Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





CCR. Obiecția de neconstituționalitate ref. Legea de modificare a Codului penal, respinsă
14.06.2017 | JURIDICE.ro

Joi, 14 iunie 2017, Plenul Curții Constituționale a României  s-a întrunit pentru a soluţiona, în cadrul controlului anterior promulgării, următoarea obiecție de neconstituționalitate, potrivit unui comunicat CCR:

Obiecţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, formulată de un număr de 39 de deputați și 28 de senatori aparținând grupurilor parlamentare ale Partidului Mișcarea Populară, Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că prevederile Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal sunt constituţionale.

Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, procedând la compararea cele două forme ale Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, respectiv cea adoptată de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților, Curtea a reținut că, într-adevăr, intervențiile efectuate asupra proiectului de lege de către Camera Deputaților modifică atât structura, cât și conținutul infracțiunii de conflict de interese sub aspectul întinderii incriminării, însă analiza soluțiilor legislative relevă doar o aparentă îndepărtare a formei proiectului de lege adoptat de Camera Deputaților de structura și conținutul formei adoptate de Senat și de scopul urmărit de inițiatori. În realitate, din interpretarea teleologică a conținutului celor două forme ale proiectului de lege, se poate constata că, în ambele cazuri, finalitatea avută în vedere a fost aceea a restrângerii sferei reglementării infracțiunii de conflict de interese, prin eliminarea din cuprinsul laturii obiective a infracțiunii, fie pe calea reglementării unor excepții, în cazul Senatului, fie prin modificarea formei de bază, prevăzute la art. 301 alin.( 1) din Codul penal, în cazul Camerei Deputaților, a unor fapte, împrejurări sau efecte pe care faptele comise de funcționarii publici le pot avea asupra unor categorii de persoane.

Prin urmare, Curtea a constatat că proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților nu încalcă principiul bicameralismului, nefiind de natură a întruni criteriile esențiale care indică prezența unei asemenea încălcări, statuate de instanța de contencios constituțional, în jurisprudența sa.

Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea a statuat că restrângerea sferei incriminării infracțiunii de conflict de interese nu este de natură a încălca dispozițiile constituționale referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, prevăzute la art. 11 din Legea fundamentală, întrucât Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției și Convenția penală privind corupția, ratificate de România prin Legea nr. 365/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 5 octombrie 2004, și Convenţia penală privind corupţia, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, ratificată de România prin Legea nr. 27/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 30 ianuarie 2002 lasă la latitudinea statelor alegerea mijloacelor de combatere a fenomenului ilicit reglementat, fără a le impune, în mod expres, prevederea în legislația națională a anumitor infracțiuni, într-o anumită manieră sau cu un conținut prestabilit.

S-a reținut, totodată, că proiectul de lege analizat nu încalcă principiul egalității în drepturi, prevăzut la art. 16 alin.(1) din Constituție, legiuitorul, în aplicarea politicii sale penale, având competența să prevadă reguli cu caracter general privind pedepsele penale, dar și excepții de la aceste reguli, câtă vreme acestea din urmă au ca efect acordarea unui regim juridic mai favorabil.

S-a mai  constatat că Legea pentru modificarea Legii nr.  286/2009 privind Codul penal nu contravine celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, întrucât aceasta nu restrânge sfera persoanelor care pot avea calitatea de subiect activ al infracțiunii de conflict de interese, prin excluderea anumitor funcții publice de sub incidența prevederilor art. 301 alin. (1) din Codul penal, infracțiunea anterior menționată putând fi săvârșită, conform Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, de către orice funcționar public.


Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.