BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
CRAZNIC
Print Friendly, PDF & Email

CJUE. C‑194/16, Bolagsupplysningen v. Svensk Handel AB. Competența în materie delictuală și cvasidelictuală. Drepturile referitoare la personalitate ale persoanelor juridice. Concluziile Avocatului General

13.07.2017 | JURIDICE.ro

Regulamentul nr. 1215/2012 – Competența în materie delictuală și cvasidelictuală – Publicarea de informații pe internet – Drepturile referitoare la personalitate ale persoanelor juridice – Centru de interese – Ordin de a șterge și de a corecta informațiile într‑un alt stat membru – Cerere de despăgubiri

Bolagsupplysningen OÜ (denumită în continuare „reclamanta”) este o societate cu sediul în Tallinn, Estonia, care aparent își desfășoară cea mai mare parte a activității sale în Suedia. Doamna Ingrid Ilsjan este o angajată a reclamantei.

Svensk Handel AB este o federație comercială din Suedia (denumită în continuare „pârâta”).

Pârâta a inclus reclamanta pe o listă neagră publicată pe pagina sa de internet, afirmând că aceasta „săvârșește acte de fraudă și înșelăciune”. Pe forumul de discuții al paginii de internet se regăseau aproximativ 1 000 de comentarii ca răspuns la includerea pe lista neagră, inclusiv apeluri la acte de violență împotriva reclamantei și a angajaților acesteia.

La 29 septembrie 2015, reclamanta și doamna Ilsjan au introdus o acțiune împotriva pârâtei în fața Harju Maakohus (instanța districtuală din Harju, Estonia) („instanța de prim grad”). Reclamanta și doamna Ilsjan au solicitat obligarea pârâtei la rectificarea informațiilor publicate cu privire la reclamantă și la ștergerea comentariilor de pe pagina sa de internet. De asemenea, reclamanta a solicitat despăgubiri pentru prejudiciul material suferit, în special pentru pierderi de profit, în cuantum de 56 634,99 EUR. Doamna Ilsjan a solicitat despăgubiri pentru prejudicii morale, într‑un cuantum evaluat de instanță. Reclamanta și doamna Ilsjan au susținut că acestea au suferit prejudicii ca urmare a acțiunilor pârâtei. Acestea au afirmat că publicarea de informații incorecte a paralizat activitatea reclamantei în Suedia.

Prin ordonanța din 1 octombrie 2015, instanța de prim grad a respins acțiunea. Aceasta a considerat că nu a fost dovedit faptul că prejudiciul în cauză ar fi fost produs în Estonia. Prin urmare, aceasta nu și‑a putut stabili competența în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1215/2012. Informațiile și comentariile erau redactate în limba suedeză și, fără traducere, acestea nu erau inteligibile pentru vorbitorii de estoniană. În plus, scăderea cifrei de afaceri era exprimată în coroane suedeze, ceea ce indica faptul că prejudiciul s‑a produs, de fapt, în Suedia. Doar faptul că pagina de internet putea fi accesată în Estonia nu putea să stabilească în mod automat competența instanțelor estoniene.

Reclamanta și doamna Ilsjan au atacat ordonanța respectivă în fața Tallinna Ringkonnakohus (Curtea de Apel, Tallinn, Estonia). La 9 noiembrie 2015, instanța respectivă a respins acțiunea, confirmând absența competenței internaționale a instanțelor estoniene.

O altă acțiune a fost formulată împotriva acestei decizii în fața instanței de trimitere, Riigikohus (Curtea Supremă).

În fața Curții Supreme, reclamanta susține că instanțele estoniene au competența să soluționeze cauza deoarece centrul intereselor sale se află în Estonia. Conținutul online care a fost publicat în prezenta cauză a încălcat dreptul reclamantei de a desfășura o activitate economică. Departamentele sale de conducere, de activitate economică, de contabilitate, de personal și de dezvoltarea afacerii sunt localizate în Estonia. Veniturile acesteia sunt transferate din Suedia în Estonia. Aceasta nu are o reprezentanță străină sau sucursală în străinătate. Astfel, efectele faptei ilicite s‑au resimțit în Estonia.

Pârâta consideră că nu există o legătură strânsă între obiectul cererii și instanțele estoniene. Prin urmare, competența internațională ar trebui stabilită pe baza normei generale prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1215/2012. Sediul pârâtei se află în Suedia. Prin urmare, instanțele suedeze sunt competente să soluționeze cauza pe fond.

Instanța de trimitere a decis să examineze separat acțiunile formulate de reclamantă și de doamna Ilsjan. Acțiunea acesteia din urmă a fost retrimisă instanței de prim grad pentru reexaminarea admisibilității acesteia. În ceea ce privește acțiunea reclamantei, instanța de trimitere consideră că instanțele estoniene au competență asupra acțiunii acesteia în despăgubire pentru prejudiciile pretins suferite în Estonia. Totuși, aceasta se îndoiește că are competență asupra altor aspecte ale acțiunii reclamantei.

În acest context, Riigikohus (Curtea Supremă) a suspendat procedura și a adresat Curții de Justiție următoarele întrebări preliminare:

„1) Articolul 7 punctul 2 din [Regulamentul nr. 1215/2012] trebuie interpretat în sensul că o persoană ale cărei drepturi ar fi fost încălcate prin publicarea pe internet a unor informații incorecte referitoare la aceasta și prin omisiunea de a șterge comentariile care o privesc poate formula o acțiune având ca obiect rectificarea informațiilor incorecte și ștergerea comentariilor care îi lezează drepturile în fața instanțelor fiecărui stat membru pe al cărui teritoriu sunt sau au fost accesibile informațiile publicate pe internet, în ceea ce privește prejudiciul rezultat în acest stat membru?

2) Articolul 7 punctul 2 din [Regulamentul nr. 1215/2012] trebuie interpretat în sensul că o persoană juridică ale cărei drepturi ar fi fost încălcate prin publicarea pe internet a unor informații incorecte referitoare la aceasta și prin omisiunea de a șterge comentariile care o privesc poate invoca dreptul privind rectificarea informațiilor, obligarea la ștergerea comentariilor și plata de despăgubiri pentru prejudiciile materiale rezultate în urma publicării informațiilor incorecte, în ceea ce privește întregul prejudiciu care i‑a fost cauzat, în fața instanțelor din statul în care se află centrul intereselor sale?

3) În cazul unui răspuns afirmativ la a doua întrebare, articolul 7 punctul 2 din [Regulamentul nr. 1215/2012] trebuie interpretat în sensul că:
– trebuie să se considere că centrul intereselor unei persoane juridice și, prin urmare, locul producerii prejudiciului suferit de aceasta se află în statul membru în care persoana juridică are sediul sau

– la stabilirea centrului intereselor persoanei juridice și, prin urmare, a locului producerii prejudiciului suferit de aceasta trebuie să se țină seama de totalitatea împrejurărilor, de exemplu de sediul și de unitățile persoanei juridice, de sediul clienților săi și de modul de încheiere a tranzacțiilor?”

Reclamanta, guvernele estonian, portughez și guvernul Regatului Unit, precum și Comisia Europeană au depus observații scrise. Reclamanta, guvernul estonian și Comisia au formulat observații orale în cadrul ședinței din 20 martie 2017.

Avocatul General propune Curții să răspundă la a doua și la a treia întrebare preliminară adresate de Riigikohus (Curtea Supremă, Estonia) după cum urmează:
– „Articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (reformare) trebuie interpretat în sensul că o persoană juridică ale cărei drepturi referitoare la personalitate ar fi fost încălcate prin publicarea de informații pe internet poate, în ceea ce privește întregul prejudiciu care i‑a fost cauzat, să inițieze proceduri în fața instanțelor din statul membru în care se află centrul intereselor sale.
– Centrul intereselor unei persoane juridice se află în statul membru în care persoana respectivă își desfășoară principalele activități profesionale, cu condiția ca presupusele informații prejudiciabile să fie susceptibile să afecteze activitățile sale profesionale în statul membru respectiv.”

:: Concluziile


Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


 Abonare newsletter | Corporate | Membership

.