BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
D&B DAVID SI BAIAS
 
Print Friendly, PDF & Email

CJUE. Cauzele conexate C‑215/16, C‑216/16, C‑220/16 și C‑221/16, Elecdey Carcelen SA și alții. Promovarea utilizării energiei din surse regenerabile
21.09.2017 | JURIDICE.ro

 
SMARTBILL

Trimitere preliminară – Mediu – Energie electrică de origine eoliană – Directiva 2009/28/CE – Promovarea utilizării energiei din surse regenerabile – Articolul 2 al doilea paragraf litera (k) – Schemă de sprijin – Articolul 13 alineatul (1) al doilea paragraf litera (e) – Taxe administrative – Directiva 2008/118/CE – Regimul general al accizelor – Articolul 1 alineatul (2) – Taxe indirecte suplimentare care urmăresc scopuri specifice – Directiva 2003/96/CE – Impozitarea produselor energetice și a electricității – Articolul 4 – Impozitare minimă a energiei – Redevență aplicabilă aerogeneratoarelor destinate producerii de energie electrică

Reclamantele din litigiul principal exploatează, pe teritoriul comunității autonome Castilla‑La Mancha, aerogeneratoare destinate producerii de energie electrică.

Întrucât au achitat, în cursul exercițiului fiscal aferent anilor 2011 și 2012, redevența stabilită prin Legea 9/2011, însă consideră că aceasta este neconstituțională și incompatibilă cu dreptul Uniunii, reclamantele au solicitat autorităților naționale competente rectificarea taxării inverse efectuate cu acest titlu, precum și restituirea sumelor plătite.

Deoarece aceste cereri au fost respinse, fiecare dintre reclamante a formulat o acțiune la Tribunal Superior de Justicia de Castilla‑La Mancha (Curtea Superioară de Justiție din Castilla‑La Mancha, Spania).

Mai întâi, această instanță solicită să se stabilească dacă o redevență precum cea prevăzută de Legea 9/2011 este conformă cu obiectivul urmărit prin Directiva 2009/28, din moment ce aceasta urmărește să promoveze și să dezvolte consumul energiilor regenerabile, permițând printre altele statelor membre să recurgă la „scheme[le] de sprijin” definite la articolul 2 al doilea paragraf litera (k) din directivă. În special, o asemenea redevență, care se adaugă la alte impozite generale și specifice care grevează activitatea de producție de energie, ar fi susceptibilă să aducă atingere obiectivelor naționale globale obligatorii prevăzute la articolul 3 alineatele (1)-(3) din directiva menționată coroborat cu anexa I la aceasta, în ceea ce privește ponderea energiei din surse regenerabile pentru anul 2020, care, în ceea ce privește Regatul Spaniei, a fost stabilită la 20 %. Instanța menționată solicită de asemenea să se stabilească în ce măsură o asemenea redevență constituie o prelevare compatibilă cu articolul 13 alineatul (1) al doilea paragraf litera (e) din aceeași directivă, din moment ce această dispoziție limitează strict posibilitatea statelor membre de a percepe „taxe administrative”.

În continuare, instanța de trimitere are îndoieli cu privire la aspectul dacă redevența respectivă este conformă cu articolul 1 alineatul (2) din Directiva 2008/118, astfel cum este interpretat în lumina Hotărârii din 27 februarie 2014, Transportes Jordi Besora (C‑82/12, EU:C:2014:108), din moment ce această taxă nu ar urmări o finalitate specifică, ci ar viza să genereze venituri suplimentare la buget pentru autoritățile publice.

În sfârșit, această instanță solicită să se stabilească dacă redevența în discuție este compatibilă cu articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2003/96, întrucât, prin creșterea sarcinii fiscale care rezultă din totalitatea impozitelor indirecte datorate în Spania, aceasta este susceptibilă să ajungă în acest stat membru la un nivel de impozitare care depășește nivelul minim prevăzut în cadrul acestei dispoziții și, prin urmare, să conducă la denaturări ale concurenței între statele membre.

În aceste condiții, Tribunalul Superior de Justicia de Castilla‑La Mancha (Curtea Superioară de Justiție din Castilla‑La Mancha) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

„1)Având în vedere «schemele de sprijin» definite la articolul 2 litera (k) din [Directiva 2009/28] și, printre acestea, stimulentele fiscale constând în reduceri sau scutiri de impozite și rambursări de taxe, în calitate de instrumente care au ca scop îndeplinirea obiectivelor privind consumul de energie regenerabilă prevăzute de această directivă, trebuie să se înțeleagă că stimulentele sau măsurile menționate au caracter imperativ și sunt obligatorii pentru statele membre, având efect direct în ceea ce privește posibilitatea particularilor vizați de a le invoca și de a le exercita în fața tuturor instanțelor publice, judecătorești și administrative?

2) Având în vedere că printre «schemele de sprijin» menționate la întrebarea anterioară figurează și măsurile de stimulare fiscală constând în reduceri sau scutiri de impozite și rambursări de taxe, prin folosirea expresiei «nu se limitează la» trebuie să se înțeleagă că este inclusă în aceste stimulente tocmai neimpozitarea, cu alte cuvinte, interdicția oricărui tip de taxă specifică și specială, suplimentară impozitelor generale aplicate activității economice și producției de energie electrică, care este percepută pentru energia din surse regenerabile? De asemenea, în cadrul aceluiași paragraf se formulează următoarea întrebare: [în plus], trebuie să se înțeleagă că este inclusă în interdicția generală menționată anterior interdicția privind coexistența, dubla impunere sau suprapunerea mai multor taxe generale sau speciale, care vizează etape distincte ale activității de producție a energiei regenerabile, având efecte asupra aceluiași fapt generator pentru care s‑a perceput taxa pe energia eoliană care face obiectul prezentei analize?

3) În cazul unui răspuns negativ la întrebarea anterioară și dacă se admite impozitarea energiei provenind din surse regenerabile în sensul articolului 1 alineatul (2) din [Directiva 2008/118], noțiunea «scopuri specifice» trebuie interpretată în sensul că obiectivul la care se referă trebuie să fie exclusiv și că, în plus, taxa aplicată pe energia electrică regenerabilă, din punctul de vedere al structurii sale, are o adevărată natură parafiscală, iar nu una exclusiv bugetară sau de colectare?

4) În conformitate cu prevederile articolului 4 din [Directiva 2003/96], care, făcând referire la «ratele de impozitare» pe care statele membre trebuie să le aplice produselor energetice și electricității, se raportează la ratele minime prevăzute de [această] directivă ca sumă a tuturor taxelor directe și indirecte care se aplică acestor produse la momentul punerii lor în consum, trebuie să se înțeleagă că această sumă trebuie să conducă la excluderea ratei de impozitare prevăzute de [respectiva] directivă în ceea ce privește taxele naționale care nu au o adevărată natură parafiscală, atât din perspectiva structurii acestora, cât și din cea a scopului lor specific, interpretat în conformitate cu răspunsul dat la întrebarea anterioară?

5) Noțiunea «taxă», prevăzută la articolul 13 alineatul (1) litera (e) din [Directiva 2009/28], este o noțiune autonomă a dreptului [Uniunii], care trebuie interpretată într‑un sens mai larg, astfel încât să includă și să fie sinonimă de asemenea cu noțiunea de taxă în general?

6) În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, adresăm următoarea întrebare: taxele pe care trebuie să le achite consumatorii, la care se referă articolul 13 alineatul (1) litera (e) din [Directiva 2009/28], pot include numai acele taxe sau impozite care urmăresc să compenseze, după caz, prejudiciile cauzate de impactul [instalațiilor eoliene] asupra mediului și să despăgubească, prin intermediul sumei colectate, prejudiciile asociate acestui impact sau efect negativ, iar nu acele taxe sau prestații care, fiind aplicate energiei nepoluante, îndeplinesc un obiectiv eminamente bugetar sau de colectare?”

Printr‑o decizie a președintelui Curții din 6 iunie 2016, cauzele C‑215/16, C‑216/16, C‑220/16 și C‑221/16 au fost conexate pentru buna desfășurare a procedurii scrise și orale, precum și în vederea pronunțării hotărârii.

Curtea (Camera întâi) declară:

1) Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE, în special articolul 2 al doilea paragraf litera (k) și articolul 13 alineatul (1) al doilea paragraf litera (e) din aceasta, trebuie interpretată în sensul că nu se opune unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal, care prevede perceperea unei redevențe pentru aerogeneratoarele destinate producerii de energie electrică.

2) Articolul 4 din Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal, care prevede perceperea unei redevențe pentru aerogeneratoarele destinate producerii de energie electrică, întrucât această redevență nu impozitează produsele energetice sau electricitatea, în sensul articolului 1 și al articolului 2 alineatele (1) și (2) din această directivă, și, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare al acesteia.

3) Articolul 1 alineatul (2) din Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal, care prevede perceperea unei redevențe pentru aerogeneratoarele destinate producerii de energie electrică, întrucât această redevență nu constituie o taxă pe consumul de produse energetice sau de electricitate și, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare al acestei directive.

:: Hotărârea


Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.