CJUE. C-413/14, Intel Corporation Inc v. Comisia. Curtea anulează hotărârea Tribunalului care confirmase amenda de 1,06 miliarde de euro aplicată Intel de Comisie pentru abuz de poziție dominantă
6 septembrie 2017 | JURIDICE.ro
Curtea anulează hotărârea Tribunalului care confirmase amenda de 1,06 miliarde de euro aplicată Intel de Comisie pentru abuz de poziție dominantă.
Cauza este trimisă Tribunalului spre rejudecare pentru ca acesta să examineze argumentele prezentate de Intel referitoare la capacitatea reducerilor în litigiu de a restrânge concurența.
Prin Decizia din 13 mai 2009[1 ], Comisia a aplicat producătorului american de microprocesoare Intel o amendă de 1,06 miliarde de euro pentru un abuz de poziție dominantă, săvârșit cu încălcarea normelor de concurență ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European (SEE), pe piața procesoarelor[2] x86[3]. De asemenea, Comisia a obligat Intel să pună capăt imediat acestei încălcări, în ipoteza în care nu a procedat deja astfel. Potrivit Comisiei, Intel a abuzat de poziția sa dominantă pe piața mondială a procesoarelor x86 între octombrie 2002 și decembrie 2007, prin punerea în aplicare a unei strategii destinate să excludă de pe piață singurul său concurent serios, Advanced Micro Devices (AMD)[4].
Comisia a considerat că Intel ocupa o poziție dominantă pentru motivul că deținea o cotă de piață de aproximativ 70 % sau mai mult și că era extrem de dificil pentru concurenți să intre și să se dezvolte pe piață având în vedere caracterul irecuperabil al investițiilor care trebuiau realizate în domeniul cercetării și dezvoltării, al proprietății intelectuale și al instalațiilor de producție.
Potrivit Comisiei, abuzul[5] se caracteriza prin mai multe măsuri adoptate de Intel față de propriii clienți (producători de calculatoare) și de distribuitorul european de aparate microelectronice Media-Saturn-Holding.
Astfel, Intel a acordat reduceri la patru producători de calculatoare principali (Dell, Lenovo, HP și NEC), cu condiția ca aceștia să achiziționeze de la ea totalitatea sau cvasitotalitatea procesoarelor x86. De asemenea, Intel a efectuat plăți către Media-Saturn, cu condiția ca aceasta să vândă exclusiv calculatoare echipate cu procesoare x86 ale Intel. Potrivit Comisiei, aceste reduceri și plăți
au asigurat fidelitatea celor patru producători menționați anterior, precum și a Media-Saturn, reducând astfel semnificativ capacitatea concurenților Intel de a concura pe baza meritelor procesoarelor lor x86. Comportamentul anticoncurențial al Intel a contribuit în acest mod la reducerea posibilității de alegere a consumatorilor, precum și a motivării pentru realizarea de inovații.
Pe baza Orientărilor din 2006, Comisia a stabilit amenda aplicată Intel la 1,06 miliarde de euro. Intel a formulat o acțiune împotriva deciziei Comisiei la Tribunalul Uniunii Europene. Aceasta a solicitat anularea acestei decizii sau, cel puțin, reducerea substanțială a amenzii[6].
Prin Hotărârea din 12 iunie 2014[7] , Tribunalul a respins acțiunea formulată de Intel în totalitate. Intel a formulat un recurs împotriva hotărârii Tribunalului la Curtea de Justiție. Potrivit Intel, Tribunalul ar fi săvârșit între altele o eroare de drept prin faptul că s-a abținut să examineze reducerile în litigiu în raport cu ansamblul împrejurărilor din speță.
În ceea ce privește această critică, Curtea amintește că Tribunalul a validat argumentația Comisiei potrivit căreia reducerile de fidelitate acordate de o întreprindere în poziție dominantă au, prin însăși natura lor, capacitatea de a restrânge concurența, astfel încât nu era necesară nici o analiză a ansamblului împrejurărilor speței, nici, în special, realizarea unui test AEC (cunoscut în engleză
sub denumirea „as efficient competitor test”).
Curtea observă că, subliniind în același timp că reducerile în cauză aveau, prin însăși natura lor, capacitatea de a restrânge concurența, Comisia a efectuat totuși, în decizia sa, o analiză aprofundată a împrejurărilor speței, ceea ce a determinat-o să concluzioneze că un concurent la fel de eficient ar fi trebuit să practice prețuri care nu ar fi fost viabile și că, prin urmare, practica reducerilor în discuție era susceptibilă să excludă un asemenea concurent. Testul AEC a prezentat, așadar, o importanță reală în aprecierea de către Comisie a capacității practicii în cauză de a produce un efect de excludere a concurenților.
Curtea statuează astfel că Tribunalul era obligat să examineze ansamblul argumentelor formulate în legătură cu acest test (precum în special erorile pe care Comisia le-ar fi săvârșit cu privire la testul menționat), ceea ce Tribunalul s-a abținut să facă. Curtea anulează, așadar, hotărârea Tribunalului din cauza acestei abțineri în cadrul analizei sale referitoare la capacitatea
reducerilor în litigiu de a restrânge concurența.
Curtea trimite cauza Tribunalului pentru ca acesta să examineze, în lumina argumentelor prezentate de Intel, capacitatea reducerilor în litigiu de a restrânge concurența. Argumentele Intel referitoare la lipsa competenței teritoriale a Comisiei de a sancționa abuzul,
precum și la existența unor vicii procedurale care ar fi afectat dreptul său la apărare, au fost însă respinse de Curte.
:: Hotărârea (în limba engleză)
[1] Un rezumat al deciziei este publicat în Jurnalul Oficial C 227 din 22 septembrie 2009, p. 13. A se vedea de asemenea comunicatul de presă al Comisiei IP/09/745 din 13 mai 2009 și MEMO/09/400 din 21 septembrie 2009.
[2] Procesorul este o componentă esențială a oricărui calculator, atât pentru performanțele generale ale sistemului, cât și pentru costul global al aparatului. Acesta este considerat adesea drept „creierul” calculatorului. Procesul de producție a procesoarelor presupune echipamente costisitoare de înaltă tehnologie.
[3] Microprocesoarele utilizate în cadrul calculatoarelor pot fi grupate în două categorii, și anume procesoarele x86 și procesoarele bazate pe o altă arhitectură. Arhitectura x86 este o normă concepută de Intel pentru microprocesoarele sale, care contribuie la funcționarea sistemelor de exploatare Windows și Linux. În principal, Windows este legat de setul de instrucțiuni x86.
[4] Înainte de anul 2000, existau mai mulți producători de procesoare x86. Majoritatea acestora au dispărut însă de pe piață.
[5]Potrivit Comisiei, este vorba despre o încălcare unică și continuă.
[6] Acest cuantum a fost determinat pe baza valorii vânzărilor de procesoare x86 facturate de Intel întreprinderilor stabilite pe piața SEE în cursul ultimului an al încălcării (3 876 827 021 de euro în 2007). Comisia a stabilit ulterior o proporție a acestei valori în funcție de gravitatea încălcării (5 % dintr-un maxim admisibil de 30 %) înainte de a o multiplica cu numărul de ani de încălcare (cinci ani și trei luni, ceea ce conduce la un factor de 5,5).
[7] Hotărârea din 12 iunie 2014, Intel/Comisia (T-286/09, a se vedea de asemenea CP nr. 82/14).
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
