Asigurări pentru avocaţi, Barouri, Citate juridice, Grile juridice, INTERPROFESIONAL, Jurisprudenţă inedită CITR, Legal Days, Legal FUN, Legal Style, NOTARIAT, Revista revistelor juridice, Sistemul judiciar, Studenţi la drept, TOP LEGAL
 
Sistemul judiciar [MJ, CSM, INM, SNG, PÎCCJ, DNA, parchete]
Secţiune dezvoltată în parteneriat cu CSM, Ministerul Public şi DNA
JURIDICE
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

CSM, ICCJ și MP. Declarație comună ref. aderarea la valorile fundamentale ale Strategiei naționale anticorupție 2016-2020. UPDATE: Notă CSM ref. gradul de implementare a SNA. Precizări CSM. Precizări AMR. Completări CSM

23.08.2017 | Magdalena SĂRSAN
Abonare newsletter
Magdalena Sărsan

Magdalena Sărsan

23 august 2017: Consiliul Superior al Magistraturii a publicat o completare a comunicatului din 21 august 2017, cu privire la Declarația comună a Consiliului, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Ministerului Public de aderare la valorile Strategiei naționale anticorupție 2016-2020, potrivit unui comunicat CSM.

Text integral al comunicatului
 „În completarea Comunicatului de presă difuzat în data de 21.08.2017 conţinând Precizări privind adoptarea Declaraţiei comune a Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Ministerului Public de aderare la valorile fundamentale, principiile şi mecanismul de monitorizare al Strategiei naţionale anticorupţie 2016-2020, Consiliul Superior al Magistraturii menţionează că în ședința din 18 octombrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât adoptarea şi transmiterea unei declaraţii comune de aderare la Strategia naţională anticorupţie pentru perioada 2016-2020 de către reprezentanţii autorităţii judecătoreşti, respectiv Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, odată cu declaraţia de aderare urmând a fi transmisă şi lista structurilor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritatea instituţiilor publice anterior menţionate.

Hotărârea în cauză a fost adoptată de CSM în mandatul anterior, însă, atâta vreme cât niciunul din actualii membri ai Consiliului nu a pus în discuţie o posibilă modificare sau revocare a acesteia şi nici nu a fost valorificată vreo procedură legală de contestare a hotărârii menţionate, apreciem ca excesivă, dacă nu chiar incorectă, criticarea ulterioară a demersului actualei conduceri de a pune în aplicare prevederile acesteia, nimeni – şi mai ales membrii CSM – neputându-se prevala de necunoaşterea conţinutului său.

 Intervenţia critică exprimată public de către un membru ales al Consiliului, la un moment ulterior finalizării procedurii de semnare a Declaraţiei, este contrară poziţiei exprimată/acceptată în cadrul sedinţei Comisiei nr. 1 – Legislaţie şi cooperare interinstituţională din data de 25.05.2017 (link la Minută), în condiţiile în care niciunul dintre membrii Consiliului nu a exprimat sau depus vreun document conţinând obiecţiuni sau opinii critice din partea sa pe această temă.

Consiliul Superior al Magistraturii se delimitează de demersurile individuale generatoare de confuzii – atât la nivel mediatic, cât şi institutional – privind exercitarea prerogativelor asociate calităţii de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.

:: Minuta

***

UPDATE 21 august 2017: Asociația Magistraților din România a precizat că este regretabil faptul că asociațiile profesionale ale magistraților nu au fost consultate anterior semnării declarației comune a Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Ministerului Public de aderare la valorile fundamentale ale Strategiei naționale anticorupție 2016-2020, despre care au aflat abia la o lună de la semnare, prin intermediul site-ului CSM, acest demers fiind o continuare pentru „tradiția surprizelor negative pentru sistemul judiciar” din perioada vacanței judecătorești, potrivit agerpres.ro.

„La fel de regretabil este faptul că despre „declarația-angajament” semnată de doamna președintă a Consiliului Superior al Magistraturii, doamna președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție și domnul procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în prima parte a lunii iulie 2017, am aflat acum, după jumătatea lunii august, adică după mai mult de o lună. Și nu prin comunicarea către instanțe și către asociațiile profesionale, cum se procedează în cazul actelor CSM, ci prin postarea pe site. De altfel, ca să nu ne ascundem după degete (…), normal era să fim consultați anterior, instanțe și asociații profesionale, să ne putem spune părerea despre un asemenea potențial act care „angajează” întregul sistem. (…)

Asociația Magistraților din România dorește să se facă bine înțeleasă: lupta împotriva corupției rămâne un obiectiv important, asumat ca atare — inclusiv prin HG nr. 583/2016 (…). Am tot vorbit în ultimii ani despre necesitatea echilibrării, în drepturi și obligații, a acuzării și apărării (…). Ne străduim să formăm magistrații tineri în acest spirit și să le reamintim, pe parcurs, acest principiu de căpătâi, ca să împiedicăm nelegalități, abuzuri. Ce mesaj le dă lor și nouă, celor cu ani de magistratură, o „declarație” prin care CSM își exprimă „angajamentul”, în numele nostru, să intensifice eforturile de luptă împotriva corupției, mână în mână cu acuzarea, deci cu procurorii? Ce mesaj dă un astfel de act cetățenilor acestei țări? Că tripodul judecător, procuror, avocat este șchiop, că dialogul juridic, că toată zbaterea procedurală până la hotărârea definitivă este un du-te-vino doar între judecător și procuror? (…)

AMR afirmă clar că judecătorii de bună-credință nu concep un astfel de tipar, tocmai pentru că s-au străduit ani și ani să-l combată. (…) Prin urmare, mențiunea de la pct. 3 din „Declarație”, adică CSM, ÎCCJ și MP „își asumă îndeplinirea măsurilor specifice ce țin de competența autorității judecătorești” nu este decât o frază. Pentru că, pe de o parte, judecătorii își asumă zi de zi luarea măsurilor ce țin de competența autorității judecătorești, cu toate riscurile pe care această activitate le presupune și, pe de altă parte, pentru că „asumarea” nu are loc printr-o declarație comună cu parchetele, fiind exclus să aibă loc în acest fel, de vreme ce actele procurorilor fac obiectul analizei judecătorilor, iar acuzarea nu poate fi mai presus de apărare. Ca în orice sistem democratic de drept.

***

UPDATE 21 august 2017: Consiliul Superior al Magistraturii a publicat o serie de precizări cu privire la adoptarea declarației comune a Consiliului, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Ministerului Public de aderare la valorile fundamentale ale Strategiei naționale anticorupție 2016-2020, potrivit unui comunicat CSM.

Text integral al comunicatului:

Având în vedere lansarea în spaţiul public de către unele instituţii de presă a unor informaţii privind adoptarea Declaraţiei comune a Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Ministerului Public de aderare la valorile fundamentale, principiile şi mecanismul de monitorizare al Strategiei naţionale anticorupţie 2016-2020, precum şi unele solicitări venite din partea reprezentanţilor mass media, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media este abilitat să facă următoarele precizări:

Prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2016 a fost adoptată Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public.

Prin adresa nr. 41/54681/05.09.2016, Ministerul Justiției a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii inițierea procesului de implementare a Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, adoptată prin H.G. nr. 583/2016, arătând că rolul Consiliului, în noul context strategic, este unul important ca promotor al integrității în sistemul judiciar.

În acest sens, a menționat faptul că instituțiile și autoritățile publice sunt invitate să adopte o declarație de aderare la valorile, principiile, obiectivele și măsurile prevăzute de strategie și să elaboreze propriul plan de integritate, în funcție de riscurile, vulnerabilitățile și nevoile de intervenție identificate la nivelul instituției, inclusiv al structurilor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritate, motiv pentru care este utilă implicarea acestora în elaborarea planului propriu de integritate.

La prima reuniune a platformei de cooperare a autorităților independente și a instituțiilor anticorupție, organizată la data de 7 octombrie 2016 la Ministerul Justiției, la care au participat și reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Ministerului Public, s-a agreat adoptarea unei singure declarații de aderare la Strategia națională anticorupție pentru întregul sistem judiciar.

În ședința din 18 octombrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât adoptarea şi transmiterea unei declaraţii comune de aderare la Strategia naţională anticorupţie pentru perioada 2016-2020 de către reprezentanţii autorităţii judecătoreşti, respectiv Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, odată cu declaraţia de aderare urmând a fi transmisă şi lista structurilor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritatea instituţiilor publice anterior menţionate.

De altfel, în cadrul procesului de implementare a Strategiei naţionale anticorupţie 2012-2015 aprobată prin H.G. nr. 215/2012, a fost adoptat un document similar, respectiv Declaraţia comună a Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Ministerului Public de aderare la valorile fundamentale, principiile şi mecanismul de monitorizare al Strategiei naţionale anticorupţie, la data de 25 octombrie 2012.

De asemenea, în cadrul Raportului Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare din data de 25.01.2017, este prevăzută Recomandarea “continuarea punerii în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul justiţiei ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administraţia publică, detalii privind procedurile disciplinare şi sancţiunile şi informaţii referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile)”.

Demersurile iniţiate în cursul anului 2016 s-au concretizat prin adoptarea Declaraţiei comune a Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Ministerului Public de aderare la valorile fundamentale, principiile şi mecanismul de monitorizare al Strategiei naţionale anticorupţie 2016-2020 la data de 14 iulie 2017.

***

21 august 2017: Consiliul Superior al Magistraturii a publicat o notă privind gradul de implementare a Strategiei naționale anticorupție, cu referire la declarația comună a Consiliului, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Ministerului Public de aderare la valorile fundamentale ale SNA 2016-2020.

:: Nota

***

 

17 august 2017: Consiliul Superior al Magistraturii a publicat declarația comună a Consiliului, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Ministerului Public de aderare la valorile fundamentale ale Strategiei naționale anticorupție 2016-2020.

Potrivit declarației, semnată de către cei trei conducători de instituții, respectiv Mariana Ghena, Cristina Tarcea și Augustin Lazăr, instituțiile semnatare au în vedere:
– exprimarea, în mod ferm, a angajamentului sistemului judiciar românesc de continuare și de intensificare a luptei împotriva corupției prin intermediul tuturor mijloacelor legale;
– aderarea la valorile fundamentale, principiile și mecanismul Strategie naționale anticorupție 2016-2020;
– asumarea îndeplinirii măsurilor specifice ce țin de competența instanțelor judecătorești;
– participarea la îndeplinirea condițiilor stabilite prin mecanismul de supraveghere al Strategiei naționale anticorupție 2016-2020, atât la nivelul Platformei de cooperare a autorităților independente și a instituțiilor anticorupție, cât și la nivelul Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

:: Declarația

Magdalena Sărsan

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “CSM, ICCJ și MP. Declarație comună ref. aderarea la valorile fundamentale ale Strategiei naționale anticorupție 2016-2020. UPDATE: Notă CSM ref. gradul de implementare a SNA. Precizări CSM. Precizări AMR. Completări CSM”

  1. Amelia FARMATHY spune:

    Până să citesc de acum mult discutată declaraţie, mă gândeam că o fi ceva de necrezut, de necitit…
    Când colo, câteva cuvinte plictisitoare, chiar un picuţ banale, pe care le tot aud de prin 2007 încoace („problema” e că, de atunci încoace, au apărut şi efectele _condamnări îndelung mediatizate şi asta, de fapt, doare/arde, nu cuvintele), nimic ieşit din comun dacă nu-ţi găseşti prilej de sensibilizare din orice mărunţiş lingvistic.
    Dacă semnam eu misiva, nu cred că se mai inflama nimeni, eventual mă „pâra” careva pe la Inspecţie, precum a făcut Curtea Constituţională cu colegul de la Constanţa şi… cam atât.
    Dar, pentru că au semnat-o cele trei persoane, iese „tămbălău” mare, deşi nu e nimic în afara tiparelor meniului a la carte în materie de expunere în cuvinte a unor lucruri despre care se tot discută în spaţiul public, fără niciun efect concret în privinţa judecătorului „de scaun”.

    Căci, cel puţin deocamdată (aştept, cu infinit mai multă curiozitate şi preocupare, să văd cum vor arăta modificările aduse” legilor justiţiei”, acolo se poate ascunde realul pericol cu privire la independenţa sau la cariera judecătorului), nici preşedintele CSM, nici preşedintele Înaltei – de PG nici nu mai vorbesc – nu are pârghii în a se băga peste judecătorul de scaun căruia i-a revenit judecarea unei cauze, astfel că nu înţeleg de ce se insistă în a se blama nişte cuvinte absolut banale.
    După cum nu înţeleg nici lăudarea lor.
    Aș zice că, faţă de declaraţia de acum devenită celebră a „parteneriatului” cu DNA, declaraţie într-adevăr rostită, hai să îi spunem „elegant”, la avânt, dar nefiltrată înainte de a fi scăpată în public (de aceea sunt indicaţi consilierii buni de comunicare pentru orice astfel de persoane aflate în exerciţiul unei demnităţi, să se mai uite pe discursuri sau chiar să le întocmească), biata declaraţie e mai mult decât benignă.
    Cu ea sau fără ea,în vară sau în toamnă, la fel vor judeca judecătorii.
    Pe mine nu mă influenţează sau impresionează în niciun fel.
    Şi ştiţi de ce?
    Pentru că nu are cum.
    Restul e poveste, legendă, cancan şi subiect de vară, că tot e lipsă de subiecte…

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week