BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

DNA. Abuz în serviciu, evaziune fiscală, favorizarea făptuitorului. Punerea în mișcare a acțiunii penale, control judiciar
29.06.2017 | Adina GANȚOLEA

 
SMARTBILL
Adina Maria Ganțolea

Adina Maria Ganțolea

DNA. Abuz în serviciu, evaziune fiscală, favorizarea făptuitorului. Punerea în mișcare a acțiunii penale, control judiciar.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 27 iunie 2017, față de inculpații:
T. O.-C., la data săvârșirii faptelor director al Direcției Juridice în cadrul Direcției Generale Regională a Finanțelor Publice București, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit în formă continuată,

C. M. și M. A. E., la data faptelor administrator al unei societăți comerciale, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate,
folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul general al Uniunii Europene
evaziune fiscală.

Inculpații C. M. și M. A. E. vor depune, în termen de 5 zile de la data emiterii ordonanțelor, câte o cauțiune în valoare de 150.000 de lei respectiv 50.000 de lei, ce vor fi consemnate pe numele inculpaților la o unitate bancară, la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției.

De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții:
P. P., la data faptelor director executiv al Direcției Regionale Vamale București, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
favorizarea făptuitorului,
instigare la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

M. I., la data faptelor ofițer de poliție judiciară în cadrul Poliției Sectorului 1 București, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

R. L.-E.-C. și P. N., la data faptelor consilieri superiori în cadrul Direcției Regionale Vamale București, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
favorizarea făptuitorului,
abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada decembrie 2013-iunie 2014, inculpații C. M. și M. A. E., în calitate de administratori ai unor societăți comerciale, au întocmit în fals un număr de șapte declarații vamale de import, pe care le-au folosit ulterior la Autoritatea Vamală. Acționând în această manieră, cei doi inculpați au urmărit atât eludarea unei taxe antidumping cât și prejudicierea bugetului național și al Uniunii Eu

ropene cu suma de 889.768 de lei (din care 75% urma să revină bugetului U.E., iar 25% bugetului național).
Ca urmare a unei anchete desfășurate de Oficiul de Luptă Antifraudă, Direcția Regională Vamală București a emis decizii pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite în sarcina celor doi administratori, după efectuarea controalelor vamale.


Întrucât, în urma procedurii prealabile administrative contestațiile formulate de către cei doi administratori cu privire la impunerea acestor sume de bani de către Autoritatea Vamală au fost respinse, aceștia au formulat acțiuni în contencios administrativ în vederea anulării celor șapte decizii.


În vederea ștergerii urmelor infracțiunii, dar și pentru păstrarea beneficiilor materiale ilegal obținute, inculpatul C. M. a acționat pe două paliere. Pe de o parte a apelat la suspectul P. P., director executiv al Direcției Regionale Vamale București, iar pe de altă parte, sprijinit și de către ofițerul de poliție judiciară, M. I., tatăl celuilalt om de afaceri, l-a abordat pe inculpatul T. O.-C., director al Direcției Juridice din cadrul Direcției Regionale a Municipiului București.

Astfel, în intervalul decembrie 2015-aprilie 2016, inculpatul C. M. și suspectul P. P., au pus la cale o strategie infracțională prin care au urmărit constituirea, în mod fraudulos, a unor documente vamale ce urmau a fi utilizate ulterior de către cei doi administratori, în cadrul proceselor civile aflate în curs.

În acest sens, C. M. și P. P. au identificat, din rândul lucrătorilor vamali ai Direcțiilor Regionale Vamale București, doi funcționari respectiv consilierii juridici R. L.-E.-C. și P. N., cu privire la care s-au asigurat că vor fi obedienți și vor concretiza rezoluțiile lor infracționale, prin întocmirea unor acte frauduloase.

În continuarea demersului infracțional, cu încălcarea dispozițiilor legale, au fost întocmite două ordine de control, unul semnat chiar de suspectul P. P., prin care se dispuneau practic noi controale în legătură cu realitatea conținutului declarațiilor vamale de import ale societăților administrate de cei doi oameni de afaceri.

La rândul lor suspecții R. L.-E.-C. și P. N., cu încălcarea flagrantă a prevederilor legale, au întocmit două procese verbale care infirmau rezultatele anchetei OLAF, atestând, în același timp, că cele două societăți nu au fraudat nici bugetul Uniunii Europene, nici bugetul național. Documentele respective au fost folosite ulterior de inculpații C. M. și M. A. E. în cadrul proceselor civile.

În perioada 27 februarie 2015 – 27 aprilie 2016, inculpatul C. M. l-a determinat pe inculpatul T. O.-C. să nu-și îndeplinească sau să-și îndeplinească în mod defectuos atribuțiile de serviciu, astfel încât cei doi oameni de afaceri, să obțină hotărâri judecătorești favorabile și să-și păstreze avantajele materiale dobândite prin săvârșirea infracțiunilor.

Inculpatul T. O.-C. a dat curs acestei solicitări și, cu încălcarea dispozițiilor art. 81 din Codul de Procedură Civilă, privind limitele reprezentării, în mod personal și fără a avea un mandat special din partea șefului ierarhic, a efectuat acte procedurale de dispoziție prin care a urmărit și a obținut favorizarea celor doi administratori, fapte concretizate prin pronunțarea unor hotărâri judecătorești favorabile acestora.

Practic, inculpatul a renunțat la calea de atac a recursului formulată anterior de consilierii juridici din cadrul instituției aflați în subordinea sa, iar în unele cazuri a fost de acord cu pretențiile civile formulate de cei doi oameni de afaceri.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații T. O.-C., C. M. și M. A. E. trebuie să respecte următoarele obligații:

a) să se prezinte la organul de urmărire, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat,
b) să informeze de îndată organul judiciar cu privire la schimbarea locuinței,
c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat,
d) să nu părăsească teritoriul României,
e) să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar,
f) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

Inculpaților li s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Inculpaților și suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 și 307 Cod de procedură penală.

Efectuarea urmăririi penale, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

:: sursa: www.pna.ro

Adina Ganțolea


Aflaţi mai mult despre , , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.