Disproporțiile din proiectul Legilor Justiției sunt neconstituționale în cazul promovării la nivelul maxim pentru o parte a magistraturii
2 septembrie 2017 | Silviu-Gabriel BARBU
Silviu-Gabriel Barbu
Proiectul de lege ref. Legile Justiției are într-adevăr mai multe probleme de constituționalitate. Pe unele le-am semnalat în postări anterioare și se referă, spre exemplu la Inspecția Judiciară (varianta integrării în MJ), la titularul legal al dreptului de a numi în funcțiile de vârf din MPR (mj în locul șefului statului)… Ar mai fi una evident neconstituțională prin prisma unor reguli și principii constituționale clasice și amplu consacrate, cum ar fi egalitatea în fața legii, nediscriminarea, egalitatea de șanse etc…
Mă refer la condițiile disproporționate de vechime necesare pentru două componente ale PÎCCJ anume DIICOT și DNA în contrapondere cu PÎCCJ propriu-zis. Astfel, principiul constituțional al egalității în fața legii impune ca pentru situații similare să fie stabilite în plan normativ condiții egale. Pentru a primi, așadar, salarizarea și beneficiile specifice gradului profesional de parchet general, trebuie îndeplinite și parcurse în mod egal și simetric absolut toate aceleași condiții pentru oricare dintre funcțiile de procuror de nivelul PÎCCJ.
Adică aceleași condiții de vechime și grad profesional prealabil ca premisă pentru a fi admisibilă competiția pentru promovare. Este o evidentă discriminare pozitivă neconstituțională în proiectul de lege propus de MJ și desigur și în legea în prezent în vigoare. Dar ipocrizia și falsele motive au stopat demersurile lucide de a interpretă corect normele constituționale.
Lumea „bună” evită să mai lectureze Constituția și Convenția Europeană a Drepturilor Omului și orice alte norme care îndrumă spre rațiune și echilibru. La o primă vedere sunt încălcate dispozițiile art. 15 din Constituție precum și dispozițiile constituționale care duc spre ideea de evoluție în carieră a magistraților pe baza unor reguli unitare și simetrice pentru toți magistrații și în funcție de același tip de criterii.
Nu în ultimul rând, motivele excepționale care par să fi reprezentat o justificare pentru prevederile introduse în 2005-2006 (adică baza mult mai redusă de selecție pentru procurori în noile structuri de nivelul PÎCCJ – DNA și DIICOT – în anul 2005), realitățile contemporane sunt total diferite și sistemul judiciar românesc are suficient personal cu criteriile standard de vechime pentru PÎCCJ în așa fel încât numai dintre aceia să fie recrutați viitorii procurori din cele două direcții speciale ale PÎCCJ.
Este limpede că principiul respectării Constituției trebuie să prevaleze indiferent de motivațiile de context. Art. 1 alin. (4) din Constituție stabilește imperativ caracterul obligatoriu al normelor constituționale și obligația tuturor destinatarilor legii constituționale de a respecta cu sfințenie Constituția. Principiul supremației Constituției… care cere o lectură mai atentă a normelor constituționale și a jurisprudenței instanței constituționale.
Din păcate, s-a creat deja imaginea că totul se face în grabă, cu „plusul” folosirii rețelelor de socializare ca factor de presiune și de influențare subtilă sau la vedere a opiniei publice… Totuși Constituția este ultima rațio în democrația constituțională!
Spor la lectura Constituției!
Conf. univ. dr. Silviu-Gabriel Barbu
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
