Litigii, achiziţii publice, arbitraj, banking, concurenţă, drept civil, drept penal, dreptul familiei, dreptul muncii, executare silită, fiscalitate, fuziuni & achiziţii, insolvenţă, Internet, procedură civilă, proprietate intelectuală, societăţi
Afaceri transfrontaliere, asigurări, construcţii, contencios administrativ, contravenţii, drept comercial, drept constituţional, dreptul sportului, dreptul UE, energie, health & pharma, infrastructură, jocuri de noroc, media & publicitate, mediere, piaţa de capital, protecţia consumatorilorprotecţia mediului, telecom, varia
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
MARES DANILESCU MARES

* spaţiu rezervat pentru case de avocatură cu arii de practică puternic conturate

Print Friendly, PDF & Email

CCR. Obiecția de neconstituționalitate ref. Legea de modificare a Codului penal, respinsă

14 iunie 2017 | JURIDICE.ro

Drept civil
Gratuit pentru membri

Joi, 14 iunie 2017, Plenul Curții Constituționale a României  s-a întrunit pentru a soluţiona, în cadrul controlului anterior promulgării, următoarea obiecție de neconstituționalitate, potrivit unui comunicat CCR:

Obiecţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, formulată de un număr de 39 de deputați și 28 de senatori aparținând grupurilor parlamentare ale Partidului Mișcarea Populară, Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că prevederile Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal sunt constituţionale.

Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, procedând la compararea cele două forme ale Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, respectiv cea adoptată de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților, Curtea a reținut că, într-adevăr, intervențiile efectuate asupra proiectului de lege de către Camera Deputaților modifică atât structura, cât și conținutul infracțiunii de conflict de interese sub aspectul întinderii incriminării, însă analiza soluțiilor legislative relevă doar o aparentă îndepărtare a formei proiectului de lege adoptat de Camera Deputaților de structura și conținutul formei adoptate de Senat și de scopul urmărit de inițiatori. În realitate, din interpretarea teleologică a conținutului celor două forme ale proiectului de lege, se poate constata că, în ambele cazuri, finalitatea avută în vedere a fost aceea a restrângerii sferei reglementării infracțiunii de conflict de interese, prin eliminarea din cuprinsul laturii obiective a infracțiunii, fie pe calea reglementării unor excepții, în cazul Senatului, fie prin modificarea formei de bază, prevăzute la art. 301 alin.( 1) din Codul penal, în cazul Camerei Deputaților, a unor fapte, împrejurări sau efecte pe care faptele comise de funcționarii publici le pot avea asupra unor categorii de persoane.

Prin urmare, Curtea a constatat că proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților nu încalcă principiul bicameralismului, nefiind de natură a întruni criteriile esențiale care indică prezența unei asemenea încălcări, statuate de instanța de contencios constituțional, în jurisprudența sa.

Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea a statuat că restrângerea sferei incriminării infracțiunii de conflict de interese nu este de natură a încălca dispozițiile constituționale referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, prevăzute la art. 11 din Legea fundamentală, întrucât Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției și Convenția penală privind corupția, ratificate de România prin Legea nr. 365/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 5 octombrie 2004, și Convenţia penală privind corupţia, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, ratificată de România prin Legea nr. 27/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 30 ianuarie 2002 lasă la latitudinea statelor alegerea mijloacelor de combatere a fenomenului ilicit reglementat, fără a le impune, în mod expres, prevederea în legislația națională a anumitor infracțiuni, într-o anumită manieră sau cu un conținut prestabilit.

S-a reținut, totodată, că proiectul de lege analizat nu încalcă principiul egalității în drepturi, prevăzut la art. 16 alin.(1) din Constituție, legiuitorul, în aplicarea politicii sale penale, având competența să prevadă reguli cu caracter general privind pedepsele penale, dar și excepții de la aceste reguli, câtă vreme acestea din urmă au ca efect acordarea unui regim juridic mai favorabil.

S-a mai  constatat că Legea pentru modificarea Legii nr.  286/2009 privind Codul penal nu contravine celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, întrucât aceasta nu restrânge sfera persoanelor care pot avea calitatea de subiect activ al infracțiunii de conflict de interese, prin excluderea anumitor funcții publice de sub incidența prevederilor art. 301 alin. (1) din Codul penal, infracțiunea anterior menționată putând fi săvârșită, conform Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, de către orice funcționar public.


Aflaţi mai mult despre , , ,

dezbateri.juridice.ro Gratuit pentru membri

conferinte.juridice.ro Gratuit pentru membri

20 octombrie 2017: Probleme dificile de drept civil (ed. 6). Conferinţa Valeriu Stoica
23 noiembrie 2017: Probleme dificile de drept comercial (ed. 3). Conferinţa Stanciu Cărpenaru
24 noiembrie 2017: Probleme dificile de dreptul internetului (ed. 2)

ateliere.juridice.ro Gratuit pentru membri

7 septembrie 2017: Arbitrajul comercial: noua procedură şi examen comprehensiv al soluţiilor pe fond
11 septembrie 2017: Camera preliminară. Examen teoretic şi jurisprudenţial
12 septembrie 2017: Lawyers Real Life
14 septembrie 2017: Clauze abuzive în contractul de leasing
18 septembrie 2017: Acordul de recunoaştere a vinovăţiei
20 septembrie 2017: Expertiza contabilă în dosare penale. Studii de caz
21 septembrie 2017: Curs intensiv de asigurări pentru avocaţi
22 septembrie 2017: Ordine şi răspundere în dreptul muncii
25 septembrie 2017: Retorica şi logica juridică în activitatea juristului
27 septembrie 2017: Spălarea de bani. Pericole concrete şi soluţii de prevenire
28 septembrie 2017: Executarea silită a contractului de leasing
29 septembrie 2017: DATA PROTECTION. Regulamentul General privind Protecţia Datelor
30 septembrie 2017: Achiziţii publice de la teorie la practică
9 octombrie 2017: Apărarea drepturilor de proprietate intelectuală prin mijloace de procedură civilă
12 octombrie 2017: Interpretarea normelor şi actelor juridice
13 octombrie 2017: Contestaţia la executare între DA şi NU. Examen de practică judiciară
16 octombrie 2017: CYBERCRIME
25 octombrie 2017: Evaziunea fiscală. Aspecte controversate de drept penal şi drept procesual penal
26 octombrie 2017: Probleme şi soluţii juridice în SPORT
27 octombrie 2017: Cum folosim în mod eficient PUBLICITATEA MOBILIARĂ

Lasă un răspuns

Important
Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real şi care respectă Politica JURIDICE.ro si Condiţiile de publicare. Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.
Return to Top ▲Return to Top ▲