Impactul Regulamentului european privind protecția datelor asupra mediului de afaceri
29 august 2017 | Bianca-Maria RUSU
Bianca-Maria Rusu
MOTTO: „Eu nu sunt liber. Sunt un funcționar al unor programe care îmi sunt străine; sunt doar un instrument. (…) Oare mai e loc de revoltă? Eu cred că da. Senzația de plictiseală și de greață pe care programele o cauzează în mine sunt dovada palpabilă că eu nu am fost în întregime programat.” Vilém Flusser
În procesul activ al tehnologizării informației și în plin demers de delimitare a filosofiei digitale, singurul agent căruia nu-i poate fi îngrădită libertatea și integritatea personală prin programe de calculator și stocare de date este omul, principala valoare socială, fiindu-i inerent dreptul de a se revolta atunci când îi este invadat spațiul personal. Astfel, realitatea este că inclusiv persoanele juridice: întreprinderi, corporații, organisme non-profit, ajung să dobândească atribute care nu îi sunt specifice, precum responsabilitatea și obligativitatea neintervenției în sfera de influență a celor cu care încheie contracte sociale – persoanele fizice cu a căror date lucrează. Regulamentul european de protecție a datelor, astfel, apare ca urmare a nevoii de a sancționa exploatarea de date ce excede scopurilor pentru care au fost preluate și absența considerației față de intimitatea datelor unei persoane.
Mediul de afaceri este platforma cea mai uzuală de „stocare” și utilizare a datelor cu caracter personal și este, în consecință, cel care definește noțiunea de împrumut de date, în baza Regulamentului. De aici se extrag principalele implicații ale adoptării politicilor severe de protecție a datelor la nivel european asupra mediului de afaceri, prin intermediul agenților care asigură dinamica acestuia: investițiile destul de consistente necesare instruirii și remunerării unui specialist în gestionarea datelor și modulelor de import-export al datelor, dar în același timp și crearea de oportunități noi de angajare, efort în constituirea unor arhive care să îndeplinească de la început condițiile de securitate pe care le impune regulamentul, în ideea de a nu stimula scurgerile de date, obligativitatea ca fiecare organism implicat să aibă la îndemână mijloacele de a demonstra, în orice moment, destinația datelor și de a pune la dispoziția persoanelor orice informație cu privire la metadate, alături de condiția consimțământului și responsabilitatea reducerii perioadei de stocare la intervalul de timp necesar afectării acestora unor scopuri precis determinate, toate acestea reprezentând un efort continuu, procedural și financiar, ce trebuie susținut, în sens contrar sancțiunile patrimoniale putând ajunge până la 2-4% din cifra de afaceri a unei întreprinderi.
Totuși, cea mai afectată nișă ar fi cea a afacerilor online, în special a celor din sectoarele de analiză, publicitate și media, unde păstrarea confidențialității datelor nu este tocmai o aptitudine înnăscută și unde includerea de identificatori online va afecta semnificativ activitatea acestora și va obliga la pseudonimizare. De asemenea, platformele de afaceri din afara Uniunii vor fi forțate să accepte, din punct de vedere legal, să trateze acești indicatori unici cu o strictețe similară celei europene, pentru a nu risca pierderi financiare și de capital de imagine foarte importante și implicit, afacerile dintr-un stat membru vor putea să transmită date numai în măsura în care fac o verificare prealabilă a protecției pe care o asigură destinatarul.
Tot în rândul implicațiilor, cele mai importante decurg din obligația portabilității datelor: asigurarea unui format al datelor care să permită subiectului să solicite oricând o copie a datelor și a transferului facil al datelor de la un operator la altul, aspect care influențează dinamica pieței de afaceri prin cel mai important factor: competitivitatea. Astfel, există riscul foarte mare ca cel care refuză un transfer de date la un alt operator, pe motivul antemenționat, să fie protagonist al unor anchete privind abuzul de putere. Astfel, portabilitatea datelor devine un barometru al felului în care piața înțelege să își adapteze mecanismele de concurență loială la cerințele noi.
În lumina acestor aspecte, mediul de afaceri este influențat de apariția Regulamentului atât prin prisma responsabilizării pe care o impune în rândul organismelor care controlează procesele tehnologice privind metadatele, cât și prin prisma costurilor pe care le determină, pentru a putea proteja singurul agent social ce nu poate fi reținut mult timp în baze de date, fără a-i afecta esența.
* Articolul de față a fost premiat în cadrul școlii de vară 2017 IONESCU SAVA
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
