Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Concluziile Adunării generale a procurorilor DNA ref. modificarea Legilor Justiției. UPDATE: Liviu Dragnea: Dezbaterea parlamentară va începe după ce vor fi ascultate toate argumentele
29.08.2017 | Magdalena SĂRSAN

Secţiuni: Content, Drept penal, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust
Magdalena Sărsan

Magdalena Sărsan

UPDATE 28 august 2017: Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, a declarat, referitor la faptul că procurorii DNA au criticat proiectul de modificare a Legilor Justiției, respingând majoritatea modificărilor, că forma finală a proiectului va fi discutata și votată în Parlament, ținându-se cont de voința românilor, însă că nu a înțeles exact motivul protestelor din ultima perioadă, potrivit ziare.com.

Liviu Dragnea: „Dacă DNA nu ne arestează pe toți, să mai rămână unii dintre noi care să încerce să dezbată în Parlament, pentru că, încă, în România legile se dezbat și se aproba în Parlament. (…) Trebuie să ții cont de tot poporul român și eu cred că, înainte de toate, trebuie să ținem cont de ceea ce se dorește la nivelul întregii societăți, de ceea ce vor spune corpurile profesionale din acest sistem, vom asculta absolut toate argumentele, indiferent că vor fi prezentate cu patimă sau cu mai puțină patimă, pentru că Parlamentul decide.

În semifinală, președintele promulgă sau întoarce înapoi. Dezbaterea parlamentară va începe după ce vor fi ascultate toate argumentele și acele argumente vor putea fi repetate și în timpul dezbaterii parlamentare. (…)

Nu vreau să comentez acum prea mult despre acele proteste. Nu am înțeles foarte mult care era de fapt principalul motiv, dacă și creșterea vârstei de acces în magistratură a reprezentat un punct de supărare pentru anumite instituții, pentru mine chiar este foarte ciudat.

***

28 august 2017: La Adunarea generală a procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție s-au pus în discuție propunerile de modificare a Legilor Justiției anunțate de ministrul Justiției, prof. univ. dr. Tudorel Toader, la data de 23 august 2017, în forma afișată pe website-ul Ministerului Justiției.

Adunarea generală a procurorilor DNA fusese inițial programată pentru data de 31 august 2017, însă a fost devansată după ce procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat convocarea adunărilor generale de la nivelul parchetelor pentru analizarea propunerilor de modificare a legilor justiţiei.

Votul exprimat de procurorii participanţi la Adunarea generală referitor la propunerile discutate a scos în evidenţă că modificările la Legile Justiţiei în forma actuală reprezintă o formă de presiune asupra activităţii profesionale a procurorilor din DNA.

Concret, procurorii participanţi au respins în unanimitate următoarele propuneri ale ministrului Justiţiei:
– trecerea Inspecției Judiciare în subordinea Ministerului Justiției, de natură să aducă atingere independenței magistraților;
– modificarea nejustificată a regimului actual referitor la răspunderea materială a judecătorilor şi procurorilor în caz (cu privire la acest aspect, s-a subliniat că legislaţia actuală cuprinde suficiente prevederi privind răspunderea magistraţilor în caz de rea – credință, iar propunerea ministerului este neclară cu privire la condițiile răspunderii; în plus nu există notă de fundamentare sau analiză din care să rezulte că actuala legislaţie privind răspunderea magistraţilor trebuie modificată)
– înființarea unei Direcții specializate, în cadrul Ministerului Public, pentru efectuarea urmăririi penale în cazul infracțiunilor săvârșite de către magistrați, cu privire la care nu a fost prezentată nicio justificare;
– introducerea unor condiții privind vârsta minimă de 30 de ani şi cel puțin 5 ani de activitate efectivă pentru candidații la Institutul Naţional al Magistraturii, care nu corespunde realităților sociale și va îngreuna recrutarea unui număr suficient de viitori magistrați bine pregătiți și integri;
– introducerea condiției de 15 ani vechime efectivă în funcţia de procuror, pentru promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, considerată ca excesivă în raport de structura actuală a corpului de magistrați și de experiența necesară pentru exercitarea acestei funcții (trebuie remarcat că vechimea propusă pentru funcția de procuror general este de doar 10 ani);
– judecătorii și procurorii pot participa la concurs, în vederea dobândirii gradului profesional superior, însă, în toate cazurile, drepturile salariale vor fi plătite în funcție de postul pe care își desfășoară activitatea efectivă, care lipsește de conținut conceptul promovării pe loc.

De asemenea, au fost respinse cu o largă majoritate următoarele propuneri:
– procedura de numire în funcțiile de conducere la Ministerul Public, cu privire la care sistemul judiciar a propus o procedură similară celei pentru numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție;
– majorarea vechimii la 8 ani în funcția de procuror, pentru a putea fi numiți în cadrul D.I.I.C.O.T. și D.N.A., care nu se bazează pe o analiză a experienței în domeniul resurselor umane dobândită pe parcursul funcționării celor două structuri specializate și nu corespunde unei nevoi constatate de conducerea acestora;
– majorarea vechimii necesare pentru promovare la 7 ani vechime efectivă în funcția de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă tribunal și de 10 ani pentru promovarea la parchetul de pe lângă curtea de apel, cifre stabilite în mod arbitrar și care nu corespund atribuțiilor concrete pe care le presupun aceste funcții;
– infirmarea soluţiilor adoptate de procuror și pentru motive de netemeinicie, nu doar nelegalitate, care va limita independența funcțională a procurorilor;
– trecerea de pe funcția de procuror pe cea de judecător și invers numai la nivel de judecătorie sau parchet de pe lângă judecătorie, care nu ia în considerare gradul profesional obținut pe baza unor examene de către magistrați;
– separarea competențelor decizionale referitoare la cariera magistraților, în lipsa unor precizări concrete cu privire la conținutul acestei măsuri, care poate nesocoti statutul constituțional al magistraturii.

Au fost votate de majoritatea procurorilor participanţi propunerile referitoare la prelungirea mandatelor de conducere la 4 ani, propunere care nu se aplică şi la mandatele în curs, precum și eliminarea posibilității reîncadrării pensionarilor în funcția de judecător sau procuror la instanţele şi parchetele unde au funcţionat până la data pensionării.

Faţă de restul propunerilor conţinute în prezentarea PowerPoint afişată pe site-ul Ministerului Justiţiei, procurorii nu şi-au exprimat votul pe considerentul că, fie acestea nu vizează în mod direct activitatea lor, fie au un caracter ambiguu şi nu pot fi supuse unei analize riguroase.

:: Sursa : www.pna.ro

Magdalena Sărsan

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti