TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

Digital Banking în România. Acum este momentul potrivit
02.08.2017 | Mihai DUDOIU, Patricia ENACHE


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019
Mihai Dudoiu

Mihai Dudoiu

Patricia Enache

Patricia Enache

Într-un mediu digital cu o prezență în creștere, piața unică digitală (PUD) a devenit una din prioritățile Uniunii Europene (UE). Un pas esențial către PUD, Regulamentul (UE) nr. 910/2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă (Regulamentul eIDAS) a avut ca scop asigurarea unei „fundații comune pentru interacțiunea electronică sigură între cetățeni, întreprinderi și autorități publice, amplificând astfel eficacitatea serviciilor online publice și private, a activităților economice electronice și a comerțului electronic” din UE. Potrivit acestei reglementări, se dorește ca identificarea electronică și serviciile de încredere – și anume semnăturile și sigiliile electronice, mărcile temporale, serviciile de distribuție electronică și serviciile de autentificare a site-urilor internet – să beneficieze de piața unică UE, asigurând tratamentul juridic uniform în cadrul UE, acordând documentelor semnate electronic aceleași efecte juridice ca în cazul documentelor pe hârtie cu semnătură olografă.

Regulamentul eIDAS specifică faptul că efectele juridice ale unei semnături electronice (indiferent de categoria acesteia) și admisibilitatea sa ca probă în instanță nu pot fi negate numai pentru că este în formă electronică sau pentru că nu respectă integral cerințele privind semnăturile electronice calificate. Regulamentul eIDAS prevede, de asemenea, că semnăturile electronice calificate au efectele juridice ale semnăturilor olografe. În plus, semnăturile electronice calificate bazate pe certificate calificate emise de un stat membru sunt recunoscute ca atare în toate celelalte state membre.

În baza prevederilor Regulamentului eIDAS (aplicabil direct în toate statele membre și care prevalează asupra oricărei legi naționale contradictorii față de acesta) și ale legislației din România privind contractele la distanță, instituțiile de credit din România au posibilitatea legală de a furniza anumite servicii bancare[1] prin platforme online/electronice[2].

Contractarea online este însoțită și anumite obstacole tehnice. Platformele electronice puse la dispoziție de instituțiile de credit ar trebui să ofere, printre altele:

– Un mediu sigur care să permită identificarea unică și de încredere a clienților și siguranța datelor personale ale acestora;

– Un instrument sigur de comunicare la distanță;

– Un mediu durabil de stocare pentru înregistrarea și păstrarea contractelor (adică a conținutului acestora și a acordului părților)[3]; și

– Posibilitatea tehnică de a semna contractele relevante și de a asigura faptul că aceste contracte astfel semnate sunt admisibile ca probe în instanță.

Cele mai multe dintre aceste aspecte pot fi acoperite din perspectivă tehnică. În ceea ce privește ultimul punct de mai sus, pot fi identificate anumite dificultăți, dar acestea nu se referă la validitatea contractelor, ci, mai degrabă, la folosirea anumitor tipuri de informații ca probe (și anume ceea ce este relevant în cazul disputelor care au loc pe durata unui contract sau în executarea silită a acestuia) – în special pentru că legislația din România era oarecum inconsecventă înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului eIDAS. Pentru ca aceste contracte să aibă aceleași efecte juridice precum actele sub semnătură privată, inclusiv din perspectiva admisibilității ca probă a acestora, contractele electronice trebuie să fie în formă scrisă, înregistrate pe un mediu de stocare durabil și semnate de bancă, precum și și de client, cu semnături electronice calificate (în cazul clienților-persoane fizice sau al reprezentanților autorizați ai persoanelor juridice) sau cu sigilii electronice (în cazul persoanelor juridice).

Un contract digital nu include întotdeauna semnăturile electronice corespunzătoare, încheierea contractului fiind confirmată prin alte mijloace digitale, precum confirmarea online a contractului prin apăsarea unui buton dintr-o platformă online.[4]

În baza Regulamentului eIDAS, furnizorii de servicii de încredere, precum Cryptomathic, IDnow, Connective, DocuSign și Adobe[5] oferă soluții digitale care pot fi integrate în platforma online a unei bănci și care permit clienților să aplice semnături electronice avansate și/sau calificate. Unele instituții de credit din UE au implementat deja soluții pentru folosirea semnăturilor și a sigiliilor electronice, atât pentru clienții persoane fizice, cât și juridice. Aceste servicii suplimentează facilitățile uzuale ale platformelor de internet/online banking, permițând clienților să acceseze servicii bancare exclusiv online, fără să fie nevoie să fie prezenți fizic la ghișeele băncii.

Toate posibilitățile de mai sus (și multe altele) creează perspectiva digitalizării suplimentare a sistemului bancar din UE. Din informațiile noastre, există interes atât din partea băncilor, cât și a clienților de a accesa online produse bancare. Interesul antreprenorilor față de domeniul tehnologiei financiare și alternativele pe care companiile din domeniul tehnologiei financiare pot să le ofere sistemului bancar tradițional pot de asemenea să stimuleze băncile să adopte astfel de noi tehnologii.


[1] Regulamentul eIDAS stabilește trei categorii de semnături electronice, în funcție de gradul de încredere al identității semnatarului, respectiv semnături electronice (i) simple, (ii) avansate și (iii) calificate. Ultima categorie corespunde semnăturilor electronice extinse reglementate de legislația din România.
[2] Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori interzice în mod specific încheierea contractelor de credit ipotecar pentru persoane fizice la distanță sau în afara spațiilor destinate activităților comerciale.
[3] Conform deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul nr. C‑375/15 din data de 25 ianuarie 2017, un portal web îndeplinește cerințele unui mediu de stocare durabil dacă utilizatorul poate să înregistreze informațiile care îi sunt adresate personal, astfel încât aceste informații să fie accesate și reproduse în mod identic, pentru o perioadă adecvată, fără a permite modificarea unilaterală a conținutului acestora.
[4] Conform deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul nr. C‑322/14 din data de 21 mai 2015, acceptarea – prin apăsarea unui buton – a clauzelor generale ale unui contact încheiat prin mijloace electronice reprezintă o comunicare ce permite înregistrarea durabilă a acordului părților, atunci când o astfel de tehnică asigură posibilitatea imprimării și salvării textului acestuia înainte de încheierea contractului.
[5] O listă a furnizorilor de semnături electronice recunoscuți la nivel mondial poate fi găsită aici.


Mihai Dudoiu Partener ȚUCA ZBÂRCEA & ASOCIAȚII 
Patricia Enache, Managing Associate al ȚUCA ZBÂRCEA & ASOCIAȚII 

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate