Secţiuni » Selected
Selected Top Legal
CorporatePlatinum members
4 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Ultima oră: Explicația lipsei de cvorum din Plenul CSM
30.08.2017 | JURIDICE.ro

Miercuri, 30 august 2017, ca urmare a amânării ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din lipsă de cvorum, o parte dintre magistrații CSM a transmis următoarele precizări, potrivit unui comunicat, al cărui text îl redăm integral:

Semnatarii prezentului comunicat fac cunoscut faptul că au refuzat prezenţa în şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 30 august 2017, având în vedere următoarele:

În şedinţa Comisiei nr. 1 ale cărei lucrări s-au desfăşurat în data de 29 august 2017 s-a refuzat, în majoritate, să se acorde Inspecţiei Judiciare amânarea solicitată cu scopul de a pune la dispoziţia Consiliului un raport complet privind stadiul implementării recomandărilor raportului de audit, fiind exprimată neechivoc intenţia de a pune în discuţia Plenului de azi revocarea conducerii Inspecţiei Judiciare ca urmare a raportului de audit, dar şi a altor împrejurări de fapt exterioare acestuia.

Subliniem pe această cale că art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, precum şi numeroase decizii ale Curţii Constituţionale ne obligă să respectăm dreptul la apărare al oricărei persoane vizate de o procedură de revocare, cu atât mai mult cu cât este vorba de funcţii de conducere obţinute prin parcurgerea unor proceduri de concurs.

Dat fiind că nu este pentru prima dată când argumentul numărului majoritar al voturilor exprimate devine mai puternic decât cel al respectării legii, refuzăm ca prin asigurarea cvorumului de Plen să creăm astfel cadrul necesar pentru încălcarea unui drept fundamental.

Ne-am asumat această poziţie pentru a apăra un principiu, chiar dacă suntem conştienţi de faptul că atitudinea noastră poate fi de natură să aducă atingere interesului unor persoane, inclusiv colegi magistraţi, cărora le cerem, sincer, scuze.

Semnează:
Judecător Cristina Tarcea – membru de drept în CSM, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Judecător Simona Marcu – membru ales în CSM, reprezentant al judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Judecător Lia Savonea – membru ales în CSM, reprezentant al judecătorilor curţilor de apel
Judecător Nicoleta Ţînț – membru ales în CSM, reprezentant al judecătorilor curţilor de apel
Judecător Evelina Oprina – membru ales în CSM, reprezentant al judecătorilor tribunalelor”


Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!






JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Au fost scrise până acum 4 de comentarii cu privire la articolul “Ultima oră: Explicația lipsei de cvorum din Plenul CSM”

  1. Amelia FARMATHY spune:

    O parte dintre judecători a transmis precizări.

  2. Bună ziua,

    Articolul 41 din Cartă este opozabil doar Instituțiilor Uniunii (i.e. Comisia Europeană, Parlamentul European etc) nu și instituțiilor naționale, și asta chiar dacă situația s-ar afla în domeniul dreptului Uniunii (ceea ce iar nu e clar dacă ne aflam intr-o atare ipoteza de lucru).

    Ca atare, dacă situația e în domeniul dreptului Uniunii (și trebuie arătat de ce ar fi – adica nu prezumam), incident este principiul general al dreptului la o bună-administrare, și nu articolul 41 din Cartă.

    Deci este eronat să se invoce art. 41 din Cartă când nu e vorba de o instituție UE Hotararea C-141/15 zice asa:

    60 În sfârșit, articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, din al cărui text rezultă în mod clar că acesta se adresează numai instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, iar nu statelor membre (Hotărârea din 17 decembrie 2015, WebMindLicenses, C‑419/14, EU:C:2015:832, punctul 83), nu este relevant în cauza principală.

  3. Amelia FARMATHY spune:

    Ei, acum şi dvs…, ştiţi cum e cu citarea de prin „cărţile europene”, pare foarte facil, la îndemână_ deşi, vorba dvs, nu e deloc_ şi, în plus, cine ştie că textul citat nu s-ar aplica, doar un profesionist ca dvs. care studiază abitir (eu v-aş numi poliţistul JURIDICE.ro în materie de drept comunitar, în sens pozitiv şi fără nicio umbră de accent ironic) aproape tot ce ţine de acest domeniu, în schimb „cei mulţi” tind să cadă într-o admiraţie totală, dată de pompoşia titulturii „Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene”, parcă îi trec fiorii solemnităţii, chit că nu e vorba despre vreo instituţie, ci despre persoane fizice care, din motivele arătate în comunicat, minus partea cu „Carta”, nu au dorit să paticipe la şedinţă.
    E plin şi prin cererile de chemare în judecată de trimiteri anapoda la CEDO sau la această Cartă.

    Nu ştiu dacă bine sau rău că au refuzat să participe, or fi avut motivele dumnealor, inclusiv acele hotărâri ale Curţii Constituţionale, dar dacă era altcineva şi refuza îndeplinirea unei atribuţii derivând din calitatea de membru CSM, pariez că, în secunda doi, ar fi fost propusă… tot o revocare, iar treimea (parcă) necesară dintre colegii din CSM pentru o asemenea propunere nu ar fi fost exclus să fi fost asigurată.
    Cu condiţia să fie cvorum:)))))))) în şedinţă.
    Nu e prima dată când se procedează aşa, şi în vechiul CSM au fost situaţii de lipsă de cvorum, dacă nu mă înşel.

    Să îi lăsăm să îşi găsească toţi liniştea interioară, busolele şi ce mai este nevoie pentru a ajunge la o soluţie, pentru că, vrând-nevrând, un organism colegial funcţionează pe bază de majorităţi în ceea ce priveşte deciziile (bune sau proaste, asta e o altă discuţie), iar boicotarea, refuzul de participare la şedinţele unui organ în care au fot aleşi, parcă, nu e prevăzut de legea nr. 317.
    Şi nici nu poate continua prea mult, dar nici nu cred că va continua prea mult, s-ar putea să fi fost şi o chestiune de conjunctură (pe lângă cea principială, desigur), faţă de împrejurarea că unii din CSM sunt încă în concediu, iar majorităţile ar putea fi, ipotetic, schimbate, după reunirea tuturor.
    În schimb,demisia, pentru membri aleşi care înţeleg că îşi exprimă ataşamentul faţă de anumite principii (lăsăm, de dragul rigurozităţii ştiinţifice – hai şi de dragul doamnei Babel – la o parte treaba cu Carta), în măsura în care atitudinea majorităţii nu le mai reprezintă deloc crezurile şi principiile, este o posibilitate.
    Chiar una legală şi din care, dacă – şi nu am motive să afirm contrariul – într-adevăr, cred că tărie în ceea afirmă în comunicat, nu vor putea ieşi decât cu capul sus.
    Aşa cum îl au şi acum.
    Au, de asemenea, în antecedentele instituţionale pozitive – în materie de pus în practică principii_ exemplul doamnei Georgiana Iorgulescu.
    L-am mai evidenţiat cu o altă ocazie.
    Spre deosebire de cei aleşi, Peşedintele Înaltei nu are această „ieşire” pentru că e membru de drept şi, acolo, situaţia e mai delicată/grea.
    Totuşi, nu înţeleg prea bine situaţia: s-a lipsit pentru că urma să fie inclusă pe ordinea de zi o propunere de revocare?
    Şi, atunci, era sigură şi soluţia (cineva a vorbit în plus, adică înainte de şedinţa Plenului :))))))?
    Şi, pentru a împiedica respectivul, dar, totuşi, ipoteticul deznodământ, nu se participă la o şedinţă?
    Aşa se face?
    Sau se participă şi se susţine, până la capăt, punctul de vedere, se supune la vot inclusiv suplimentarea ordinii de zi, se adoptă cu votul majorităţii (astea-s regulile) o soluţie şi, apoi, cel/cei interesat/ţi atacă respectivul act administrativ de ipotetică revocare la CAB, cerând, eventual, şi suspendarea?
    Parcă aşa „merg” lucrurile, juridiceşte vorbind.
    Mă rog, în Parlament se mai practică, indiferent de culoarea politică, boicotul, dar acolo e vorba despre chestiuni, de cele mai multe ori, politice, parcă tot noi, aceştia din magistratură, susţinem că nu există nicio asemănare între „noi” şi „ei”…
    Oare aşa să fie?

    • Doamna judecător, vă mulțumesc, și țin să mai zic următoarele, ca să nu fie neînțelegeri cu privire la gradul de complexitate:

      Referitor la articolul 41 din Cartă și față de cine poate fi opozabil, dreptul Uniunii nu este deloc complicat (admit că e complicat raportat la toate celelalte drepturi fundamentale:) ). Curtea de Justiție, după cum se poate observa în paragraful citat mai sus, 60, arată că lipsa de opozabilitate a articolului 41 din Cartă instituțiilor naționale rezultă dintr-o simplă interpretare ad litteram a respectivului articol.

      Îl și redau:

      Dreptul la bună administrare
      (1) Orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii. (sublinierea mea)

      Totodată, chiar Curtea Constituțională a României a evidențiat acest aspect, al lipsei opozabilității. A se vedea Decizia nr. 12/2013 – o citez și eu în teza mea de doctorat disponibilă online, la p. 140 -141 (+ nota de subsol 531): https://lucrari.juridice.ro/82/protectia-jurisdictionala-a-drepturilor-fundamentale-la-nivel-national/

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.