Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
 
11 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Tudorel Toader: Inițiativa redactării acțiunii de sesizare a CCR ref. posibilitatea procurorilor de a ancheta hotărâri de Guvern nu a pornit de la Ministerul Justiției
28.09.2017 | JURIDICE.ro

Joi, 28 septembrie 2017, prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, a anunțat că până luni Ministerul Justiției va redacta draftul pentru sesizarea ce urmează să fie transmisă Curții Constituționale a României pentru a se stabili dacă procurorii pot ancheta hotărâri de Guvern, potrivit agerpres.ro.

Tudorel Toader: „Draftul proiectului la nivelul Ministerului Justiției va fi gata în câteva zile. Astăzi este joi, probabil până luni este gata. (…) Este de competența Guvernului, a primului-ministru, să trimită sesizarea la Curtea Constituțională.

Inițiativa redactării acțiunii de sesizare a Curții Constituționale a pornit din Guvern și nu de la Ministerul Justiției, nu de la ministrul Justiției. În al doilea rând, am citit și eu în presa scrisă o afirmație absolut incorectă, o afirmație care nu îmi aparține, în sensul în care s-ar fi solicitat considerarea hotărârilor de Guvern ca și ordonanțele de urgență, ca și legile. Este imposibilă o astfel de afirmație, pentru că au un regim juridic diferit, au efecte diferite, au emitenți diferiți. Nu știu cine a făcut afirmația, dar vă asigur că afirmația este absolut incorectă.

În mod evident, dacă se pune problema unei redactări a unei sesizări în numele Guvernului, fiți de acord că Ministerul Justiției este cel mai abilitat să redacteze o astfel de sesizare, ceea ce vom face începând de azi dimineață și în zilele următoare. În concret despre ce este vorba. În comunicatul DNA se spune că decizia Curții Constituționale din februarie referitoare la Ordonanța 13 este aplicabilă numai pentru ordonanțe și legi, nu pentru hotărâri de Guvern. Enunțul în sine este corect. Principiul este absolut incorect. Prin decizia precedentă, Curtea Constituțională a statuat faptul că procurorii nu pot ancheta oportunitatea, împrejurările și circumstanțele adoptării unei ordonanțe de urgență sau legi, după cum nu pot ancheta constituționalitatea respectivelor acte normative. Ceea ce este corect. Circumstanțele, împrejurările și oportunitatea în aprecierea acestora revine decidentului, Guvern sau Parlament, care însă trebuie să respecte limitele legale, limitele constituționale. (…) Întrebarea este dacă la nivel de ordonanță de urgență sau lege procurorul nu poate ancheta oportunitatea, împrejurările și circumstanțele emiterii acelor acte normative, la hotărâri de Guvern și ordin de ministru procurorul poate să ancheteze oportunitatea, împrejurările și circumstanțele? Asta este întrebarea la care CCR, cel mai probabil, va fi chemată și sesizată să răspundă.


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!






JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Au fost scrise până acum 11 de comentarii cu privire la articolul “Tudorel Toader: Inițiativa redactării acțiunii de sesizare a CCR ref. posibilitatea procurorilor de a ancheta hotărâri de Guvern nu a pornit de la Ministerul Justiției”

  1. Alina BADEA spune:

    Chiar a inceput sa fie deranjant de MODERAT domnul Toader. Evident ca organele de cercetare penala pot investiga un trafic de influenta sau alta infractiune care a condus la adoptarea unei hotarari de Guvern inoportune. Nu oportunitatea se investigheaza aici, ci „captarea” vointei Guvernului, care, mai mult, nu poate fi echivalat cu legislativul, oricate analogii ar face dl Toader.

    • Alina BADEA spune:

      Daca „MODERAT” este un cuvant ce trebuie moderat, ma intreb ce alte cuvinte mai aveti in lista de moderare. Nu am injurat, nu am jignit, este o constatare rezonabila. Mi se pare penibila aceasta cenzura, stiu ca veti vedea acest comentariu si probabil nu il veti publica, dar chiar nu era cazul de moderare. Este un cuvant absolut normal, ce nu depaseste limitele bunului simt. Daca dumneavoastra vreti sa se publice doar cuvinte de lauda pentru ce publicati, de ce nu faceti un regulament in acest sens? Pacat.

  2. Amelia FARMATHY spune:

    Doamna Badea, chiar credeţi că nu înţelege sau nu ştie lucrul acesta domnul ministru?
    Evident că nu pe chestiuni de oportunitate merge organul de urmărire penală sau, dacă va merge, îşi va lua achitare în instanţă, ci pe chestiuni ce ţin de legalitatea demersului în sine (aveai sau n-aveai avize, cum a fost cu avizele negative etc., ce s-a întâmplat ulterior emiterii actului administrativ (vorbesc, desigur, la modul general, speţele concrete nu mă interesează pe mine, eventual pe cei care le „apără”).
    Dacă am accepta varianţa doar cu… contenciosul, nu s-ar mai putea investiga penal mare lucru, căci, la urma urmei, unele actele administrative date pe motive de „oportunitate” e posibil să fi avut – în funcţie de miză – în spate o dare şi luare de mită sau măcar un trafic de influenţă, totul e să se probeze, dincolo de orice dubiu rezonabil, mita sau, după caz, traficul, iar nu să le transformăm pe amândouă, într-un didacticism de slabă calitate, într-un fals exerciţiu administrativ al oportunităţii.

    Azi-maine, trecem Dunărea sau jumătate din clădirile administrative de pe raza Bucureştiului din proprietatea publică în cea privată a statului, le concesionăm vreo 50 de ani către vreo societate comercială obscură… şi, ce să spun, nu am putea investiga, căci e interzis la investigare, că-i vorba doar despre „oportunitate”.
    Cine cunoaşte, cu adevărat, drept administrativ şi e de bună-credinţă ştie ce înseamnă, în realitate, noţiunea de oportunitate şi, mai ales, unde se opreşte ea.
    E posibil ca, în unele cazuri, să se oprească şi în penal.
    Oportunitate nu înseamnă: fac ce vreau că pot.
    Nici vorbă.
    După cum nu e cazul să confundăm oportunitatea cu oportunismul.

    • Doamna Farmathy,

      Comunicatul DNA spune niste lucruri care nu sunt adevarate. Citez:

      1. În anul 2013, prin acțiunea concertată a unor persoane cu funcții publice, părți din Insula Belina și Brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private… Prin aceste fapte a fost prejudiciat patrimoniul statului și au fost vătămate interesele Administrației Naționale „Apele Române”… au servit intereselor unei societăți particulare.

      Comentez: Subrogatia prin novatie inseamna ca Administraţia Naţională Apele Române, prin Adminstraţia Bazinală de Apă Argeş Vedea a cedat drepturile sale oferind un drept de subrogare noului administrator Judeţul Teleorman prin Consiliul Judeţean Teleorman, care a solicitat SC Teldrum SA cu două contracte şi Marian Ilie (un contract) să incheie noi contracte, respectiv 1/16.01.2014 şi 2/16.01.2014 pentru SC Tel Drum SA. Altfel ANAR ar fi platit daune celor care au investit din 2011. Conform Art 4, imediat după semnarea protocolului Administraţia Naţională Apele Române, prin Adminstraţia Bazinală de Apă Argeş Vedea a procedat la încetarea contractelor de închiriere, Judeţul Teleorman prin Consiliul Judeţean Teleorman preluând prin subrogare aceste contracte şi bunuri în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, aşa cum se arată în PV predare preluare 715/MI/15.01.2014 şi a Anexelor. Administraţia Naţională Apele Române, prin Adminstraţia Bazinală de Apă Argeş Vedea a predat responsabilitatea contractuală către Consiliului Judeţean Teleorman a următoarelor contracte, facute anterior, pentru părţi din imobile, conform art 6:
      • contractul de închiriere 8/18.02.2011, cu Tel Drum, privind închirierea suprafeţei de 392.836 m2 acoperit cu apă din Insula Belina de pe fluviul Dunărea, în comuna Seaca, jud. Teleorman, valabil până la 15.02.2021
      • contractul de închiriere 9/18.02.2011 cu Tel Drum, privind închirierea suprafeţei de 290.768 m2 situată în albia minoră a braţului Pavel de pe fluviul Dunărea, în comuna Seaca, jud. Teleorman, valabil până la 15.02.2021 şi
      • contractul de închiriere 12/20.02.2012 cu Marian Ilie, privind închirierea suprafeţei de 124.768 m2 situată în albia minoră a braţului Pavel de pe fluviul Dunărea, în comuna Seaca, jud. Teleorman, valabil până la 19.02.2022

      Deci nu poate fi vorba de o noua licitatie si nu poate fi vorba de inchiriere ilegala, patrimoniul ANAR nefiind viciat, societatile private avand contract din 2011.

      2. Comunicatul DNA spune ca ordonantele sunt acte administrativ normative (eu zic ca sunt individuale sub jurisdictia art 1 alin (4) din Legea 554/2004). Competenţa de soluţionare a anulării actelor administrative NORMATIVE este a Instanţei de Contencios Administrativ în baza art 1 (5), fapt ce nu a fost considerat CORECT de către Ministerul Public. Vezi Judecatorul Buta in cauza Oprisan (https://www.juridice.ro/…/judecatorul-buta-este-un-erou…) Din perspectivă penală a activităţii economice, se ridică excepţiile necesare. La rândul ei Instanţa de Cameră Preliminară judecă aspectele de chestiuni preliminare din punct de vedere al LEGILOR SPECIALE. Atunci când Ministerul Public remite rechizitorii fără să îndeplinească acte procedurale pentru care, dacă nu are competenţă, ar fi trebuit să apeleze la autorităţi/experţi/specialişti care au competenţă, documentând astfel de solicitări, intervine judecătorul de Cameră Preliminară în baza art 54 lit b) care are OBLIGAŢIA să verifice legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală cu privire la anularea actelor administrative, respectiv cum a fost rezolvată competenţa dintre autorităţi. Art. 342: „Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.”. În cadrul urmăririi penale se aplică OBLIGATORIU Legea nr. 554/2004 art. 1:

      (4) Ministerul Public, atunci cand, in urma exercitarii atributiilor prevazute de legea sa organica, apreciaza ca incalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor se datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale individuale ale autoritatilor publice emise cu exces de putere, sesizeaza instanta de contencios administrativ de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice vatamate. Petitionarul dobandeste, de drept, calitatea de reclamant, urmand a fi citat in aceasta calitate.
      (5) Când Ministerul Public apreciază că prin emiterea unui act administrativ normativ se vatămă un interes legitim public, sesizează instanţa de contencios administrativ competentă de la sediul autorităţii publice emitente.

      Comentez: Ce se intampla in cazul in care judecatorul de contencios nu anuleaza actul?

      • Amelia FARMATHY spune:

        Eu nu pot să comentez spețe concrete, spre deosebire de dvs., pentru că nu știu. Acel dosar sau altele.

        Nu l-am avut în față pentru a-mi permite un comentariu avizat, iar, dacă l-aș fi avut, oricum nu aș putea comenta până ce nu s-ar da o soluție care să poată fi pusă în executare:))) sau, dimpotrivă, să reprezinte un eșec al acuzării:)))))).
        Ce pot însă să vă spun cu certitudine e că nu am auzit, în viața mea profesională, de anularea definitivă a vreunei ordonanțe de guvern de către o instanță de judecată specializată în contenciosul administrativ, poate doar de anularea unei Hotărâri de Guvern, ceea ce e cu totul ALTCEVA, astfel că, în cazul unei Ordonanțe, instanța de contencios administrativ nu ”se bagă”.
        Sper că nu ați încurcat, în… comentarii, ordonanțele cu hotărârile de guvern, indiferent de conținutul comunicatului DNA, care rămâne ceea ce este, și anume un comunicat, un act de informare al presei și a opiniei publice, nu actul oficial de punere sub acuzare.
        Ar fi păcat.
        Altminteri, la ce comentarii aveți, și dacă cei puși sau care vor fi puși sub acuzare le citesc, ar putea să se gândească să vă angajeze ca expert.
        Referitor la ipotetice inexistente prejudicii.
        Desigur, cu condiția să nu mai amestecați Ordonanțele cu Hotărârile de Guvern.
        Oricum, stați fără grijă, adică lăsați întrebarea de final de comentariu să plutească retoric, căci, niciodată, o ordonanță nu va fi anulată de către o instanță de contencios, dar nu pentru că nu ar fi de anulat, ci pentru că nu are competența de a se pronunța asupra unei astfel de pretenții.
        Așa că nu va subzista ”pericolul” să fie încurcat judecătorul din penal de cel din contencios.
        Eu zic să avem răbdare, și când va fi timpul pronunțării, vom vedea soluția care nu poate fi decât una din două: achitare sau condamnare, firește dacă se ajunge până în etapa judecății.

        • Scuze era vorba de HG si Hot CJT, nu ordonante:

          Consiliul Judeţean Teleorman a emis Dispoziţia 401/19.07.2013
          Consiliul Judeţean Teleorman a emis Hotărârea 125/26.07.2013
          Guvernul a emis HG 943/27.11.2013, semnată de Prim-Ministru Victor-Viorel Ponta

          • Amelia FARMATHY spune:

            Nu e nicio problemă. Din fericire.
            Era bine, într-adevăr, să nu le fi confundat, mai ales că, prin amploarea comentariilor aplicate la… comunicatul respectivei spețe, păreați deja familiarizat în cauza respectivă, cu convingeri suficient de ”documentate” pe care le împărtășeați și altora.
            Mă gândesc că, până ce nu se avansează suficient într-o pricină, e bine să fim rezervați.
            Nu de alta, dar, altminteri, putem da – e o vorbă înțeleaptă în popor – cu …ii în fasole.
            Și nu e fasolea noastră.
            După cum nu cred că, în general, unui om inteligent teoria conspirației îi face bine, dimpotrivă îl ”ajută” să omită detalii esențiale pentru că, inevitabil, ajunge să ”știe” înainte de cunoască.

            • Am o mare slabiciune, la fel ca si Toma necredinciosul. Vreau sa ma conving daca detaliile se aduna si cercetez cam mult si cam adanc. Deformare profesionala. De mic citeam casetele cu detaliile la meci. Stateam la coada la chiosc sa iau unul din cele 10-20 de ziare Sportul nu pentru comentarii ci ca sa studiez clasamente, pase, goluri, etc.

              Il apreciez pe actualul Ministru de Justitie. Este poate cel mai bine pregatit din tot ce am avut, este ponderat si nu se lasa intimidat. Eu consider ca are dreptate in ce si-a propus sa schimbe. Si sunt adeptul Contenciosului administrativ si al procedurilor pe care Corifeii din penal nu prea le cunosc in relatiile dintre legi si cu autoritatile.

            • Ce m-a frapat si m-a determinat la un raspuns „aprig” este minciuna propagata de un comunicat al DNA, cu scopul manipularii. La baza justitiei este aflarea adevarului, iar daca institutia minte, isi pierde credibilitatea, ceea ce duce la scaderea increderii in autoritate. Eu consider ca o comunicare a unei autoritati nu trebuie sa se bazeze pe neadevaruri. Mai bine nu spui, decat sa te bazezi pe manipularea minciunii.

  3. Parchetul nu anchetează hotărâri de guvern. Parchetul anchetează infracţiuni.
    Dacă unele hotărâri de guvern sunt emise ca urmare a săvârşirii unor infracţiuni, atunci Parchetul este competent să ancheteze şi eventual să acţioneze în instanţă infractorii.
    Este neobişnuit ca şeful celui mai mare partid din România să fie un infractor condamnat definitiv. Şi nu pentru orice infracţiune, ci pentru o infracţiune care implică însăşi subminarea unui element fundamental al statului de drept: alegerile libere.
    Toleranţa românilor faţă de infractori este foarte mare.

  4. La biblioteca CJUE am dat peste o carte tare interesantă. Cred că ar fi incidentă în astfel de situații:

    Blandine THELLIER DE PONCHEVILLE
    La condition préalable de l’infraction

    Nu am apucat inca sa o citesc.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.