Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 
 1 comentariu

ICCJ. Stabilirea prejudiciilor de ordin moral
06.07.2017 | Alina MATEI

JURIDICE - In Law We Trust

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că prejudiciile de ordin moral reprezintă consecințe dăunătoare cu un conținut neeconomic și care rezultă din atingerile și încălcările drepturilor personale nepatrimoniale și se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic și afectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, etc. În cuantificarea despăgubirilor acordate prejudiciul moral, echitatea este un criteriu fundamental consacrat de doctrină și jurisprudență. Din acest punct de vedere, stabilirea unor asemenea despăgubiri implică, fără îndoială și o doză de aproximare, însă instanța trebuie să stabilească un anumit echilibru între prejudiciul moral suferit și despăgubirile acordate, în măsură să permită celui prejudiciat anumite avantaje care să atenueze suferințele morale, fără a se ajunge însă în situația îmbogățirii fără just temei. (Decizia nr. 2 din data de 17 ianuarie 2017 pronunțată în recurs de Secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect pretenții – daune morale)

Avocat partener Alina Matei
SĂVESCU & ASOCIAŢII



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “ICCJ. Stabilirea prejudiciilor de ordin moral”

  1. Amelia FARMATHY spune:

    O motivare standard.
    O regăsiți peste tot.
    Exprim, totuși, respectuoase rezerve față de ideea cu îmbogățirea fără just temei.
    În alți termeni, e ”cu temei” dacă nu apreciază instanța că s-a exagerat cu suma solicitată, dar devine ”fără just temei” dacă se apreciază că s-ar fi exagerat.
    Temeiul fiind, înțeleg eu, aprecierea instanței. Căci doar aceasta apreciază cât ar fi justă și de la cât în sus devine injustă compensarea unui prejudiciu de natură morală, neexistând criterii legale, prestabilite sau orientative.
    Eu mă feresc să îi scriu, în motivare, unui justițiabil față de care am constatat și sancționat prejudicierea morală faptul că, prin ceea ce cere, ar urmări să se îmbogățească fără ”just temei”, căci, într-o asemenea ipoteză, ar trebui să nu îi ”dau” nimic dacă nu acționează în baza unui ”just temei”, neputând exista un temei parțial just.
    Ori e prejudiciat și are, prin urmare, temei ori nu a fost prejudiciat și atunci nu are temei.
    Admiterea în parte a unei cereri, a unor pretenții reprezintă o chestiune de apreciere…, nu de temei.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.