BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 
10 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Succes obținut de PIPEREA ȘI ASOCIAȚII la CJUE în cauza Andriciuc. Impact major în cauzele privind creditele în CHF
20.09.2017 | JURIDICE.ro

 
Competition Law

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat astăzi, 20 septembrie 2017, în Cauza C-186/16, Ruxandra Paula Andriciuc şi alţii, reprezentaţi de SCA PIPEREA SI ASOCIAȚII, contra Banca Românească. Hotărârea pronunţată de CJUE trasează elementele necesare unei jurisprudenţe naţionale  favorabile consumatorilor în litigiile cu băncile.

Urmare a victoriei obţinute de consumatori prin hotărârea pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, instanţele din România sunt obligate să verifice următoarele:

“Curtea amintește că cerința potrivit căreia o clauză contractuală trebuie redactată în mod clar și inteligibil impune și ca contractul să expună în mod transparent funcționarea concretă a mecanismului la care se referă clauza respectivă. Eventual, contractul trebuie de asemenea să evidențieze relația dintre acest mecanism și cel prevăzut prin alte clauze, astfel încât consumatorul să fie în măsură să evalueze, pe baza unor criterii precise și inteligibile, consecințele economice care rezultă în ceea ce îl privește. Această chestiune trebuie examinată de instanța română având în vedere ansamblul elementelor de fapt pertinente, printre care se numără publicitatea și informațiile furnizate de împrumutător în cadrul negocierii unui contract de împrumut.

Mai precis, revine instanței naționale obligația să verifice dacă consumatorul a fost informat cu privire la toate elementele care pot avea un efect asupra întinderii obligației sale și care îi permit acestuia să evalueze costul total al împrumutului său.

În acest context, Curtea precizează că instituțiile financiare trebuie să furnizeze împrumutaților informații suficiente pentru a le permite să adopte decizii prudente și în cunoștință de cauză. Astfel, aceste informații trebuie să privească nu numai posibilitatea aprecierii sau a deprecierii valutei în care a fost contractat împrumutul, ci și impactul pe care fluctuațiile cursului de schimb valutar și o majorare a ratei dobânzii la împrumuturile în moneda străină îl au asupra ratelor împrumutului.

Astfel, pe de o parte, împrumutatul trebuie să fie clar informat cu privire la faptul că, prin încheierea unui contract de împrumut într-o monedă străină, se expune unui risc de schimb valutar pe care îi va fi, eventual, dificil din punct de vedere economic să și-l asume în cazul devalorizării monedei în care își primește veniturile.

Pe de altă parte, instituția bancară trebuie să prezinte posibilele variații ale cursurilor de schimb valutar și riscurile inerente contractării unui împrumut în monedă străină, în special în ipoteza în care consumatorul împrumutat nu își primește veniturile în respectiva monedă”.

În final, Curtea subliniază că, în ipoteza în care instituția bancară nu și-a îndeplinit aceste obligații și, în consecință, se poate examina caracterul abuziv al clauzei în litigiu, revine instanței naționale sarcina să evalueze, pe de o parte, posibila nerespectare de către bancă a cerinței de bună-credință și, pe de altă parte, existența unui eventual dezechilibru semnificativ între părțile contractului.

Această evaluare trebuie efectuată în raport cu momentul încheierii contractului în discuție și ținând seama în special de expertiza și de cunoștințele băncii în ceea ce privește posibilele variații ale cursurilor de schimb valutar și riscurile inerente contractării unui împrumut în monedă străină.

În acest sens, Curtea subliniază că o clauză contractuală poate implica un dezechilibru între părți care să nu se manifeste decât în cursul executării contractului”.

SCA PIPERA ȘI ASOCIAȚII, prin avocaţii prof. univ. dr. Gheorghe Piperea, dr. Alexandru Dimitriu şi Luiza Hagiu, a reprezentat în data de 9 februarie 2017, în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, un număr de 71 de consumatori, în cauza având ca obiect pronunţarea unei decizii preliminare cu privire la întrebările adresate de Curtea de Apel Oradea (C-186/16).

Trebuie menţionat faptul că majoritatea litigiilor din România (cca 3.000 de dosare) având ca obiect obligarea instituţiilor financiare la conversia sumei creditului din CHF în lei, la cursul de schimb de la momentul contractării creditului, suspendate până la soluţionarea Cauzei C – 186/16, vor fi repuse pe rol.


Aflaţi mai mult despre , , , , , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Au fost scrise până acum 10 de comentarii cu privire la articolul “Succes obținut de PIPEREA ȘI ASOCIAȚII la CJUE în cauza Andriciuc. Impact major în cauzele privind creditele în CHF”

  1. Felicitări pentru contribuția la dezvoltarea jurisprudenței CJUE în materia protecției consumatorilor de credit!

    Poate data viitoare se va solicita/realiza o trimitere preliminară mult mai devreme, având în vedere că speța Kasler nu lămurea această problematică. Dacă ar fi fost suficientă speța Kasler, CJUE ar fi oferit o ordonanță, și deloc o hotărâre.

    Adică trimiterea s-ar fi putut realiza chiar de către instanțele naționale ex officio – din 2014. Și la fel, avocații ar fi putut solicita o trimitere (dacă au observat că nu câștigă) tot din 2014.

    • A se citi și:

      39 Este adevărat că la punctul 59 din Hotărârea din 30 aprilie 2014, Kásler și Káslerné Rábai (C‑26/13, EU:C:2014:282), Curtea a statuat că termenii „obiectul principal al contractului” nu acoperă o clauză, inserată într‑un contract de împrumut încheiat în monedă străină între un profesionist și un consumator și care nu a făcut obiectul unei negocieri individuale, în temeiul căreia, pentru calcularea ratelor împrumutului, se aplică cursul de schimb la vânzare al acestei valute numai în cazul în care se constată, ceea ce revine în sarcina instanței naționale să verifice, că respectiva clauză stabilește o prestație esențială a acestui contract care, ca atare, îl caracterizează.

      40 Cu toate acestea, după cum a amintit de altfel instanța de trimitere, în timp ce, în cauza în care s‑a pronunțat Hotărârea din 30 aprilie 2014, Kásler și Káslerné Rábai (C‑26/13, EU:C:2014:282), împrumuturile, deși încheiate în monedă străină, trebuiau să fie rambursate în moneda națională în funcție de cursul de schimb la vânzare al monedei străine practicat de instituția bancară, în cauza principală, împrumuturile trebuie rambursate în aceeași monedă străină în care au fost acordate. Or, astfel cum a arătat avocatul general la punctul 51 din concluzii, contractele de credit indexate în funcție de monede străine nu pot fi asimilate contractelor de credit în monede străine, precum cele în discuție în litigiul principal.

    • Acum mai râmâne „doar” ca instanța să analizeze:

      1. dacă nu cumva această clauză reflectă doar o dispoziție de drept (i.e. din Codul civil) – dacă da, analiza se va opri și consumatorul va pierde.

      2. dacă această clauză, deși nu reflectă doar o dispoziție de drept și deși face parte din obiectul principal al contractului, este exprimată într-un mod clar și inteligibil:

      2.1. dacă da, analiza se va opri și consumatorul va pierde procesul
      2.2. dacă nu, analiza va continua cu punctul 3

      3. dacă această clauză – care nu este exprimată suficient de clar și inteligibil – respectă cerința bunei-credinței:
      3.1. dacă da, analiza se va termina, și consumatorul va pierde.
      3.2. dacă nu, analiza va continua cu punctul 4

      4. dacă această clauză – care nu este exprimată suficient de clar și inteligibil – instituie un dezechilibru semnificativ
      4.1. dacă nu instituie, atunci procesul ia sfârșit și consumatorul pierde.
      4.2. dacă da, atunci analiza continuă fiind necesar să se stabilească ce ar trebui să se întâmple cu respectiva clauză, adică maniera în care contractul va rămâne sau nu în ființă.

      Continuarea analizei va ține de aplicarea unei alte jurisprudenței CJUE – ce nu este citată în această hotărâre.

    • Petre PIPEREA spune:

      Mulțumim! Noi am formulat întrebarea preliminară în timp util, dar instanțele din București învestite cu această cerere nu au considerat că este relevantă.
      Cererea s-a bucurat de atenția cuvenită abia la Curtea de Apel Oradea…
      Constat cu stupoare că, nici măcar după pronunțarea unei decizii CJUE, unele persoane nu vor să accepte câteva chestiuni elementare, de bun-simț, în ceea ce privește creditele acordate în monedă străină.
      Norocul celor mulți că există CJUE și că deciziile sale sunt obligatorii…

  2. Sergiu-Leon RUS spune:

    „40 Cu toate acestea, după cum a amintit de altfel instanța de trimitere, în timp ce, în cauza în care s‑a pronunțat Hotărârea din 30 aprilie 2014, Kásler și Káslerné Rábai (C‑26/13, EU:C:2014:282), împrumuturile, deși încheiate în monedă străină, trebuiau să fie rambursate în moneda națională în funcție de cursul de schimb la vânzare al monedei străine practicat de instituția bancară, în cauza principală, împrumuturile trebuie rambursate în aceeași monedă străină în care au fost acordate. Or, astfel cum a arătat avocatul general la punctul 51 din concluzii, contractele de credit indexate în funcție de monede străine nu pot fi asimilate contractelor de credit în monede străine, precum cele în discuție în litigiul principal”.
    Imi scapa cu totul ce diferenta ar putea exista – din punctul de vedere al consumatorului – intre un „contract de credit indexat în funcție de monede străine” si un „contract de credit în monede străine”, pe care curtea o identifica si o considera atat de importanta cand, de fapt, pune exact aceeasi problema de risc valutar, in exact aceiasi termeni.
    Si ma intreb daca chiar asa era vorba in litigiul principal, in conditiile in care indeobste clientul se deplaseaza cu lei la banca care ii schimba in moneda contractului pentru a incasa rata.
    Per ansamblu, dispare evident distinctia artificiala intre credite in CHF si credite in orice alta moneda straina.

    • Lucian MIHALI spune:

      Intr-adevar, nici Curtea, nici avocatul general nu argumenteaza respectiva afirmatie, dar pare ca au vrut sa sublinieze doar diferenta fata de Kásler (si nu s-au referit la diferente, in general, desi exprimarea sugereaza asta), unde consumatorul era tinut de cursul de schimb practicat de profesionist, in timp ce, in cealalta situatie, consumatorul este liber sa procure moneda straina de oriunde, putand alege cursul cel mai avantajos pentru el.

      • Sergiu-Leon RUS spune:

        Cred ca ar fi o diferenta extrem de subtire si care nu numai ca nu justifica solutii diferite, dar nici macar nu poate stabili intotdeauna consumatorul intr-o pozitie mai buna. Sa mergi impotriva concluziilor avocatului general si sa te departezi oarecum de o jurisprudenta anterioara, fara sa poti stabili concret – doar afirma generic – vreo diferenta care sa izoleze in specific cei doi consumatori, mi se pare extrem. Parca ar fi o hotarare romaneasca: din afirmatie generala in afirmatie generala spre panseul final.

    • Voi incerca eu sa explic ce a vrut sa spuna Curtea in urmatorul numar din Pandectele Romane. Cu permisiunea dvs, o sa va citez o parte din comentariu.

      • Sergiu-Leon RUS spune:

        Ma intereseaza foarte mult. As merge pana acolo incat sa scriu o replica. Mi se pare inadmisibil sa afirmi intr-o propozitie o atare distinctie, fara nici un fel de precizari, pretinsa distinctie care mie mi se pare fara cea mai mica relevanta. Dar: astept perspectiva dvs. Cu maxima curiozitate.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.