« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
D&B DAVID SI BAIAS
 

Noțiunea de „operațiune fictivă” prevăzută de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale
19.06.2017 | Liviu-Ioan ARMANU

JURIDICE - In Law We Trust ZRVP

Una dintre cele mai frecvente metode de sustragere de la îndeplinirea obligațiilor fiscale constă în „evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive”, fapta fiind incriminată penal prin intermediul dispozițiilor art. 9 alin. 1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale[1]. Sub aspectul laturii subiective, legiuitorul a prevăzut condiția vinovăției sub forma intenției directe, calificată prin „scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale„.

În prima parte a art. 9 alin. 1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, legiuitorul face referire la cheltuieli, sintagma având o semnificație sinonimă cu noțiunile de cumpărări sau achiziții. În a doua parte a aceluiași articol, legiuitorul face referire la alte operațiuni, sintagmă prin care s-a urmărit desemnarea exhaustivă a oricărui alt tip de tranzacție sau procedeu cu specific economic, prin simularea cărora s-ar putea realiza o sustragere de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.

Art. 2 lit. f) din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale definește operațiunea fictivă ca fiind „disimularea realității prin crearea aparenței existenței unei operațiuni care în fapt nu există”.

Astfel, operațiunile fictive sau nereale sunt simple consemnări sau mențiuni scriptice, realizate în cuprinsul unor evidențe financiar-contabile și fiscale prevăzute de lege, ale unor tranzacții care nu au corespondent în realitatea faptică. În esență, pentru ca o operațiune să poată fi calificată ca fictivă sau nereală, este necesar să se constate o discrepanță sau o inexactitate cu caracter esențial între situația reală și modul în care aceasta a fost consemnată în documentul financiar-contabil corespunzător.

De regulă, pentru a produce efecte juridice favorabile contribuabilului care le evidențiază, operațiunile fictive sunt consemnate în documente financiar-contabile și fiscale care îndeplinesc în mod formal condițiile prevăzute de actele normative în vigoare. Spre exemplu, o operațiune fictivă poate fi consemnată într-o factură care conține toate elementele prevăzute de art. 319 alin. 20) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal[2].

În acest context, demersul investigativ de stabilire a caracterului real ori fictiv al unei operațiuni economice trebuie să se raporteze, cu prioritate, la analizarea aspectelor de fond ale tranzacției, în detrimentul condițiilor formale.

Astfel, dezideratul definirii fictivității și al depistării acesteia nu poate fi realizat decât prin analiza celor patru elemente esențiale care caracterizează orice operațiune economică, respectiv furnizorul sau prestatorul, cumpărătorul sau beneficiarul, bunurile sau serviciile tranzacționate și prețul sau contraprestația.

În acest sens, pentru ca o operațiune economică să aibă caracter real, este necesar ca toate cele patru elemente să fie reale în mod simultan. De asemenea, caracterul fictiv al oricăruia dintre cele patru elemente esențiale este de natură a compromite caracterul real al întregii operațiuni, întrucât situația faptică nu va mai corespunde cu modul în care aceasta este consemnată în evidențele financiar-contabile și fiscale.

De exemplu, o operațiune consemnată într-o factură poate fi calificată ca fictivă dacă datele cu privire la identitatea furnizorului sau prestatorului sunt nereale.

În acest sens, este relevantă situația unui contribuabil înregistrat în scopuri de TVA, specializat în procesarea cărnii, care realizează o achiziție de animale vii de la o persoană fizică neînregistrată în scop de TVA. Operațiunea astfel realizată nu conferă beneficiarului dreptul la deducerea TVA. Pentru obținerea frauduloasă a dreptului de deducere a TVA, acesta evidențiază în contabilitate o factură, în cuprinsul căreia consemnează, la rubrica furnizor / prestator, datele de identificare ale unei societăți care nu a participat la tranzacția respectivă, dar care este înregistrată în scop de TVA. Astfel, factura respectivă va atesta, în mod nereal, că operatorul economic specializat în procesarea cărnii a realizat achiziția de animale vii de la o societate înregistrată în scop de TVA, iar nu de la o persoană fizică neînregistrată în scop de TVA. În acest caz, operațiunea consemnată în factura respectivă are caracter fictiv, în pofida caracterului real al mențiunilor referitoare la cumpărător, bunuri tranzacționate și preț.

Într-o altă situație, o operațiune consemnată într-o factură va putea fi calificată ca fictivă dacă informațiile cu privire la bunurile sau serviciile tranzacționate sunt nereale.

Astfel, este relevantă situația unui contribuabil specializat în construcția de drumuri, care evidențiază în documentele financiar-contabile și fiscale o achiziție de nisip și balast, fără ca bunurile respective să îi fie efectiv livrate de către emitentul facturii. În baza respectivei facturi de achiziție, contribuabilul își exercită dreptul de deducere a TVA și întocmește documente care atestă recepția bunurilor și utilizarea acestora în construcția obiectivului aflat în curs de execuție.  În acest caz, operațiunea consemnată în factura respectivă are caracter fictiv, indiferent dacă beneficiarul a achitat către furnizor prețul tranzacției.

Pe de altă parte, nu va putea fi reținut caracterul fictiv al unei operațiuni economice dacă cele patru elemente esențiale sunt reale în mod simultan, dar contribuabilul, cu prilejul evidențierii acesteia în documentele financiar-contabile, o supune unui regim fiscal mai favorabil, contrar prevederilor legale.

În acest sens, este relevantă situația unui contribuabil, plătitor de TVA și impozit pe profit, care realizează o achiziție de bunuri de la un furnizor declarat inactiv, operațiunea fiind reală sub aspectul tuturor celor patru elemente esențiale. Potrivit art. 11 alin. 7 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, beneficiarul nu are dreptul la deducerea TVA și a cheltuielilor aferente acestei operațiuni efectiv realizate, cu excepția achizițiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită și/sau a achizițiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului, potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență[3], cu modificările și completările ulterioare. În pofida acestei prevederi legale, contribuabilul deduce TVA și  cheltuielile la calculul impozitului pe profit. În această situație, operațiunea nu va putea fi calificată ca fictivă, chiar dacă contribuabilul și-a creat un avantaj fiscal ilegal, întrucât determinarea taxelor și impozitelor datorate constituie o problemă de natură strict fiscală.

Astfel, definirea noțiunii de operațiune fictivă prezintă interes din punct de vedere fiscal, penal și pentru delimitarea între cele două forme de ilicit menționate anterior.


[1] Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, publicată în M. Of. nr. 672 din 27 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare;
[2] Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M. Of. nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare;
[3] Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în M. Of. nr. 466 din 25 iunie 2014, cu modificările și completările ulterioare.


Liviu-Ioan Armanu

 
Secţiuni: Content, Fiscalitate, Selected, Studii | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
Concurs eseuri ZRVP

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD