BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Banking
DezbateriCărţiProfesionişti
CMS CMK
 
Print Friendly, PDF & Email

Ionuț Mișa: România nu este o țară de mâna a treia. UPDATE: BNR va sprijini acțiunile de control ale MFP. Precizări CPBR. Precizări BNR

23.08.2017 | JURIDICE.ro
Abonare newsletter

22 august 2017: Banca Națională a României a făcut o serie de precizări, ca urmare a apariției în spațiul public a mai multor informații, potrivit unui comunicat BNR.

Text integral

Pentru informarea adecvată a opiniei publice, BNR reafirmă următoarele:
– sectorul bancar din România este solid și lichid; La data de 30 iunie a.c., rata medie de solvabilitate se situa la 19,8%, față de valoarea minimă reglementată, inclusiv pe plan european, de 8%, și comparativ cu media europeană de 14%. Nici o bancă din România nu are solvabilitatea sub pragul minim reglementat. Indicatorul de lichiditate (reprezentând raportul dintre activele lichide și pasivele pe termen scurt) este de 250,5%, peste nivelul minim reglementat de 100%.
BNR supraveghează băncile din punct de vedere prudențial, nu fiscal; Când o bancă înregistrează pierderi care conduc la deteriorarea indicatorilor de prudență, obligația BNR este să le ceară băncilor aport de capital pentru a aduce indicatorii de solvabilitate și lichiditate la niveluri care să asigure buna funcționare a băncii și siguranța depozitelor populației și firmelor. Ca urmare a acțiunii BNR, în perioada 2008-2017, băncile care operează în România au adus capital în valoare de aproape 15 miliarde lei (peste 3,3 miliarde euro).
– în conformitate cu legislația europeană, toate depozitele până la 100 000 euro (inclusiv echivalent în lei sau alte valute) sunt garantate. La data de 30 iunie a.c., numărul persoanelor fizice române care dețineau depozite în bănci din România era de 10 204 042 persoane fizice , din care 10 169 155 persoane cu depozite care se încadrează în plafonul garantat (99,65% din total) și 34 887 persoane cu depozite mai mari decât plafonul garantat. La aceeași dată, numărul persoanelor juridice române care dețineau depozite în bănci din România era de 736 813 persoane juridice, din care 718 924 persoane juridice cu depozite care se încadrează în plafonul garantat (97,57% din total) și 17 889 persoane juridice cu depozite mai mari decât plafonul garantat.

Din datele prezentate rezultă că nu există nici un motiv de îngrijorare cu privire la siguranța depozitelor populației și firmelor păstrate în băncile din România.

***

11 august 2017: Asociația Română a Băncilor și Consiliul Patronatelor Bancare din România au transmis încă o dată că instituțiile de credit membre respectă reglementările statului român în vigoare, potrivit unui comunicat al CPMB.

Text integral:

Asociația Română a Băncilor (ARB) și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) fac următoarele precizări ca urmare a persistenței declarațiilor din spațiul public, prin care se afirmă că unele instituții de credit din România fie își externalizează profiturile, fie înregistrează pierderi în mod voit pentru a se sustrage plății impozitului pe profit.

Instituțiile de credit au fost și rămân deschise să se angajeze în discuții constructive si edificatoare la nivel de conținut cu autoritățile competente, individual sau prin organizațiile de reprezentare ale sectorului bancar.

Asociația Română a Băncilor și Consiliul Patronatelor Bancare din România sunt îngrijorate de faptul că acuzațiile vehiculate în ultima perioadă asupra sectorului bancar în general pot afecta încrederea în sistemul bancar pe de o parte, însă și încrederea băncilor în climatul general de afaceri a cărui predictibilitate este afectată. ARB și CPBR resping generalizarea acestor acuzații, considerând că în situația în care autoritățile au identificat sau vor identifica orice fel de abateri la unele instituții de credit, acestea trebuie clarificate și soluționate individual, nu prin anatemizarea întregului sector bancar.

Pierderile financiare raportate de instituțiile de credit din România se datorează crizei financiare globale. Mai mult, amintim faptul că aceste pierderi raportate au avut drept consecință necesitatea suplimentării capitalului social, acestea reprezentând sume deloc neglijabile care au intrat în România. Pierderile băncilor au fost suportate exclusiv de catre acționarii acestora, iar aportul de capital la nivelul sistemului bancar a fost de 3,5 miliarde de euro în perioada 2008-2016. Reiterăm că sectorul bancar din România a traversat criza financiară globală fară ca un singur leu să fie cheltuit de către Statul Român, cum a fost cazul în alte 23 de țări membre ale Uniunii Europene*.

La solicitarea autorităților, băncile europene relevante reprezentate și în țara noastră și-au păstrat expunerea pe România prin binecunoscutul „acord de la Viena”, sprijinind Statul Român inclusiv prin finanțarea datoriei publice într-o perioadă în care finanțarea din piața externă se blocase.

Așa cum am menționat deja, dincolo de efectele crizei, profiturile reduse ale sectorului bancar au avut drept cauză și eforturile pentru reducerea riscului de credit prin acoperirea creditelor neperformante cu provizioane, de reducere a dobânzilor, însă și de schimbare a modului de calcul prin conversia la standardele internaționale de raportare financiară (IFRS) începând cu anul 2012. Măsurile au avut la bază reglementările Băncii Naționale a României şi ale Autorității Bancare Europene privind derularea activității bancare și standardele internaționale de raportare financiară.

Asociaţia Română a Băncilor și Consiliul Patronatelor Bancare din România reiterează angajamentul institutiilor de credit de a-şi asuma un rol activ în promovarea unui dialog deschis şi constructiv cu autoritățile și vor solicita, în continuare, organizarea unor sesiuni de lucru cu Ministerul Finanțelor Publice și ANAF pentru a prezenta poziția și argumentele comunității bancare şi a înţelege priorităţile și provocările acestora.

Despre ARB

Asociația Română a Băncilor (ARB) concentrează întreaga piață bancară din România formată din 36 de instituții de credit active ca persoane juridice române și străine în sectorul financiar. Prioritățile industriei bancare vizează menținerea rolului sistemului bancar de principal finanțator al economiei României cu asigurarea stabilității și credibilității sectorului bancar. ARB este membră a Federației Bancare Europene din anul 1991 (cu drepturi depline din 2007), a Consiliului European al Plăților, a Federației Ipotecare Europene, a Institutului Bancar European și în 26 de organisme naționale lucrative privind dezvoltarea și perfecționarea cadrului economic. Pentru aceasta, comunitatea bancară pune la dispoziție peste 800 de specialiști care participă la cele 23 de comisii tehnice.

Despre CPBR

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) este organizația patronală a sectorului bancar, fiind afiliată la Confederația Patronală Concordia. Cele cinci bănci care compun CPBR în prezent și care sunt si membre ale ARB, dețin peste o treime din totalul activelor bancare din sistem, angajații acestora reprezentând circa 30% din totalul salariaților din sectorul bancar. Băncile membre CPBR sunt: Banca Comercială Română, Bancpost, ING Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank.

*Lista statelor care au contribuit este: Austria, Lituania, Belgia, Luxemburg, Bulgaria, Cipru, Croația, Portugalia, Danemarca, Regatul Unit, Finlanda, Franța , Cehia, Germania, Slovenia, Grecia, Spania, Irlanda, Suedia, Italia, Țările de Jos , Letonia, Ungaria. Numai 5 țări din UE nu au contribuit cu bani de la bugetul de stat la salvarea băncilor: Polonia, Estonia, România, Slovacia și Malta.”

***

8 august 2017: Asociația Română a Băncilor și Consiliul Patronatelor Bancare din România au transmis că instituțiile de credit membre respectă reglementările statului român în vigoare, potrivit unui comunicat al CPMB.

Precizările vin în contextul în care Ionuț Mișa, ministrul Finanțelor Publice, a declarat că mai multe instituții bancare din România au înregistrat în evidențele contabile pierderi fictive pentru evitarea plății impozitului pe profit.

Text integral:

Asociația Română a Băncilor (ARB) și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) doresc să aducă la cunoștința opiniei publice că instituțiile de credit membre respectă legislația și reglementările aplicabile în România. În desfășurarea activității, instituțiile de credit au acționat în conformitate cu legile în vigoare și cu cerințele impuse de autoritățile de supraveghere și reglementare naționale și internaționale și de impunere. Instituţiile de credit operează într-un cadru strict reglementat, iar înregistrările contabile sunt validate de auditori independenţi cu reputaţie, al căror profesionalism este recunoscut la nivel internaţional.

Asociaţia Română a Băncilor și Consiliul Patronatelor Bancare din România îşi asumă un rol activ în promovarea unui dialog deschis şi constructiv cu autoritățile și vor solicita organizarea unor sesiuni de lucru cu Ministrul Finanțelor Publice pentru a prezenta poziția și argumentele comunității bancare şi a înţelege priorităţile si provocările instituţiei publice.

Rezultatele financiare ale sistemului bancar din ultimii ani au fost influențate de efectele crizei economice, de măsurile impuse pentru întărirea rezilienței sectorului, de reducerea riscului de credit prin acoperirea creditelor neperformante cu provizioane, de reducerea dobânzilor și de schimbarea modului de calcul prin conversia la standardele internaționale de raportare financiară (IFRS) începând cu anul 2012. Măsurile menționate au avut la bază reglementările Băncii Naționale a României şi ale Autorității Bancare Europene privind derularea activității bancare și standardele internaționale de raportare financiară. Provizioanele se înregistrează în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate.

Sistemul bancar românesc și-a demonstrat stabilitatea structurală pe parcursul crizei și în perioada post-criză, prin menţinerea la nivel adecvat a indicatorilor de solvabilitate și lichiditate. Indicatorul de lichiditate imediată era de 40% la finele anului 2016. Indicatorul de solvabilitate la nivelul sistemului bancar era de 19,80%, la finele lunii martie 2017. Menținerea indicatorului de solvabilitate peste dublul pragului minim stabilit conform cadrului de reglementare european CRD IV/CRR, de 8%, s-a făcut ȋn principal prin aport de capital suplimentar din partea acționarilor. În perioada 2008-2016, capitalul social a fost majorat de către bănci cu 3,5 miliarde euro. În perioada crizei economico – financiare, România nu a fost nevoită să sprijine cu bani publici sectorul bancar.

Contribuţia sectorului bancar la stabilitatea financiară a României a fost substanțială şi efectivă în ceea ce priveşte menţinerea expunerilor financiare în România, în special pe parcursul perioadelor de criză financiară severă când opţiunile de finanţare dispăruseră în totalitate. Sectorul bancar a furnizat lichiditate atât sectorului privat cât şi sectorului public (titluri de stat, credite acordate proiectelor şi programelor derulate din fonduri publice, împrumuturi acordate municipalităţilor) ceea ce a sprijinit capacitatea statului de a funcţiona la parametri normali, inclusiv în ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor sociale (salarii, pensii, alocaţii sociale, etc.) şi a programelor de investiţii publice.

Despre ARB

Asociația Română a Băncilor (ARB) concentrează întreaga piață bancară din România formată din 36 de instituții de credit active ca persoane juridice române și străine în sectorul financiar. Prioritățile industriei bancare vizează menținerea rolului sistemului bancar de principal finanțator al economiei României cu asigurarea stabilității și credibilității sectorului bancar. ARB este membră a Federației Bancare Europene din anul 1991 (cu drepturi depline din 2007), a Consiliului European al Plăților, a Federației Ipotecare Europene, a Institutului Bancar European și în 26 de organisme naționale lucrative privind dezvoltarea și perfecționarea cadrului economic. Pentru aceasta, comunitatea bancară pune la dispoziție peste 800 de specialiști care participă la cele 23 de comisii tehnice ale ARB.

Despre CPBR

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) este organizația patronală a sectorului bancar, fiind afiliată la Confederația Patronală Concordia. Cele cinci bănci care compun CPBR în prezent și care sunt si membre ale ARB, dețin peste o treime din totalul activelor bancare din sistem, angajații acestora reprezentând circa 30% din totalul salariaților din sectorul bancar. Băncile membre CPBR sunt: Banca Comercială Română, Bancpost, ING Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank.”

***

4 august 2017: Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a declarat că va sprijini acţiunile de control fiscal declanşate de Ministerul Finanţelor Publice asupra unor bănci care nu şi-au plătit impozitul pe profit, potrivit mediafax.ro.

Mugur Isărescu: „Ministerul Finanţelor a făcut o constatare corectă, bilanţurile băncilor sunt publice. Constatarea că în ultimii ani unele bănci nu au făcut profit este corectă. Dar faptul că nu au plătit impozit pe profit este o formulare care ar trebui făcută cu atenţie – nu au făcut profit, deci nu au plătit impozit pe profit. De ce nu au făcut profit, Banca Naţională va sprijini Ministerul Finanţelor în eforturile sale de a determina dacă raportările contabile şi baza fiscală sunt corecte. Dar BNR nu are mandat să întreprindă controale fiscale; una e să constaţi, alta e să determini dacă unele operaţiuni au fost făcute la marginea sau înafara legii. (…)

Bankingul este un business complicat, nu e deloc uşor să obţii şi profit şi să asiguri în permanenţă lichiditate disponibilă, pentru că oamenii au dreptul să-şi retragă banii când vor ei, nu când vrea bancherul. (…)

Să nu se facă vreo confuzie între nerealizarea de profit, pierderea anuală şi calitatea capitalului. Băncile, chiar dacă ies pe pierdere, au capitaluri pozitive, în condiţiile în care România are 300.000 de firme care ies mereu pe pierdere şi au capitaluri negative.”

***

2 august 2017: Ionut Misa, ministrul Finantelor Publice, a declarat ca, in ultimii 5 ani, mai multe banci nu au platit impozit pe profit, intrucat au folosit un mecanism prin care si-au creat pierderi in mod fictiv, potrivit ziare.com.

Totodata, ministrul a declarat ca Ministerul Finantelor Publice nu este dispus sa mai tolereze astfel de practici, nici in cazul bancilor si nici in cazul altor entitati.

Ionut Misa: „Bancile, in proportie de 70%, nu platesc impozit pe profit. Anul trecut, din 46 de unitati bancare, 31 au declarat pierderi insumand 9,8 miliarde de lei. In ultimii cinci ani, doar 15 banci au platit impozit pe profit, si am inclus aici si bancile care au platit doar intr-un singur an din cei cinci. Suma astfel colectata a fost de 1,7 miliarde de lei. 

De exemplu, banca din Romania se imprumuta de la o banca-mama cu dobanzi cuprinse intre 14,6% si 19%, apoi acorda in tara credite cu dobanzi mult mai mici, iesind astfel pe pierdere in mod artificial. Dar noi am intervenit si am sanctionat astfel de practici, utilizate prin intermediul preturilor de transfer, nu le-am recunoscut aceste pierderi si am emis decizii de impunere. Am calculat inclusiv penalitati de intarziere la aceste plati si le-am transmis ca nu e OK sa practice astfel de operatiuni.

Sunt pierderi de 104 milioane de lei pe care nu le-am recunoscut bancilor si am emis decizii de impunere a profitului, iar beneficiul consta in faptul ca anul acesta nu vor mai putea sa evite – prin acelasi mecanism – plata impozitului pe profit.

Vreau sa transmit acestor banci un mesaj foarte clar, anume ca Ministerul Finantelor cunoaste toate operatiunile lor si nu le mai tolereaza. Suntem o tara moderna, avem specialisti, Romania nu este o tara de mana a treia in care oricine poate veni sa practice astfel de operatiuni. Mesajul este valabil si pentru alti operatori, nu numai pentru cei din sistemul bancar.”

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate