« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 

MMJS. Precizări ref. Unitățile Protejate Autorizate. UPDATE: Posibilitatea de achiziționare de produse de la UPA, menținută până la 1 aprilie 2018
30.08.2017 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

29 august 2017: Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului României a decis, în cadrul unei reuniuni, că se păstrează până la 1 aprilie 2018 forma actuală din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, care prevede că autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute, pot opta pentru achiziția de produse sau servicii de la unități protejate autorizate, pe baza de parteneriat, în suma echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat în condițiile prevăzute, potrivit unui comunicat al Senatului.

***

22 august 2017: Ministerul Muncii și Justiției Sociale a publicat un puncte de vedere după apariția în mass-media a unor informații în conformitate cu care, în urma recentelor modificări legislative, Guvernul României desființează Unitățile Protejate Autorizate și îngrădește accesul acestora la contracte rezervate cu instituțiile de stat, potrivit unui comunicat MMJS.

Text integral al comunicatului MMJS:

Guvernul României nu a adoptat niciun act normativ prin care Unitățile Protejate Autorizate (UPA) să fie desființate și nici nu a îngrădit accesul acestora la contracte rezervate cu instituțiile de stat, care este conferit de Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice, în concordanță cu Directiva 2014/24/UE.

Menționăm că ulterior adoptării OUG 60/2017, la Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități din subordonarea Ministerului Muncii și Justiției Sociale au fost depuse opt noi cereri de autorizare a unor Unități Protejate.

Menirea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 60/2017, pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, este tocmai aceea de a stimula angajarea a cât mai multe persoane cu handicap, atât în sectorul public, cât și în cel privat, prin creșterea obligației de plată, de la 50% la 100% din salariul minim brut pe țară, pentru fiecare persoană cu handicap neangajată, de către angajatorii care au mai mult de 50 de angajați, în cazul în care aceștia nu angajează cel puțin 4% persoane cu dizabilități din numărul total de lucrători.

Anterior Ordonanței nr. 60/2017, instituțiile cu peste 50 de lucrători care nu angajau cel puțin 4% persoane cu handicap puteau opta în a plăti 50% din salariul minim brut pe țară, aferent numărului de persoane cu dizabilități neangajate, către stat sau a cumpăra produse de la Unitățile Protejate Autorizate. Instituțiile pot încheia, în continuare, contracte cu Unitățile Protejate Autorizate, dar plata acestora nu trebuie făcută din sumele datorate cu destinație specială, ca urmare a neangajării persoanelor cu dizabilități. Cu titlu de exemplu, Ministerul Muncii și Justiției Sociale are un contract încheiat cu o Unitate Protejată Autorizată, pentru servicii de curățenie, contract care este menținut și după apariția OUG nr. 60/2017.

Sumele astfel colectate vor fi folosite, în mod direct, pentru mărirea considerabilă a prestației sociale pentru toate cele 786.546 de persoane cu dizabilități din România.

Concret, aceeași OUG nr. 60/2017 prevede creșteri ale prestației sociale în două trepte, de la 1 ianuarie, respectiv 1 iulie 2018. Cele mai mari creșteri, de 135%, sunt pentru copiii cu handicap grav, care primesc astăzi 106 lei/lună (23,5 euro) și vor primi 250 de lei/lună (55,5 euro) de la 1 ianuarie 2018 și încă 28% de la 1 iulie 2018, adică 500 de lei/lună (111,1 euro). Copii cu handicap accentuat, care, în prezent, au o prestație socială lunară de 79 de lei (17,5 euro) vor ajunge la 150 de lei (33,3 euro) la 1 ianuarie 2018 și 175 lei (38,8 euro) la 1 iulie 2018. Și adulții cu handicap grav vor beneficia de creșteri ale prestației sociale, de la 340 de lei (75,5 euro), la 450 de lei (100 de euro) și 500 de lei (111 euro), la i ianuarie, respectiv 1 iulie 2018. Adulții cu handicap accentuat, care primesc, în prezent, 272 de lei/lună (60,4 euro), vor ajunge la 350 de lei/lună (77,7 euro) la 1 ianuarie 2018 și la 375 lei/lună (83,3 euro) la 1 iulie 2018.

Măsurile au fost adoptate după ample verificări ale Ministerului Muncii și Justiției Sociale, în urma cărora s-a constatat că actuala legislație nu și-a atins scopul, în contextul în care toate cele 732 de Unități Protejate Autorizate au angajat doar 1.897 de persoane cu handicap și 124 persoane cu invaliditate gradul III, adică 0,26% din totalul persoanelor cu dizabilități. Asta în contextul în care în România sunt angajate, în total, 33.449 de persoane cu dizabilități, dintre cele peste 700.000 cu drept de muncă.

Concret, dintre cele 732 de unități protejate autorizate, 181 au un singur angajat cu dizabilități, iar 172 au mai puțin de 3. Mai mult, majoritatea persoanelor cu dizabilități au o normă de lucru de 5 ore pe săptămână (din 40 posibile), adică o oră pe zi. Implicit, salariul este aferent numărului de ore lucrate, de unde rezultă că societățile i-au angajat doar pentru a deveni UPA si a avea un regim preferential, iar banii obținuți din contractele astfel încheiate nu aduc beneficii reale și persoanelor cu dizabilități. O altă practică descoperită a fost aceea de a înființa așa-numite secții protejate în cadrul societăților comerciale, cu un singur angajat, de multe ori cu 2 ore/săptămână, doar pentru ca societatea comercială să poată efectua activități comerciale mascate.

Astfel, dacă la nivelul anului 2008 figurau 1.027 persoane cu dizabilităţi angajate în 280 de unităţi protejate, în 2016 erau autorizate 732 de unităţi protejate cu un număr de 2021 persoane cu dizabilităţi angajate. În timp ce numărul unităţilor protejate a s-a triplat în perioada 2008-2016, numărul persoanelor cu dizabilităţi angajate în această formă de muncă protejată a crescut cu mai puţin de 1.000 de salariaţi.
Nu în ultimul rând, unitățile protejate au deviat de la scopul inițial și prin faptul că nu efectuează activități de producție, prin care să valorifice real aptitudinile și competențele persoanelor cu handicap, ci 67% dintre ele realizează activități de intermediere de bunuri.
În plus, anvelopa financiară la care aveau acces unităţile protejate şi care provenea din neangajarea persoanelor cu dizabilităţi în firme şi instituţii publice era de 430.305.000 lei (aproximativ 100 milioane de euro). Mai mult, dacă împărţim această sumă la cele 2021 persoane cu dizabilităţi din unităţile protejate vom obţine valoarea de 220.150 lei, sumă reprezentând o aproximare a finanţelor disponibile anual pentru fiecare persoană cu dizabilităţi inclusiv costul factorilor de producţie. Această sumă nu s-a distribuit către persoanele cu dizabilități angajate, ci în câștigurile patronilor care nu au dizabilități. În realitate, persoanele cu dizabilități angajate au un salariu minim pe economie, corespunzător normei de lucru fracționate cu care sunt angajate. Această formă protejată de angajare s-a transformat într-o formă de business cu câștiguri impresionante pentru majoritatea patronilor sau președinților de fundaţii şi organizaţii care nu au o dizabilitate. Există UPA care au ajuns la cifre de afaceri cuprinse intre 2 și 4,5 milioane de euro, conform propriilor rapoarte anuale).

Mai mult, persoanele cu dizabilități sunt decuplate de la procesul de luare a deciziilor în unitățile protejate, făcând rareori parte din conducerea acestor unități, ceea ce a dus, practic, la apariția unor „speakeri” în numele lor, în locul lor și, cel mai important, fără a-i consulta. În această categorie regăsim patroni care nu sunt nici persoane cu dizabilități, nici părinți ai copiilor sau adulților cu dizabilități, care, în 90% din cazuri, nu s-au consultat cu persoanele cu dizabilități sau cu organizații ale persoanelor cu dizabilități, înainte de a expune punctul lor de vedere în cadrul unor întalniri cu diverși factori decizionali.

Măsura decisă de Guvern transpune în practică principiile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York în 2006 și ratificată de România prin Legea nr. 221/2010.

Reiterăm că Unitățile Protejate Autorizate (UPA) nu se desființează, ci beneficiază, în continuare, de posibilitatea de a încheia contracte rezervate cu instituțiile de stat, pe o procedură simplificată de achiziții publice, tocmai pentru faptul că au angajate persoane cu dizabilități. Reamintim că angajatorii care aduc persoane cu dizabilități în câmpul muncii beneficiază de subvenții din partea statului, potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările și completările ulterioare, prevede la ART. 85: (1) ”Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45 de ani, şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale, şomeri de lungă durată sau tineri NEET primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă în cuantum de 900 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni. (2) De facilităţile prevăzute la alin. (1) beneficiază şi angajatorii care, în raport cu numărul de angajaţi, şi-au îndeplinit obligaţia, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane cu handicap, precum şi angajatorii care nu au această obligaţie legală, dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap şi le menţin raporturile de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni. În acest context nu înțelegem abordarea greșită a OUG nr. 60/2017, atâta vreme cât intenția Guvernului României este tocmai aceea de a oferi și mai mult sprijin tuturor celor peste 750.000 de persoane cu dizabilități.”

Ordonanța de urgență a Guvernului a stârnit ample reacții negative în spațiul public, între care un protest organizat în fața MMJS de către persoane cu dizabilități angajate în Unități Protejate Autorizate, care se tem că vor intra în șomaj ca urmare a eliminării posibilității de achiziție de produse/servicii realizate de astfel de persoane de către firmele care nu încadrează persoane cu handicap în proporția stabilită de dispozițiile legale, potrivit mediafax.ro.

Potrivit unui comunicat al Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale „oamenii aceștia nu vor să devină asistați sociali sau cerşetori. Guvernul României a rămas surd la toate apelurile noastre de a nu vota prevederile acestei ordonanţe, fără o perioada tranzitorie şi fără măsuri de suport pentru angajatorii de persoane cu dizabilităţi. Prin urmare, de la 1 septembrie, angajaţii cu dizabilităţi îşi vor pierde locurile de muncă, pentru că Unităţile Protejate Autorizate, lipsite de orice facilitate fiscală sau economică, vor intra în faliment. Instituţiile publice şi private cu peste 50 de angajaţi care nu au 4% persoane cu dizabilităţi, vor plăti o taxă lunară dublă la buget- egală cu salariul minim brut pe economie x numărul de persoane cu dizabilităţi neangajate (în raport cu acest procent minim). Bugetul României va fi astfel mai plin cu circa 500 de milioane de euro anual.

Cuvinte cheie: , , ,
Secţiuni: Dreptul muncii, Dreptul securitatii sociale, _CONTENT | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD