Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

CJUE. C‑225/16, Ouhrami. Returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală. Prof. dr. Camelia Toader, membru al completului
26.07.2017 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Trimitere preliminară – Spațiul de libertate, securitate și justiție – Returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală – Directiva 2008/115/CE – Articolul 11 alineatul (2) – Decizie privind o interdicție de intrare adoptată înainte de intrarea în vigoare a acestei directive și care vizează o durată mai lungă decât cea prevăzută de directiva menționată – Punctul de plecare al perioadei interdicției de intrare

Din completul de judecată a făcut parte prof. univ. dr. Camelia Toader, judecătorul român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Prin decizia Minister van Vreemdelingenzaken en Immigratie (ministrul pentru străini și imigrație, Țările de Jos) din 22 octombrie 2002, domnul Ouhrami a fost declarat indezirabil. Prin această decizie, ministrul menționat a constatat că, între anii 2000-2002, domnul Ouhrami a fost condamnat de cinci ori de instanța penală la pedepse care reprezentau în total peste 13 luni de închisoare, pentru furt calificat, tăinuire și posesie de droguri tari. În acest temei, ministrul pentru străini și imigrație a considerat că domnul Ouhrami reprezenta un pericol pentru ordinea publică și, pentru acest motiv, l‑a declarat indezirabil. Din această decizie a rezultat obligația domnului Ouhrami, pe de o parte, de a părăsi teritoriul Țărilor de Jos, în caz contrar putând fi expulzat, și, pe de altă parte, obligația acestuia de a rămâne în afara teritoriului Țărilor de Jos pentru o perioadă de 10 ani consecutivi, având în vedere că fusese declarat indezirabil în special din cauza săvârșirii unei infracțiuni în materie de stupefiante. Potrivit deciziei menționate, acest termen de 10 ani trebuia să înceapă să curgă de la data la care domnul Ouhrami ar fi părăsit efectiv teritoriul Țărilor de Jos.

Decizia prin care domnul Ouhrami a fost declarat indezirabil i‑a fost înmânată la 17 aprilie 2003. În lipsa declarării unei căi de atac, această decizie a rămas definitivă la 15 mai 2003. Cu toate acestea, domnul Ouhrami nu a părăsit teritoriul Țărilor de Jos, susținând că nu deținea documentele de călătorie impuse de lege.

În cursul anilor 2011 și 2012, în șapte rânduri s‑a constatat că domnul Ouhrami, încălcând decizia menționată, a locuit la Amsterdam (Țările de Jos) deși avea cunoștință de faptul că fusese declarat indezirabil, aceasta fiind o infracțiune care se pedepsește în temeiul articolului 197 din Codul penal.

Fiind condamnat în primă instanță la o pedeapsă cu închisoarea pentru săvârșirea acestor fapte, domnul Ouhrami a introdus apel la Gerechtshof Amsterdam (Curtea de Apel din Amsterdam, Țările de Jos), susținând că aplicarea unei astfel de pedepse încălca Directiva 2008/115, pentru motivul că procedura prevăzută de aceasta din urmă nu parcursese toate etapele.

Gerechtshof Amsterdam (Curtea de Apel din Amsterdam) a constatat că aplicarea unei pedepse privative de libertate cu executare unui resortisant al unei țări terțe, în sensul articolului 3 alineatul (1) din Directiva 2008/115, declarat indezirabil și care, fără a exista un motiv justificat de nereturnare, se află în situație de ședere ilegală pe teritoriul Țărilor de Jos este contrară directivei menționate dacă fazele procedurii de returnare prevăzute de aceasta nu au fost încă finalizate. Astfel, aplicarea pedepsei respective ar putea compromite obiectivul urmărit de această directivă, și anume instituirea unei politici eficiente de îndepărtare a resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală într‑un stat membru.

Instanța menționată a statuat în continuare că, în speță, procedura de returnare a fost integral urmată. În această privință ea a arătat că:

– Dienst Terugkeer en Vertrek (Serviciul pentru returnare și părăsirea teritoriului, Țările de Jos) a purtat cu domnul Ouhrami un număr de 26 de discuții privind părăsirea teritoriului de către acesta din urmă;

– domnul Ouhrami a fost prezentat în mai multe rânduri autorităților algeriene, marocane și tunisiene, dar niciunul dintre statele vizate nu a dat un răspuns pozitiv;

– prin intermediul Interpol s‑au efectuat mai multe investigații, în special în ceea ce privește amprentele digitale;

– s‑au depus eforturi în vederea supunerii persoanei interesate la o probă lingvistică;

– au fost finalizate toate procedurile privind îndepărtarea prevăzute de Serviciul pentru returnare și părăsirea teritoriului;

– aceste demersuri nu au condus totuși la îndepărtarea domnului Ouhrami, întrucât el a refuzat să coopereze.

Pe baza acestor elemente, Gerechtshof Amsterdam (Curtea de Apel din Amsterdam) a considerat că autoritățile competente au depus eforturi suficiente pentru a stabili identitatea domnului Ouhrami și pentru a‑l îndepărta spre țara sa de origine. În consecință, această instanță a statuat că procedura de returnare putea fi considerată finalizată în speță, astfel încât aplicarea unei pedepse privative de libertate pentru faptele imputate nu era contrară Directivei 2008/115. După ce a respins argumentația domnului Ouhrami, instanța menționată l‑a condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de două luni.

Domnul Ouhrami a declarat recurs la Hoge Raad der Nederlanden (Curtea Supremă a Țărilor de Jos).

Prin intermediul recursului său, domnul Ouhrami nu contestă concluzia Gerechtshof Amsterdam (Curtea de Apel din Amsterdam) potrivit căreia procedura de returnare prevăzută de Directiva 2008/115 a fost parcursă în integralitate în speță. El reproșează însă acestei instanțe că l‑a condamnat pe nedrept, întrucât, în opinia sa, decizia din 22 octombrie 2002 prin care a fost declarat indezirabil nu mai producea efecte juridice la data faptelor în discuție în litigiul principal. În această privință, domnul Ouhrami subliniază că decizia menționată trebuia asimilată unei decizii privind interdicția de intrare, care începea să producă efecte de la data emiterii sau cel mai târziu de la momentul în care a luat cunoștință de aceasta, și că, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Directiva 2008/115, validitatea acestei interdicții de intrare nu putea să depășească cinci ani în speță, astfel încât ea nu mai era în vigoare în perioada 2011-2012.

Hoge Raad der Nederlanden (Curtea Supremă a Țărilor de Jos) arată că, potrivit propriei jurisprudențe, din Hotărârea din 19 septembrie 2013, Filev și Osmani (C‑297/12, EU:C:2013:569), se poate deduce că o decizie prin care o persoană este declarată indezirabilă, adoptată înainte de data intrării în vigoare a Directivei 2008/115 sau înainte de expirarea termenului de transpunere a acesteia, trebuie asimilată unei interdicții de intrare, în sensul articolului 3 punctul 6 din directiva menționată. După expirarea acestei perioade, decizia respectivă ar fi, așadar, supusă, în principiu, duratei maxime de cinci ani prevăzute la articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2008/115. Ținând seama de această echivalare, s‑ar pune problema punctului de plecare al perioadei interdicției de intrare.

Instanța de trimitere arată în acest context că articolul 197 din Codul penal, în versiunea aplicabilă în cauza principală, incriminează nu nerespectarea unei decizii de returnare ca atare, ci șederea pe teritoriul Țărilor de Jos în condițiile în care străinul în discuție știe sau are motive temeinice să știe că a fost declarat indezirabil.

În aceste condiții, Hoge Raad der Nederlanden (Curtea Supremă a Țărilor de Jos) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

„1) Articolul 11 alineatul (2) din Directiva [2008/115] trebuie interpretat în sensul că termenul de cinci ani prevăzut de acesta începe să curgă:
a) de la data emiterii interdicției de intrare (sau, cu efect retroactiv, de la data deciziei, echivalentă cu această interdicție, prin care o persoană a fost declarată indezirabilă) sau
b) de la data la care persoana în cauză a părăsit efectiv teritoriul (în esență) statelor membre ale Uniunii sau
c) începând de la o altă dată?

2) În ceea ce privește aplicarea dreptului tranzitoriu, articolul 11 alineatul (2) din Directiva [2008/115] trebuie interpretat în sensul că presupune că deciziile adoptate înainte de intrarea în vigoare a acestei directive, care au ca efect juridic obligația destinatarului lor de a părăsi teritoriul Țărilor de Jos pentru o perioadă de 10 ani consecutivi – în condițiile în care interdicția de intrare a fost emisă ținând seama în mod adecvat de toate circumstanțele specifice cauzei și putea face obiectul unei căi de atac –, nu mai pot produce efecte juridice în cazul în care, la data la care ar fi trebuit să fie transpusă directiva respectivă sau la data la care s‑a constatat că destinatarul acestei decizii locuiește în Țările de Jos, durata obligației în discuție depășea termenul prevăzut la acest articol?”

În hotărârea sa, Curtea declară că articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală trebuie interpretat în sensul că durata interdicției de intrare, prevăzută la această dispoziție, care nu ar trebui să depășească, în principiu, cinci ani, trebuie calculată începând de la data la care persoana în cauză a părăsit efectiv teritoriul statelor membre.

:: Hotărârea

Secţiuni: Afaceri transfrontaliere, CJUE, Content, Drept penal, Dreptul Uniunii Europene, Jurisprudență, Selected | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO