Litigii, achiziţii publice, arbitraj, banking, concurenţă, drept civil, drept penal, dreptul familiei, dreptul muncii, executare silită, fiscalitate, fuziuni & achiziţii, insolvenţă, Internet, procedură civilă, proprietate intelectuală, societăţi
Afaceri transfrontaliere, asigurări, construcţii, contencios administrativ, contravenţii, drept comercial, drept constituţional, dreptul sportului, dreptul UE, energie, health & pharma, infrastructură, jocuri de noroc, media & publicitate, mediere, piaţa de capital, protecţia consumatorilorprotecţia mediului, telecom
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
MARES DANILESCU MARES
Print Friendly, PDF & Email

Consecințele deciziei CCR nr. 732/2014 în materia probei unora dintre infracțiunile la regimul circulației rutiere

17 iulie 2017 | Alexandra ȘINC

DATA PROTECTION
Gratuit pentru membri

Alexandra Șinc

Alexandra Șinc

Potrivit art. 336 alin. (1) CP, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligația obținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, se pedepsește cu închisoarea de la unul la 5 ani sau cu amenda.

Textul, mai exact sintagma ”la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul acestuia, a format obiectul unor critici din partea reprezentanților sistemului judiciar, încă înainte de intrarea în vigoare a noilor Coduri, însă proiectul de act normativ ce viza, între altele, și modificarea sa, nu a fost niciodată adoptat.

În schimb, prin decizia nr. 732/2014 a CCR, a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că sintagma ”la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul art. 336 alin. (1) CP este neconstituțională. Curtea a reținut că sintagma menționată lipsește de previzibilitate norma de incriminare, textul nefiind suficient de clar pentru a fi aplicat.

Curtea a mai reținut că stabilirea gradului de îmbibație alcoolică și, implicit, încadrarea în sfera ilicitului penal în funcție de momentul prelevării mostrelor biologice, constituie un criteriu aleatoriu, exterior conduitei făptuitorului, în vederea tragerii la răspundere penală.

Este foarte important de menționat faptul că decizia CCR a intervenit după aproape un an de la intrarea în vigoare a noilor Coduri în materie penală (publicarea s-a făcut pe 27 ianuarie 2015), în condițiile în care fuseseră adoptate acte normative subsecvente, pentru punerea în aplicare a legii și fusese stabilită de ICCJ, prin decizia nr. 3/2014, dată pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, modalitatea de rezolvare a unor probleme tranzitorii privind probațiunea.

În concret, de la intrarea în vigoare a noilor Coduri și până la decizia CCR în discuție interveniseră modificări în ceea ce privește proba infracțiunii prev. de art. 336 alin. (1) CP, în sensul că de la conducătorul auto nu se mai recolta decât o singură probă de sânge, la un moment cât mai apropiat de cel al depistării în trafic, iar alcoolemia stabilită pe baza acesteia era cea de care se ținea seama la analiza întrunirii condițiilor de tipicitate a  infracțiunii. În cazul în care ne aflam în prezența unor dosare instrumentate sub imperiul legii vechi, în care se procedase la recoltarea a două probe de sânge, nu se mai proceda la calculul retroactiv al alcoolemiei, pe baza acestora, ci, potrivit deciziei  ICCJ (DCD) nr. 3/2014, se dădea relevanță alcoolemiei stabilite prin analiza primei probe recoltate.

În momentul în care a intervenit decizia CCR în discuție, s-a pus problema readaptării actelor normative subsecvente legii la ”modificarea” operată de aceasta. Inevitabil, s-a revenit la sistemul recoltării a două probe de sânge și al recalculării alcoolemiei pe baza acestora.

Tranziția de la un sistem la altul a adus în discuție problema dosarelor instrumentate la momentul la care era reglementată prelevarea unei singure probe de sânge și care nu fuseseră soluționate. Soluțiile au fost diferite, existând și situații în care s-a dispus achitarea, potrivit principiului in dubio pro reo, mai ales atunci când valoarea alcoolemiei stabilită pe baza unicei probe prelevate era apropiată de 0,80g la mie.

Această situație a fost receptată de unii dintre justițiabili în sensul că, atunci când nu a fost recoltată a doua probă de sânge, nu se poate efectua calculul retroactiv al alcoolemiei și, implicit, nu există probe în sensul vinovăției lor.

Ca urmare, organele judiciare au ajuns să se confrunte cu situații în care conducătorul auto depistat în trafic, după ce a consumat băuturi alcoolice, este de acord cu prelevarea primei probe de sânge, nu și a celei de-a doua, a cărei recoltare o refuză fără vreun motiv întemeiat.

S-a pus problema, în practica judiciară, dacă într-un astfel de caz se va reține comiterea de către conducătorul auto a infracțiunii prev. de art. 336 alin. (1) CP, a celei prev. de art. 337 CP sau conduita acestuia nu intră în sfera ilicitului penal.

Opiniile specialiștilor au fost cât se poate de diferite:

1. Astfel, s-a susținut că, atâta vreme cât concentrația de alcool în sânge stabilită pe baza unicei probe recoltate este mai mare decât limita legală, este dovedită comiterea infracțiunii prev. de art. 336 alin. (1) CP, decizia nr. 3/2014 a ICCJ (DCD) rămânând aplicabilă.

2. Într-o altă opinie, s-a apreciat că este vorba despre infracțiunea prev. de art. 337 CP, câtă vreme textul se referă la refuzul sau sustragerea de la recoltarea probelor biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei, relevantă fiind tocmai această ultimă sintagmă, care face ca permisiunea de recoltare a unei singure probe să nu echivaleze cu conformarea față de norma legală.

3. În fine, au existat și susțineri în sensul că fapta nu intră în sfera ilicitului penal, câtă vreme a fost recoltată o singură probă de sânge, astfel încât calculul retroactiv al alcoolemiei nu se poate efectua, deci nu există probe suficiente privind comiterea infracțiunii prev. de art. 336 alin. (1) CP, iar recoltarea unei singure probe de sânge nu reprezintă sustragere de la recoltarea probelor biologice.

În ceea ce ne privește, considerăm corectă cea de a doua opinie – posibilitatea de a se reține în cauză comiterea infracțiunii prev. de art. 337 CP, pentru motivele pe care le vom arăta în continuare.

Art. 337 CP se referă la refuzul de a se supune prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei; este vorba, deci, în opinia noastră, despre atâtea probe câte sunt necesare pentru a se determina concentrația de alcool în sânge; textul este, sub acest aspect, mai clar decât reglementarea anterioară – art. 87 alin. (5) din OUG nr. 195/2002 – din care lipsea termenul ”necesare”.

Mai mult decât atât, este dificil a se aprecia ca nefiind previzibilă obligația de a se supune recoltării mai multor probe de sânge, câtă vreme OMS nr. 1512/2013, care reglementează procedura recoltării, stabilește obligația organului de constatare de a-i aduce la cunoștință conducătorului auto, între altele, și acest aspect.

În plus, deși actul normativ menționat este unul inferior ca forță juridică față de lege, nu credem că se poate invoca necunoașterea sa de către conducătorii auto, adică de o categorie de persoane cu privire la care se prezumă cunoașterea legislației în materie[1].

Nu se poate reține nici argumentul în sensul că refuzul recoltării celei de-a doua probe are o sancțiune proprie, aceea a pierderii de către suspect sau inculpat a dreptului de a solicita calculul retroactiv al alcoolemiei, câtă vreme o astfel de probă nu se administrează exclusiv la cererea acestuia, ci se poate dispune și din oficiu[2].

Există situații în care în lipsa calculului retroactiv nu poate să fie stabilită valoarea alcoolemiei la momentul conducerii autovehiculului. Ca urmare, lipsa celei de-a doua probe împiedică efectuarea tuturor demersurilor pentru aflarea adevărului în cauză [3].

Ca urmare, ne aflăm în prezența unei conduite de natură să împiedice înfăptuirea justiției, iar infracțiunea prev. de art. 337 CP este îndreptată tocmai împotriva valorilor din această sferă.

Nu poate fi reținut nici argumentul rezultat din interpretarea gramaticală în sensul că, atâta vreme cât legiuitorul a utilizat pluralul, pentru existența infracțiunii este necesar refuzul recoltării ambelor probe”. Un astfel de raționament contravine normelor tradiționale de interpretare a actelor normative, potrivit cărora pluralul presupune și singularul[4].

Mai mult decât atât, practica în sensul opiniei noastre (sentința penală nr. 1706/2009 a Judecătoriei Pitești; sentința penală nr. 403/2002 a ICCJ, Secția penală, decizia penală nr. 1817/2011 a CAB, Secția II penală).

Închei arătând că am ales pentru prezentarea mea această decizie tocmai în ideea de a sublinia faptul că intervențiile acestui organism afectează și un nivel mai puțin mediatizat al justiției; mai mult decât atât, atunci când deciziile nu sunt urmate de o acțiune a legiuitorului, ci produc efecte direct, nu există posibilitatea de a reglementa situațiile tranzitorii.

Intervențiile Curții Constituționale afectează și un nivel mai puțin mediatrizat al justiției; mai mult decât atât, atunci când deciziile nu sunt urmate de o acțiune a legiuitorului, ci produc efecte direct, nu există posibilitatea de a reglementa situațiile tranzitorii.


[1] Interpretarea în sens contrar ar conduce la concluzia că infracțiunile de vătămare orporală  din culpă și ucidere din culpă nu s-ar mai putea reține în nicio situație în care rezultatul periculos este urmarea încălcării unor reguli de desfășurare a anumitor activități, prevăzute de acte juridice cu for.ă juridică inferuiară legii.
[2] Calculul retroactiv al alcoolemiei nu este un mijloc de probă sui-generis, ci formează obiectul unei expertize, deci administrarea sa se va supune regulilor de drept comun.
[3] În mod evident, ulterior publicăii deciziei nr. 732/2014 a CCR, dec. nr. 3/2014 a ICCJ (DCD) nu mai produce efecte, deoarece reglementarea pe care o interpreta a fost practic modificată.
[4] A se vedea, doar cu titlul de exemplu, Florin Streteanu, Tratat de drept penal, Partea generală, vol I, Editura C. H. Beck 2008, pg. 59.


Procuror Alexandra Mihaela Șinc
Formator INM


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Lasă un răspuns

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.