BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
CRAZNIC
Print Friendly, PDF & Email

Întrebare preliminară cu privire la jurisprudența națională cu un caracter normativ, cursul de schimb valutar și protecția consumatorului de credit. UPDATE: Hotărârea CJUE (Dreptul Uniunii nu se opune unei reglementări precum a fost interpretată de instanța supremă)

07.06.2019 | Mihaela MAZILU-BABEL
Abonare newsletter
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

07 iunie 2019: Curtea declară (după mai mult de doi ani):

Articolul 3 alineatul (1), articolul 4 alineatul (2) și articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei reglementări a unui stat membru, astfel cum a fost interpretată de instanța supremă a acestui stat membru, în temeiul căreia nu este lovit de nulitate un contract de împrumut exprimat în monedă străină care, deși precizează suma exprimată în monedă națională corespunzătoare cererii de finanțare a consumatorului, nu indică cursul de schimb care se aplică acestei sume în scopul de a stabili valoarea definitivă a împrumutului în monedă străină, stipulând în același timp (notă MMB: am consultat versiunile în engleză și franceză, și traducerea în limba română mi se pare că ar fi trebuit să fie astfel „dar care stipulează în același timp/dar stipulând în același timp” – poate solicită Agentul CJUE o corectare a versiunii în limba română, de va fi considerat important acel „dar”), în una dintre clauzele sale, că respectivul curs va fi stabilit de împrumutător într‑un document separat după încheierea contractului,

în cazul în care această clauză a fost redactată în mod clar și inteligibil în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13, în măsura în care mecanismul de calcul al sumei totale împrumutate, precum și cursul de schimb aplicabil sunt prezentate în mod transparent, astfel încât un consumator mediu, normal informat și suficient de atent și de avizat să poată evalua, pe baza unor criterii precise și inteligibile, consecințele economice care îl privesc și care decurg din contract, printre care în special costul total al împrumutului său, ori, în cazul în care rezultă că respectiva clauză nu este exprimată în mod clar și inteligibil,

în cazul în care clauza respectivă nu este abuzivă în sensul articolului 3 alineatul (1) din această directivă sau, dacă este abuzivă, contractul în cauză poate continua să existe fără aceasta conform articolului 6 alineatul (1) din Directiva 93/13.(s.n. – M.M.-B.)

:: hotărârea CJUE

***

16 iunie 2017: Judecătorul maghiar se întreabă cu privire la jurisprudența națională cu un caracter normativ, cursul de schimb valutar și protecția consumatorului de credit (C-38/17).

Situația de fapt:
1. apropierea legislațiilor;
2. jurisprudență națională cu un caracter normativ care:
2.1. nu impune cocontractantului consumatorului, drept condiție de valabilitate a contractului, să permită consumatorului să ia cunoștință, în prealabil încheierii contractului, de clauzele contractuale redactate în mod clar și inteligibil, care constituie obiectul principal al contractului menționat, inclusiv cursul de schimb aplicabil plății sumelor în temeiul unui împrumut în monedă străină, astfel încât contractul să nu fie lovit de nulitate;
și/sau
2.2. permite cocontractantului consumatorului să nu îi comunice (de exemplu, într-un document specific) clauzele contractuale redactate în mod clar și inteligibil care constituie obiectul principal al contractului menționat decât în momentul în care consumatorul s-a angajat deja în mod irevocabil să execute contractul, fără ca această unică împrejurare să fie un motiv de nulitate a contractului;
3. necesitatea de a afla dacă dreptul Uniunii s-ar opune unei astfel de jurisprudențe obligatorii.

Dispoziții și norme invocate a fi incidente de către instanța de trimitere (mai menționăm că instanța de la Luxembourg are competența de a stabili că și alte dispoziții de drept UE sunt incidente, altele în afară de cele invocate de o instanță de trimitere):
1. articolul 4 alineatul (2) și articolul 5 din Directiva 93/13/CE;
2. printre rânduri, și în principal, articolul 38 din Carta DFUE;
3. principiul egalității de tratament;
4. dreptul la un proces echitabil, adică articolul 47 din Carta DFUE.

dr. Mihaela Mazilu-Babel

Abonare newsletter

JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week