« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Insolvenţă
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Jurisprudență inedită CITR (21): Adunarea Creditorilor poate confirma planul de reorganizare în locul judecătorului?
08.09.2017 | Adrian Ștefan CLOPOTARI

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Adrian Ștefan Clopotari

Adrian Ștefan Clopotari

A. Premisă

Cu toate că este tot mai des chemată să decidă cursul procedurii, Adunarea Creditorilor[1] nu beneficiază de articole distincte care să-i explice și să-i grupeze atribuțiile. În antiteză, judecătorul sindic, practicianul, administratorul special, chiar și Comitetul Creditorilor se bucură de astfel de favoruri. În drept, Adunarea nu este calificată drept un organ care aplică procedura, asemenea lichidatorului, deși, în fapt, nu de puține ori puterea practicianului constă în dreptul de a propune, în timp ce Adunarea aprobă. Adevăratul decident al procedurii are atribuțiile răsfirate în tot cuprinsul Legii 85/2014, putând fi conturat drept un subiect care intervine punctual.

În contrast cu realitatea din dreptul pozitiv, practica proiectează AC un rol mult amplificat, primul exemplu care vine în minte fiind cel al condiționării închiderii procedurii de aprobarea raportului final de Adunare – în condițiile în care legea dă dreptul creditorilor doar la formularea de obiecțiuni, formal doar judecătorul având atributul aprobării sau respingerii actului. Scrutând Legea 85/2014, descoperim că numărul atribuțiilor Adunării este neverosimil de limitat: desemnează sau confirmă practicianul, stabilește onorariul, alege Comitetul, aprobă propunerea de intrare în faliment, votează planul de reorganizare, aprobă regulamentul de vânzare, desemnează creditorul care va introduce acțiunea în antrenarea răspunderii. Surprinzător, întrucât în practică filtrul prealabil al Adunării este des uzitat. Se încearcă astfel o legitimizare a demersurilor, respectiv o protejare de eventualele contestații. Dar poate fi opusă o hotărâre AC unui participant la procedură care dorește să conteste legalitatea actelor realizate în baza ei, dacă legea nu prevede din start atribuţia AC de a lua acea hotărâre?

Astfel, prima și principala întrebare  care cere răspuns este: ce valoare au hotărârile Adunării asupra unor chestiuni pe care legea nu le plasează în ograda ei? Ele sunt nelegale, dar dacă nu sunt atacate în termenul cuvenit, produc efecte juridice și ceilalți participanți sunt ținuți să le respecte? Legea se face printr-un joc de-a vigilența și omisiunea atacării unor hotărâri nelegale? Spre exemplu, dacă mâine Adunarea hotărăște că debitoarea nu mai are voie să încheie contracte cu o valoare mai mare de 100 de lei, această decizie poate fi folosită drept temei al unor viitoare acțiuni în anulare? Dar dacă AC decide că tabelul de creanţe este definitiv şi că toate contestaţiile sunt respinse?

B. Starea de fapt

Particularizăm problematica pentru etapa deschiderii procedurii de reorganizare, care se realizează în doi pași: prima dată AC este chemată să voteze planul de reorganizare (art. 138 din Legea 85/2014[2]) urmând ca apoi judecătorul sindic să confirme planul, dacă sunt îndeplinite anumite condiții (art.139 din Legea 85/2014[3]) privind numărul categoriilor votante, totalul valoric al creanțelor acceptante, existența unui tratament corect și echitabil, legalitatea și viabilitatea lui.

Problema apare întrucât, tradiţional, şedinţa AC se termină cu o hotărâre: planul este sau nu aprobat, folosindu-se regula majorităţii categoriilor de creanţe votante. Când hotărârea ajunge pe masa sindicului, se iveşte o dilemă: judecătorul este ţinut de hotărârea Adunării privind aprobarea planului cu numărul corespunzător de categorii sau trebuie să facă o nouă verificare? Cine numără câte categorii  de creanţe au acceptat planul? AC sau judecătorul? Hotărârea AC de acceptare a planului îl poate degreva pe judecător de sarcina verificării paralele a îndeplinirii condiţiilor de confirmare? Dar legea chiar impune adoptarea unei hotărâri AC de acceptare a planului? Este necesară anularea hotărârii AC de acceptare a planului pentru ca judecătorul să poată verifica independent îndeplinirea condiţiilor pentru confirmarea planului?

Dilemele au fost abordate de Curţile de Apel (chiar dacă marginal). Practica nu este unitară.

C. ARGUMENTE CONFORM CĂRORA JUDECĂTORUL NU ESTE ŢINUT DE HOTĂRÂREA AC DE ACCEPTARE A PLANULUI

1. Referitor la solicitarea apelantei contestatoare în sensul ca instanța de apel să dispună completarea procesului verbal al Hotărârii AC cu mențiunea de respingere a planului de reorganizare, fiind invocate dispozițiile art. 48 alin. (6) din Legea 85/2014, Curtea o apreciază ca nefiind justificată.

2. art. 48 alin. (6) din Legea 85/2014 nu prevede posibilitatea ca judecătorul sindic să completeze procesul verbal al AC, atribuțiile judecătorului sindic, astfel cum sunt conferite de lege, referindu-se la verificarea legalității hotărârilor adoptate și nicidecum la completarea acestora.

3. Exprimarea votului creditorilor nu reprezintă un motiv de nelegalitate al hotărârii, ci dă expresie manifestării de voință a acestora. Se face confuzie între legalitatea hotărârii AC și îndeplinirea tuturor condițiilor pentru confirmarea planului; faptul că votul în cadrul AC este menționat într-un sens sau altul nu face ca hotărârea adoptată să fie prin ea însăși nelegală, câtă vreme manifestarea de voință a creditorilor a fost exprimată în mod legal.

4. Nu există astfel identitate între îndeplinirea condiţiilor legale pentru adoptarea unei hotărâri a AC (al cărui scop este consemnarea voturilor creditorilor) şi îndeplinirea condiţiilor pentru ca planul de reorganizare să fie confirmat.

5. Motivele invocate privind existenţa unui tratament discriminatoriu între creanţe pot fi analizate cu ocazia punerii în discuţie a confirmării planului.

Argumentele au fost extrase din Decizia 1165/2016 a Curţii de Apel București.

C. Judecătorul sindic nu este limitat la controlul condiţiilor de legalitate pe care planul trebuie să le îndeplinească. Confirmarea planului aprobat de creditori presupune o analiză amplă atât a condiţiilor impuse de art. 139, referitoare la modalitatea de acceptare a planului din partea creditorilor, cât şi a posibilităţilor reale de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin plan, în raport de resursele pe care şi le poate procura societatea.

Argumentul a fost extras din Decizia nr. 611/2015 a Curții de Apel Constanța.

1. Cu privire la confirmarea planului de reorganizare, prerogativă aflată exclusiv în atribuţia de dispoziţie a judecătorului sindic, Curtea relevă că orice critici care se îndreaptă împotriva hotărârii de confirmare a planului de reorganizare trebuie să se circumscrie dispoziţiilor art. 139 din Legea 85/2014. Astfel, doar lipsa îndeplinirii uneia dintre condiţiile prevăzute expres de art. 139 alin. (1) poate conduce la neconfirmarea planului de reorganizare, iar nu orice aprecieri de oportunitate sau de nesatisfacţie asupra insuficientei îndestulări a unui creditor pe durata desfăşurării planului de reorganizare.

Argumentele au fost extrase din Decizia nr. 887/2016 a Curții de Apel Timișoara.

C. ARGUMENTE CONFORM CĂRORA JUDECĂTORUL ESTE ŢINUT DE HOTĂRÂREA AC PRIVIND ACCEPTAREA PLANULUI

1. Din interpretarea coroborată a art. 138 şi 139 din Legea 85/2014 reiese că acestea reglementează modul de desfășurare a ședinței AC, care a fost convocată în vederea exprimării votului asupra planului de reorganizare, ca etapă premergătoare etapei finale a confirmării sale de judecătorul sindic.

2. Deși prima și ultima condiție, anume ca jumătate din categoriile menționate în programul de plăți să accepte planul și, respectiv, categoriile de creanțe ce acceptă planul să reprezinte cel puțin 30% din totalul valoric al masei credale sunt respectate, aceasta nu echivalează cu acceptarea planului de către creditori, cum, în mod nelegal a consemnat administratorul judiciar în procesul-verbal al AC, întrucât cele trei condiții prevăzute de lege trebuie îndeplinite cumulativ, conform art. 139 alin. (1) lit. C din Legea 85/2014.

3. În consecință, pentru considerentele expuse, Curtea constată că procesul-verbal AC ce face obiectul contestaţiei este nelegal, întrucât a fost întocmit cu încălcarea dispozițiilor legale anterior invocate, nefiind acceptat și de categoria creanțelor defavorizate dintre cele două categorii de creanțe, astfel încât, pentru înlăturarea vătămării suferite de aceștia, se impune anularea sa.

4. În acest context, Curtea constată că în mod greșit judecătorul sindic a  reținut că aspectele sesizate de apelanta contestatoare urmează a fi analizate cu prilejul luării în discuție a planului de reorganizare, întrucât, în speță, apelanta creditoare a contestat chiar procesul-verbal și hotărârea AC, prin care a fost considerat acceptat planul de reorganizare al debitoarei.

5. Or, o hotărâre AC cu privire la acceptarea planului de reorganizare de către aceștia, care a nu a fost contestată printr-o acțiune în anulare sau o astfel de acțiune a fost respinsă, leagă pe judecătorul sindic, care nu mai poate examina aceste aspecte ulterior, în etapa confirmării planului, acesta neputând face altceva decât să ia act de voința creditorilor, exprimată prin hotărâre.

Argumentul a fost extras din Decizia nr. 517/2017 a Curții de Apel Craiova

1. Instanţa constată că această critică a apelantei vizează faptul că pentru confirmarea unui plan de reorganizare trebuie să existe o hotărâre a AC prin care se aprobă planul de reorganizare, că planul trebuie să prevadă un tratament corect şi echitabil al creanţelor defavorizate şi că planul trebuie să fie legal şi viabil.

2. Raportat la aceste critici, instanţa constată că există o hotărâre de aprobare a planului care nu a fost atacată în termenul legal şi de persoane care au avut calitatea de a o ataca în baza art. 48 (7) din Legea 85/2014.

Argumentele au fost extrase din Decizia 411/2017 a Curții de Apel Cluj

D. Opinia CITR

1. Credem că judecătorul sindic, ca de altfel oricare alt organ al procedurii, „nu este ținut” de hotărârea AC în ipoteza în care aceasta a fost luată într-o materie în care legea nu-i dă dreptul să decidă.

2. Atributul confirmării planului de reorganizare, ce implică verificarea îndeplinirii condițiilor de la art. 139 din Legea 85/2014, este unul exclusiv al judecătorului. Nu suntem în prezența unei competențe alternative, cu consecința că dacă AC emite o hotărâre de aprobare a planului, întrucât sunt îndeplinite condițiile de la art. 139, atunci judecătorul este dezînvestit și poate emite doar o hotărâre de confirmare.

3. De altfel, Legea 85/2014 nici nu vorbește despre o hotărâre AC de aprobare a planului, ci doar despre acceptarea acestuia de categoriile de creanțe votante. Altfel spus, art. 139 nu arată că planul este confirmat când există o hotărâre de aprobare a creditorilor (eventual neatacată în termenul legal), ci când există voturi pozitive date în anumite condiții de categoriile de creanțe. Fiecare categorie emite astfel o mini-hotărâre de (ne)aprobare a planului, însă mini-hotărârile nu se reunesc într-o macro-hotărâre.

4. Facem o analogie cu etapa confirmării administratorului judiciar votat de creditori: art. 45 alin. (1) lit. e) din Legea 85/2014 arată că este necesară o hotărâre AC de desemnare a practicianului, ca element prealabil necesar confirmării. Când legiuitorul a dorit ca AC să emită o hotărâre, a precizat asta.

5. Pe de altă parte, AC nu ar putea să emită o hotărâre de acceptare a planului (care s-ar suprapune peste o confirmare) fără să țină cont de regulile de confirmare explicate de art. 139, votul fiind atipic, pe categorii de creanțe. Or, asta ar face inutilă reglementarea condițiilor de confirmare de la art. 139 alin. (1) lit. A, B și C, putând fi înlocuite simplu cu sintagma „există o hotărâre de acceptare a planului”. Legea este scrisă ca să fie aplicată, însă, în acest caz, sindicul ar trebui doar să asiste la aplicarea atribuțiilor sale de altcineva.

6. În fine, revenind la problema generală inițială, înainte de pune în discuție o eventuală nelegalitate a hotărârii pentru cauză ilicită sau chiar lipsă calitate, care poate fi obținută prin atacarea procesului verbal al AC, apreciem că trebuie invocată inopozabilitatea actului.

7. Autorizarea judecătorului de a ignora efectele[4] se prezintă ca fiind cât se poate de legitimă în această situație. Fără a se suprapune peste sancțiunea nulității hotărârii AC luată asupra unui obiect unde legea nu-i dă dreptul să decidă, inopozabilitatea trebuie opusă ca măsură imediată.

8. Hotărârea AC, chiar dacă vădit nelegală sau „nulă de drept”, produce efecte până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești de anulare. Însă acest demers de cenzură are rațiune doar când AC a decis într-o materie unde are dreptul, nu în oricare.

9. S-ar putea pune în discuţie chiar o caducitate a actului juridic, însă această calificare ar impune că cel puţin pentru un moment hotărârea a fost valabilă, apoi a intervenit un eveniment exterior care-a împiedicat-o să-şi producă efectele.


[1] Numită în continuare AC sau Adunarea.
[2] Art. 138 din Legea 85/2014: “(1) La începutul şedinţei de vot, administratorul judiciar va informa creditorii prezenţi despre voturile valabile primite în scris. (2) Fiecare creanţă beneficiază de un drept de vot, pe care titularul acesteia îl exercită în categoria de creanţe din care face parte creanţa respectivă. (3) Următoarele creanţe se constituie în categorii distincte, care votează separat: a) creanţele care beneficiază de drepturi de preferinţă; b) creanţele salariale; c) creanţele bugetare; d) creanţele creditorilor indispensabili; e) celelalte creanţe chirografare. (4) Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creanţe dacă în categoria respectivă planul este acceptat de o majoritate absolută din valoarea creanţelor din acea categorie. (5) Creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlaţi sau se află sub control comun cu debitorul pot vota cu privire la planul de reorganizare, sub condiţia ca programul de plăţi să nu le ofere nicio sumă sau să le ofere mai puţin decât ar primi în cazul falimentului şi ca orice astfel de plăţi să le fie acordate potrivit ordinii de prioritate a creanţelor subordonate prevăzute la art. 161 pct. 10 lit. a). (6) Dacă au fost propuse mai multe planuri de reorganizare, atunci votarea acestora se va face în aceeaşi şedinţă a adunării creditorilor, în ordinea decisă prin votul creditorilor”.
[3] Art. 139 din Legea 85/2014: “(1) Judecătorul-sindic fixează termenul pentru confirmarea planului în cel mult 15 zile de la depunerea la tribunal de către administratorul judiciar a procesului-verbal al adunării creditorilor prin care acesta a fost aprobat. Judecătorul-sindic poate să ceară unui specialist să îşi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, înainte de confirmarea lui. Planul este confirmat în următoarele condiţii: A. în cazul în care sunt 5 categorii, planul se consideră acceptat dacă cel puţin 3 dintre categoriile de creanţe menţionate în programul de plăţi, dintre cele prevăzute la art. 138 alin. (3), acceptă planul cu condiţia ca minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul şi ca cel puţin 30% din totalul valoric al masei credale să accepte planul; B. în cazul în care sunt trei categorii, planul se consideră acceptat în cazul în care cel puţin două categorii votează planul, cu condiţia ca una dintre categoriile defavorizate să accepte planul şi ca cel puţin 30% din totalul valoric al masei credale să accepte planul; C. în cazul în care sunt două sau patru categorii, planul se consideră acceptat în cazul în care dacă este votat de cel puţin jumătate din numărul de categorii, cu condiţia ca una dintre categoriile defavorizate să accepte planul şi ca cel puţin 30% din totalul valoric al masei credale să accepte planul; D. fiecare categorie defavorizată de creanţe care a respins planul va fi supusă unui tratament corect şi echitabil prin plan; E. vor fi considerate creanţe nedefavorizate şi vor fi considerate că au acceptat planul creanţele ce se vor achita integral în termen de 30 de zile de la confirmarea planului ori în conformitate cu contractele de credit sau de leasing din care rezultă; F. planul respectă, din punct de vedere al legalităţii şi viabilităţii, prevederile art. 133”.
[4] Sintagmă preluată din lucrarea Ionel Reghini, Șerban Diaconescu, Paul Vasilescu, Introducere în dreptul civil, Hamangiu, București, 2013, p. 584.


Av. Adrian Ştefan Clopotari
Practician în insolvenţă
Departamentul de Pregătire Profesională şi Audit CITR

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , ,
Secţiuni/categorii: Insolvență, Jurisprudență inedită CITR, SELECTED TOP LEGAL, Studii, _CONTENT

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD