Secţiuni » Selected
Selected
Comunicate profesionişti

Propunerile de modificare a Legilor Justiției
23.08.2017 | Magdalena SĂRSAN

JURIDICE - In Law We Trust
Magdalena Sărsan

Magdalena Sărsan

UPDATE 23 august 2017: Ministerul Justiției a publicat un comunicat și o prezentare cu privire la principalele modificări ale Legilor Justiției, potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției.

Redăm mai jos comunicatul integral:

Domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a prezentat astăzi, 23 august 2017, principalele modificări propuse la Legile justiției, respectiv Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Modificările propuse survin ca urmare a unui amplu proces de consultări publice demarat în anul 2016, în vederea asigurării transparenței decizionale, continuat pe parcursul anului 2017, când au fost solicitate avize din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Proiectul urmărește asigurarea separației și a unui just echilibru al puterilor în stat, principiu de bază al democrației constituționale, enunțat în legea fundamentală a țării (art. 1 alin. 4 din Constituția României).

„Sunt propuneri de fond şi nu de formă, pe care le considerăm firești, necesare şi normale, de natură să asigure buna funcționare între cele trei puteri ale statului, de natură a eficientiza şi credibiliza actul de justiție”, a declarat domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiţiei.

Principalele modificări vizează condițiile de acces în magistratură, cariera magistraților, inclusiv condițiile de promovare la o instanță sau parchet superior sau specializat și renunțarea la promovarea pe loc, modificarea duratei mandatelor de conducere, suspendarea din magistratură a membrilor CSM pe durata mandatului, separarea competențelor decizionale privind cariera magistraților, procedura de numire în funcțiile de conducere la ÎCCJ și la Ministerul Public, răspunderea magistraților, înființarea unei direcții specializate, în cadrul Ministerului Public, cu competență exclusivă pentru efectuarea urmăririi penale în cazul infracțiunilor săvârșite de către magistrați, precum și trecerea Inspecției Judiciare ca structură cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Justiției.

Prezentarea detaliată a modificărilor propuse este disponibilă aici.

Proiectul de lege elaborat de Ministerul Justitiei va urma procedura de avizare, urmând să fie prezentat Guvernului, iar ulterior transmis Parlamentului României, pentru dezbatere și adoptare.

***

 23 august 2017: prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, câteva dintre modificările avute în vedere de către proiectul privind modificarea Legilor Justiției, respectiv Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit mediafax.ro.

Cu titlu exemplificativ, modificările vizează:
1. Majorarea perioadelor de activitate efectivă necesară pentru promovare după cum urmează:
– 7 ani de activitate efectivă în funcția de judecător/ procuror pentru promovarea la tribunale sau la parchetele de pe lângă tribunale;
– 8 ani de activitate efectivă în funcția de procuror pentru DIICOT/ DNA;
– 10 ani de activitate efectivă în funcția de judecător/ procuror pentru promovarea la curțile de apel și parchetele de pe lângă curțile de apel;
– 15 ani de activitate efectivă în funcția de procuror pentru promovarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
– 18 ani de activitate efectivă în activitatea de judecător pentru promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție.

2. Judecătorii și procurorii care participă la concursuri pentru promovarea în funcții și obțin grad superior, dar decid să rămână încadrați efectiv pe o funcție cu grad profesional inferior, vor fi remunerați potrivit activității efectiv desfășurate și nu potrivit gradului profesional pe care îl dețin.

3. Durata mandatelor pentru funcțiile de conducere se modifică de la 3 la 4 ani. Prevederea urmează a se aplica mandatelor viitoare și nu celor în curs.

Tudorel Toader: „Mandatele în curs nu sunt afectate, nu sunt prelungite pentru că e împotriva regulilor constituţionale şi a deciziilor CCR.

4. Cu privire la posibilitatea judecătorilor de a deveni procurori și invers, această posibilitate se menține doar la nivel de început de carieră, respectiv la nivelul de judecătorie/ parchet de pe lângă judecătorie.

Tudorel Toader: ”Există o decizie a CCR privind posibilitatea ca un procuror să treacă judecător şi invers. Noi propunem respectarea deciziei, menţinem posibilitatea ca un procuror să treacă judecător şi invers, un judecător să devină procuror, dar nu oricând, ci doar la nivel de judecătorie, parchet de judecătorie, pentru că astfel apar şi condiţiile de vechime. (…) Un procuror de carieră ajunge (în prezent) direct judecător la ICCJ, părând majorităţii că nu e o măsură în acord cu exigenţele statului de drept.

5. Dat fiind volumul de activitate al instituției, în schema de conducere a ICCJ se adaugă încă un vicepreședinte.

6. Președintele ICCJ va fi numit de către Președintele României, propunerea de președinte a ICCJ fiind făcută de către Secția pentru judecători din cadrul CSM.

Tudorel Toader: „Procedura de numire în funcţiile de conducere de la ICCJ, parţial se păstrează, parţial se modifică. Preşedinte ICCJ se numeşte de preşedinte, propunerea să nu o mai facă plenul CSM, ci secţia de judecători. Procedura de numire la ministerul PUBLIC – PG, DNA, DIICOT, să decidă secţia de procurori din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiţiei. Ce apare modificat aici, faptul că decide secţia pentru procurori, faptul că propunrea vine de la ministrul Justiţiei. MCV recomandă o procedură transparentă, neamestecul factorului politic. Se va spune, de ce preşedintele ICCJ e numit de preşedintele Republicii şi procurorii sefi de CSM? Răspunsul derivă din statulul special: procurorii sunt subordonaţi ierarhic, judecătorii nu.”

7. Procurorii din conducerea Ministerului Public urmează a fi numiți, pe baza propunerii formulate în acest sens de ministrul Justiției, de către Secția pentru procurori din cadrul CSM.

Tudorel Toader: „La Ministerul Public, toate funcţiile, fie că e procuror general, adjunct, şef la DIICOT, la DNA, adjuncţii dânşilor, să decidă Secţia pentru Procurori în baza aceluiaşi principiu din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, pe baza unei proceduri transparente, procurori care la rândul lor trebuie să aibă 10 ani de vechime efectivă în funcţia de procuror. Ce apare modificat aici? Faptul că decide Secţia pentru Procurori, faptul că propunerea vine de la ministrul Justiţiei. (…) Se va spune următorul lucru, de ce preşedintele Inaltei Curţi este numit de preşedintele Republicii, iar procurorii-şefi, numiţi de Secţia pentru Procurori la propunerea ministrului în condiţiile în care şi unii şi alţii sunt magistraţi? Răspunsul rezultă din statutul special pe care îl au unii şi alţii. Procurorii sunt subordonaţi ierarhic, judecătorii nu sunt subordonaţi ierarhic. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovabilitate. Procurorii, spune articolul 138 din Constituţie, îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, la judecători nu există o asemenea prevedere.”

8. Eliminarea posibilității menținerii în funcție a magistraților condamnați pentru vătămare corporală din culpă.

9. Se elimină posibilitatea menținerii drepturilor locative după pensionare întrucât un atare drept derivă din funcția de magistrat ori exercitarea funcției de către fostul magistrat a încetat, astfel încât încetarea atribuțiilor de serviciu duce și la încetarea beneficiilor locative.

10. Se elimină posibilitatea reîncadrării în funcție a magistraților pensionați.

11. Se modifică prevederile cu privire la răspunderea magistraților, ministrul Justiției precizând că nu exista cazuri în care Ministerul Finanțelor Publice să se fi îndreptat împotriva magistraților după condamnările Curții Europene a Drepturile Omului împotriva României.

12. Extinderea motivelor pentru care procurorul ierarhic superior poate infirma soluția dispusă de procurorul ierarhic inferior.

13. Se înființează o Direcție specializată cu competență exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru faptele reclamate a fi fost comise de către magistrați.

Tudorel Toader: „O secție care sa aibă competența exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru faptele reclamate a fi fost comise de către magistrați. În felul acesta, ce avem în vedere? Avem în vedere o asigurare a unei protecții și autonomii, să spunem, a unor garanții față de magistrații bănuiți ca ar fi comis infracțiuni. Am văzut cu toții faptul că se reclama în spațiul public de către judecători ca sunt anchetați.

Personal nu am aceasta convingere pentru că nu avem soluții definitive care sa o confirme, dar ca o garanție pentru independența judecătorilor, vom avea un corp specializat care sa ancheteze reclamatele presupuse infracțiuni săvârșite de către magistrați.

14. Membrii CSM trebuie să se suspende din magistratură pe perioada mandatului pentru a se ocupa exclusiv de atribuțiile derivate din calitatea de membru CSM.

15. Inspecția Judiciară va trece la Ministerul Justiției.

Tudorel Toader: „Inspecția Judiciară trece la ministerul Justiției. În multe tari, Inspecția Judiciară este la ministerul Justiției, respectând independența și autonomia pe care o are. Nu intră sub coordonarea factorului politic. Eventual, exista și o soluție mai radicala, de autonomizare, o instituție separată a statului român, dar nu coordonata de CSM. Dacă avem în Romania 7000 de magistrați, avem 70 de membri la Inspecția Judiciară. Faceți proporția. Ei au un rol foarte important, iar aceasta competență de a verifica activitatea magistraților vine ca o altă formă de asigurare a independentei.

16. Candidații la INM trebuie să aibă vârsta minimă de 30 de ani și minim 5 ani vechime în profesii juridice.

Tudorel Toader, potrivit clujust.ro: „Candidații trebuie să fie apți din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcție de magistrat. Și este normal să fie așa. În multe țări din lume, această demnitate de magistrat, care decide soarta unui om sau altul, presupune știință de carte, a legilor și tartatelor europene, dar mai presupune în plus o maturitate, o experiență de viață, o capacitate a magistratului de a înțelege mecanismele vieții sociale. În multe țări, nu se încredințează puterea judecătorească unui tânăr de 23-24 de ani, vârsta la care termină la noi INM. Trebuie experiență de viață, trebuie o maturitate de înțelegere a consecințelor actului de justiție și o încredere a justițiabililor în judecător.

Eu sunt la catedră de 27 de ani. Am mers pe toate treptele, lector, conferențiar, profesor, am mers si pe latura administrativă pe toate treptele. prodecan două mandate, decan trei mandate și acum rector suspendat. Cunosc bine mediul academic, îi prețuiesc și îi respect, dar acum vorbesc ca ministru al Justiției. Trebuie să mă poziționez între tineri, stat și cetățeanul care să aibă parte de o justiție corectă, de un judecător cu experiență, cu maturitate.

Prin urmare, propunem ca la INM candidații să aibă vârsta minimă de 30 de ani și o experiență în profesii juridice de cel puțin 5 ani. Adică, termină facultatea de drept, face masterat sau nu, face doctorat sau nu. Avem multe profesii juridice, țara nu are nevoie numai de procurori, sunt 7000, țara re nevoie și de consilieri juridici, mediatori, avocați secretari, juriști sunt în ministere, peste tot. Dobândești experiența profesională de 5 ani într-o activitate reglementată de lege, dobândești vârsta de 30 de ani, după care Statul să-ți pună în mână decizia care schimbă soarta unui om. Am făcut comparație cu reglementările din alte state. Și mai aproape, peste stradă. să fii senator îți trebuie un anumit număr de ani. Aici judecătorul la 24 de ani are în mână ciocanul, are puterea de a decide soarta unui om.

Magdalena Sărsan

Secţiuni: Content, Lege 9, Selected, Sistemul judiciar | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO