JURIDICE SELECTED
 
2 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Despre Binom și Câmp tactic
15.09.2017 | JURIDICE.ro


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Vineri, 15 septembrie 2017, Serviciul Român de Informații a făcut precizări cu privire la o serie de informații apărute în mass-media, potrivit unui comunicat SRI.

Redăm mai jos textul integral:

„Ca urmare a solicitărilor mass-media sosite în ultima vreme, Serviciul Român de Informații face următoarele precizări:

Prezenta poziție vine ca urmare a deschiderii Serviciului către opinia publică și în ideea transparenței asumate de conducerea SRI, și nu pentru a încuraja o polemică cu cei care lansează acuzații în spațiul public.

Despre “Binom” și “câmp tactic”
Referitor la colaborarea SRI-DNA, vrem să precizăm foarte clar că SRI nu are atribuţii pe linia monitorizării dosarelor penale. Are însă obligaţia legală de a informa organele de urmărire penală cu privire la săvârşirea unor infracţiuni.

Nu există cazuri în care SRI a monitorizat din punct de vedere operativ dosare penale aflate pe rolul instanțelor de judecată, la orice nivel.

Pe de altă parte, ofiţerii SRI pot efectua acte de cercetare penală doar în situaţii strict determinate prin lege, respectiv în cazul infracţiunilor de terorism şi a infracţiunilor la adresa securităţii naţionale, dar numai sub supravegherea procurorului.

Ca atare, până la decizia CCR, din martie 2016, a existat o cooperare între ofițerii de informații și procurori, dar ea s-a desfășurat cu stricta respectare a legislației în vigoare, într-un cadru instituțional statuat.

În faza de judecată, Serviciul are obligaţia de a prezenta şi preda instanţei, la solicitarea acesteia, orice obiect sau înscris ce poate servi ca mijloc de probă, cu asigurarea păstrării secretului de stat.

Precizăm încă o dată că a existat un singur Protocol de cooperare cu PICCJ care prevedea, ca domeniu al colaborării , activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor contra securităţii naţionale şi a celor de terorism, precum şi a altor infracţiuni grave, așa cum erau definite în lege.

Obiectivele cooperării erau schimbul de informaţii relevante şi utile, precum şi asigurarea îndeplinirii atribuţiilor ce reveneau PICCJ în vederea punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică.

Cooperarea Serviciului cu organele judiciare reprezintă o îndeplinire, de către ambele părţi, a obligaţiei legale de a-şi acorda reciproc sprijinul necesar în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, şi nu o imixtiune în independenţa justiţiei sau a magistraţilor.

Despre rechizitoriile procurorilor
SRI nu a determinat şi nu poate determina modul de finalizare a unei anchete sau a unui proces penal.

În faza de debut a urmăririi penale, conform legislatiei , SRI este obligat să aibă următorul aport:

– transmiterea de informări cu privire la săvârşirea de fapte penale;

– acordarea de sprijin de specialitate la solicitarea organelor de urmărire penală, prin punerea de îndată la dispoziţia acestora a datelor şi informaţiilor deţinute în legătură cu săvârşirea de infracţiuni.

Ca atare, vă asigurăm că nu există niciun rechizitoriu scris sau elaborat de către ofițeri ai Serviciului Român de Informații.

Despre implicarea SRI în arestări:
Serviciul Român de Informații îndeamnă orice persoană care deține probe sau indicii cu privire la depășirea cadrului legal în instrumentarea unor cauze penale să le prezinte de îndată organelor de cercetare penală. Vă asigurăm că Serviciul Român de Informații este direct interesat să asigure respectarea Constituției și legilor țării, fără a tolera nici cea mai mică abatere.

Mai mult, întotdeauna ne-am arătat disponibiltatea de a sprijini orice demers care are ca scop înfăptuirea Justiției.

În sprijinul acestor afirmații vă precizăm că există multiple mecanisme interne de verificare și control a modului în care personalul SRI își desfășoară activitatea și misiunile.

Conducerea SRI a instituit principiul toleranței zero față de orice abuz sau abatere de la lege și conduita profesională.

Despre acoperiți în justiție, politică și presă
Personalul operativ al Serviciului Român de Informaţii îşi desfăşoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoile de realizare a securității naţionale. Serviciul respectă, în activitatea sa, principiul constituțional conform căruia judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. (art. 124 alin 3 din Constituţie).

Astfel, SRI respectă cu strictețe normele legale care stabilesc incompatibilităţile şi interdicţiile funcţiei de magistrat cu alte funcţii publice sau private, respectiv interdicţia de a fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea CSM ori a ministrului Justiţiei, realitatea declaraţiilor magistraților completate anual.

Precizăm foarte clar că nu există niciun caz de încălcare a legii de la instituirea interdicțiilor, ca atare orice altă speculație este falsă!

În privința posibilității ca oameni politici să se afle într-o relație operativă cu SRI și aici trebuie să fim foarte fermi:

SRI nu întreprinde nicio acţiune care să promoveze sau să lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice ori juridice, cu excepţia acelor acţiuni ale acestora care contravin securităţii naţionale.

Personalul Serviciului Român de Informaţii nu poate face parte din partide sau alte organizaţii cu caracter politic ori secret şi nu poate fi folosit în scopuri politice (art. 36 din Legea nr. 14/1992).

Concluzionând, SRI a respectat legea şi nu a avut acoperiți în domeniile în care cadrul legal a instituit o asemenea interdicţie.

Referitor la presă, reprezentanții SRI au afirmat public în repetate rânduri că serviciul de informații se comportă după aceleași norme ale muncii de informații ca toate serviciile partenere, utilizând surse secrete umane, inclusiv acoperite, în toate domeniile de interes pentru siguranța națională, cu stricta respectare a legii.

Despre folosirea mandatelor de terorism în alte scopuri
În privința modului în care sunt executate mandatele de supraveghere pe profil de prevenire și combatere a terorismului precizăm ferm că nici o astfel de informație nu a fost valorificată de către DNA.

Fondul informativ strict de securitate naţională pe profil antiterorism a fost valorificat doar pe două componente strategice majore, respectiv informarea organelor de urmărire penală, în special a DIICOT şi a beneficiarilor legali abilitați să dispună măsuri pe linia regimului străinilor în România din categoria declarării ca persoane indezirabile, interzicerea intrării în țară, neacordarea vizei române, neacordarea/retragerea cetăţeniei române, neacordarea unei forme de protecţie în România.

Despre respectarea Constituției
SRI este o instituție supusă controlului parlamentar, printr-o comisie dedicată activității sale. Am răspuns cu promptitudine și complet oricăror cereri venite din partea acesteia. Mai mult, au fost situații în care conducerea SRI a cerut audierea în cadrul acestei comisii parlamentare pentru a clarifica eventualele nelămuriri apărute în spațiul public. În plus, față de controlul intern și cel parlamentar, actuala conducere a SRI a elaborat și aprobat un cod de conduită etică care stabilește norme și limite foarte clare în ceea ce privește deontologia profesională a ofițerului de informații. La acest moment Codul de Conduită Etică este asumat și implementat la toate nivelurile Serviciului Român de Informații.

Fidel misiunii asumate de a înfăptui securitatea națională, Serviciul Român de Informații îi asigură pe toți cetățenii României că nu are alt țel decât acela de a apăra interesele poporului român și de a respecta Constituția și legile țării.”

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Despre Binom și Câmp tactic”

  1. Judecătorii trebuie să pună o întrebare foarte clară înainte de a lua decizii bazate pe informaţiile obţinute de la SRI:
    Dovezile au fost obţinute cu mandat sau fără? SRI este un serviciu special, ei nu operează în limitele codului de procedură penală.
    Indiferent cât de utile ar fi dovezile furnizate de SRI, dacă nu au fost obţinute legal procedural, acele dovezi nu pot fi folosite în instanţă, de regulă, deoarece nu respectă garanţiile constituţionale şi CEDO.
    Asta nu înseamnă că SRI e o instituţie ilegală. Dimpotrivă, este utilă şi onorabilă şi mulţi agenţi SRI sunt eroi necunoscuţi.
    Înseamnă doar că dovezile acelea nu pot fi admise ca probe în instanţă, în procesul penal, deoarece au fost obţinute în baza altor legi decât codul de procedură penală permite.
    Procurorii, de multe ori folosesc folosesc o procedură de reconstruire a lanţului logic informativ pentru a disimula sursa informaţiilor. Disimulează sursa faptelor constatate.
    Aici apare problema. Această procedură paralelă folosită de procurori, pentru uşurarea muncii lor, nu este conformă cu procedura penală română sau principiile constituţionale/CEDO de garanţie a unui proces echitabil.
    Uneori procurorii nu pot justifica sursa informaţiilor în faţa judecătorului, deoarece provin din activitatea secretă de supraveghere a SRI şi le ascund prin crearea unei cercetări penale, pentru a acoperi lipsa de procedură.
    Judecătorii întotdeauna trebuie să întrebe procurorii, în ORICE situaţie dacă sursa informaţiilor este de la SRI.
    Există excepţii, desigur, în cazuri limitate, în care SRI are atribuţii de sursă directă, dar în cazul infracţiunilor de drept comun, SRI nu poate furniza informaţii pe baza cărora se poate conduce un proces penal, deoarece nu respectă garanţiile procesului comun penal. Deşi folosesc uneori termeni improprii dreptului românesc, sunt sigur că se înţelege clar la ce mă refer.
    Procurorii care disimulează informaţiile primite de la SRI şi construiesc o poveste alternativă a desfăşurării faptelor pentru a elimina SRI din ecuaţie, nu procedează în conformitate cu procedura penală.
    Culegerea, obţinerea dovezilor fără mandat (de la SRI) nu este acceptată în procesul penal iar această reconstrucţie paralelă a sesizării penale şi descoperirii faptelor afectează grav procesul penal deoarece dovezile obţinute fără mandat nu au valoare juridică în dreptul penal, în cele mai multe situaţii.
    Marea majoritate a informaţiilor clasificate sunt obţinute fără mandat.
    Urmărirea penală nu este uşoară, dar scurtăturile gen SRI nu pot fi admise.
    Există anumite principii ale justiţiei stabilite în Constituţie, iar principiul legalităţii procesului penal este suprem, nu poate fi ocolit prin intermediul informaţiilor clasificate furnizate de SRI şi nici chiar al unor ponturi primite.
    Dovezile trebuie obţinute de procurori, prin mijloacele specifice procedurii penale, cu mandat, pentru a fi admisibile în procesul penal.
    Acest principiu este extrem de puternic stipulat în art. 1 din Constituţia României.
    Idealurile revoluţiei din decembrie 1989 au fost dreptatea şi libertatea şi lupta împotriva statului tiran, în care justiţia era secretă iar procedura netransparentă.

    • Uneori citesc textele mele şi îmi dau seama că au nevoie de editare serioasă. Deşi în esenţă totul e corect, sunt cam redundant în exprimare. Din păcate nu prea am timp şi pur şi simplu arunc cât pot de repede gândurile mele în comentarii. Îmi cer scuze.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate