Pentru comunicare profesională JURIDICE.ro recomandă Infinit PR
TOP LEGAL
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

ICCJ. Stabilirea prejudiciilor de ordin moral

06.07.2017 | Alina MATEI

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că prejudiciile de ordin moral reprezintă consecințe dăunătoare cu un conținut neeconomic și care rezultă din atingerile și încălcările drepturilor personale nepatrimoniale și se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic și afectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, etc. În cuantificarea despăgubirilor acordate prejudiciul moral, echitatea este un criteriu fundamental consacrat de doctrină și jurisprudență. Din acest punct de vedere, stabilirea unor asemenea despăgubiri implică, fără îndoială și o doză de aproximare, însă instanța trebuie să stabilească un anumit echilibru între prejudiciul moral suferit și despăgubirile acordate, în măsură să permită celui prejudiciat anumite avantaje care să atenueze suferințele morale, fără a se ajunge însă în situația îmbogățirii fără just temei. (Decizia nr. 2 din data de 17 ianuarie 2017 pronunțată în recurs de Secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect pretenții – daune morale)

Avocat partener Alina Matei
SĂVESCU & ASOCIAŢII


Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “ICCJ. Stabilirea prejudiciilor de ordin moral”

  1. Amelia FARMATHY spune:

    O motivare standard.
    O regăsiți peste tot.
    Exprim, totuși, respectuoase rezerve față de ideea cu îmbogățirea fără just temei.
    În alți termeni, e ”cu temei” dacă nu apreciază instanța că s-a exagerat cu suma solicitată, dar devine ”fără just temei” dacă se apreciază că s-ar fi exagerat.
    Temeiul fiind, înțeleg eu, aprecierea instanței. Căci doar aceasta apreciază cât ar fi justă și de la cât în sus devine injustă compensarea unui prejudiciu de natură morală, neexistând criterii legale, prestabilite sau orientative.
    Eu mă feresc să îi scriu, în motivare, unui justițiabil față de care am constatat și sancționat prejudicierea morală faptul că, prin ceea ce cere, ar urmări să se îmbogățească fără ”just temei”, căci, într-o asemenea ipoteză, ar trebui să nu îi ”dau” nimic dacă nu acționează în baza unui ”just temei”, neputând exista un temei parțial just.
    Ori e prejudiciat și are, prin urmare, temei ori nu a fost prejudiciat și atunci nu are temei.
    Admiterea în parte a unei cereri, a unor pretenții reprezintă o chestiune de apreciere…, nu de temei.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


 Abonare newsletter | Corporate | Membership

.