Decizia CCR din 19 septembrie 2017 nu are nicio legătură cu inițiativa de revizuire a art. 48 alin. (1) din Constituția României.
22 septembrie 2017 | Ana-Corina SĂCRIERU
Ana-Corina Săcrieru
Sau despre istoria unei noi dezinformări juridice.
O decizie recentă a Plenului Curți Constituționale, prin care a fost soluționată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 117 alin. (1) litera a) și b) din Codul de procedură penală, este interpretată de adversarii inițiativei cetățenești privind revizuirea art. 48 alin. (1) din Constituția României, ca fiind o „lovitură epocală” dată de către Curtea Constituțională Coaliției pentru Familie și susținătorilor inițiativei.
Această dezinformare este mai mare chiar decât precedentele prin care s-a încercat, de exemplu, acreditarea ideii false că inițiativa cetățenească ar determina lipsa de protecție constituțională a familiei monoparentale ori că inițiativa ar privi redefinirea familiei.
Dar nu este numai mai mare, ci este și cu mult mai gravă pentru că încearcă să inducă ideea poziției antagonice a unei prestigioase instituții a statului de drept, respectiv Curtea Constituțională, față de o inițiativă susținută de milioane de români.
În ce constă noua dezinformare juridică?
Autorii acesteia susțin, nici mai mult nici mai puțin că, prin admiterea excepției de neconstituționalitate a dispoziției art. 117 alin. (1) litera a) și b) din Codul de procedură penală, s-a „dat o lovitură epocală Coaliției pentru Familie. Pas esențial către parteneriatul civil”.
Nimic mai neadevărat din punct de vedere juridic, iar faptul că un comunicat de presă al unei instituții este folosit ca atac direct împotriva celei mai mari inițiative cetățenești din istoria României sub titluri de acest gen – „CCR dă o lovitură epocală Coaliției pentru familie” – reflectă premeditarea atacului mediatic și gravitatea lui atât raportat la probitatea neîndoielnică a numelui instituției folosite în titlu cât și raportat la voința juridică copleșitoare, nu doar majoritară, a milioanelor de români care susțin inițiativa de definire constituțională a căsătoriei.
Art. 117 alin. (1) litera a) și b) C. proc. pen. are următorul conținut: „Au dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor următoarele persoane:
a) Soțul, ascendenți și descendenții în linie directă, precum și frații și surorile suspectului sau inculpatului;
b) Persoanele care au avut calitatea de soț al suspectului sau inculpatului.”
Prin Decizia din 19 septembrie 2017, Plenul Curții Constituționale a constatat că această dispoziție este neconstituțională în ceea ce privește persoanele care conviețuiesc ori nu mai conviețuiesc cu suspectul sau inculpatul întrucât noțiunea de viață de familie nu este restrânsă doar la familiile bazate pe căsătorie și poate include și alte relații de facto. Astfel, Curtea a constatat că nu există niciun motiv obiectiv sau rezonabil pentru care concubinii/foștii concubini ai suspectului sau inculpatului să nu aibă dreptul de a refuza sa dea declarații în calitate de martori în procesul penal. Este atât logic cât și firesc sensul acestei soluții dat fiind, pe de o parte interesul ca depoziția unui martor – probă esențială în cercetarea judecătorească – să nu poarte în ea urma vreunui subiectivism generat de relația personală pe care martorul o are cu inculpatul sau suspectul, iar pe de altă parte dreptul acestuia, tocmai datorită acestei relații personale, de a nu fi obligat să depună mărturie.
Aceasta este Decizia din 19 septembrie a Plenului Curții Constituționale, însă autorii dezinformării juridice care califică această decizie drept o lovitură dată Coaliției pentru Familie nu ne lămuresc care anume este legătura dintre ea și obiectul inițiativei civice privind definiția constituțională a căsătoriei în sensul copierii definiției acestei instituții din Codul civil în Constituție .
Primul adevăr esențial raportat la această dezinformare este acela că demersul Comitetului de inițiativă cetățenească privind revizuirea art. 48 alin (1) din Constituția României, susținut de milioane de români printre care și ONG-urile din Coaliția pentru familie, se referă în mod exclusiv la căsătorie și nu la familie în general ori la raporturile de fapt de familie.
De ce – față de acest obiect specific și atât de diferit de obiectul motivării Curții Constituționale – se proferează totuși o asemenea dezinformare, nu poate decât să ne dea măsura mizei imense a demersului inițiativei cetățenești, din moment ce este atât de nedrept și fals atacată cu afirmații în care se folosesc denumiri ale instituțiilor publice de marcă pentru garantarea democrației, respectiv Curtea Constituțională.
Al doilea adevăr esențial care înlătură dezinformarea este acela că viața de familie constând în relații de facto nu reprezintă parteneriat civil – care este o relație juridică, un contract reglementabil de lege, deci în niciun caz nu poate fi doar o relație de fapt. La fel cum există o esențială diferență între recunoașterea de facto a relațiilor de conviețuire/concubinaj (a se vedea în aceste sens dispoziții legale precum art. 315 alin. (1) punctul 2 C. proc. civ. sau decizii ale Curții Constituționale precum Decizia 580/2016 – de avizare a inițiativei cetățenești privind revizuirea art. 48 alin. (1) din Constituția României – în care se aprofundează tema distincției dar concomitentei ocrotiri constituționale a raporturilor de familie de facto și căsătorie ca unul dintre temeiurile familiei) și reglementarea lor juridică într-un raport juridic de tipul parteneriatului civil.
Nici obiectul, nici natura juridică și nici regimul juridic obiectului inițiativei cetățenești de definire constituțională a căsătoriei, pe de o parte, și al parteneriatului civil, pe de altă parte, nu sunt aceleași și nici măcar asimilabile tocmai datorită caracterului special al parteneriatului civil.
Subliniem faptul că demersul inițiativei cetățenești nu are nicio legătură cu parteneriatul civil, iar definirea constituțională a căsătoriei – în fond o translatare a acelorași termeni folosiți în Codul Civil, bărbat și femeie în loc de soți – nu determină o schimbare în statutul relațiilor sociale bazate pe iubirea dintre două persoane pentru simplul motiv că, în dreptul civil român, relația de iubire dintre două persoane, deși purtătoare a unui necontestat conținut afectiv, nu are conținut juridic în afara cazurilor strict și limitativ reglementate de Codul Civil și izvorâte din logodnă („promisiune reciprocă de a încheia căsătoria” pentru încheierea căreia este necesară îndeplinirea condițiilor de fond pentru încheierea căsătoriei) și căsătorie („uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie, încheiată în condițiile legii, în scopul de a întemeia o familie”).
Așadar, în sistemul de drept românesc în vigoare la momentul de față, relația dintre două persoane care nu sunt logodite ori căsătorite nu reprezintă o situație de drept, ci una de fapt (doar cu privire la copiii rezultați din acest tip de relație, legiuitorul a consacrat – inclusiv constituțional – o stare de drept, respectiv egalitatea de drepturi cu cele ale copiilor rezultați din căsătorie). Lipsa conținutului juridic se datorează în principal faptului că legiuitorul național acordă o deosebită relevantă aspectului subiectiv în această materie – care reglementează un plan atât de personal de existență -, iar aspectul subiectiv a fost limpezit prin aplicarea unui singur, dar elementar criteriu, respectiv intenția, asumarea, angajamentul ori, cum a mai fost el definit în doctrină, legământul. În lipsa unei asumări, a unui angajament care să îmbrace o formă juridică (de la promisiune în cazul logodnei la angajament în cazul căsătoriei), relevanța juridică a relației de facto nu există. Aceasta nu înseamnă însă că, raporturile de fapt de familie nu beneficiază de ocrotire constituțională, această ocrotire fiind consacrată de art. 26 din Constituție, cu tot ce presupun relațiile generate de viața de familie, inclusiv dreptul celor care conviețuiesc în astfel de relații de fapt de a refuza să dea declarații în calitate de martori în procesul penal.
Avocat Ana-Corina Săcrieru
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
