Magdalena Roibu: Rolul avocatului de white-collar crime este esențial
6 octombrie 2017 | Alina MATEI
Alina Matei
Magdalena Roibu
Adriana Radu
Sebastian Guțiu
Magdalena Roibu s-a alăturat echipei de white-collar crime a SCHOENHERR ȘI ASOCIAȚII la începutul acestui an, ca Senior Attorney at Law. Cu peste 15 ani de experiență didactică în cadrul Facultății de Drept a Universității de Vest din Timișoara și peste 7 ani de lucru ca avocat de drept penal, Magdalena Roibu este totodată autoarea unei serii impresionante de cărți și articole pe probleme de drept penal, cu accent pe infracțiuni din aria white-collar crime. Practica de white-collar crime a SCHOENHERR în România este coordonată de către avocații Sebastian Guțiu, Managing Partner al biroului din România al SCHOENHERR și Adriana Radu, Partner SCHOENHERR (București).
Alina Matei: Mulțumesc, stimată doamnă avocat Magdalena Roibu pentru că ați acceptat să acordați un interviu cititorilor JURIDICE. Vă aflați în zona de practică a ceea ce pompos se cheamă white-collar crime. Denumirea atrage un magnetism la fel de impresionant, probabil, ca și subiecții de la care se pleacă. Cum trebuie să fie avocatul specializat în acest domeniu?
Magdalena Roibu: Există o prejudecată conform căreia avocații specializați în practica white-collar crime trebuie să fie de regulă seniori, cu experiență cel puțin decenală în domeniu. Experiența nu vine în mod automat odată cu vârsta. Un avocat specializat în aria white-collar crime trebuie să dețină în primul rând cunoștințe interdisciplinare, nu doar de drept penal, ci și de economie, fiscalitate, dreptul concurenței, dreptul internetului, etc., întrucât, prin specificul ei, infracționalitatea „gulerelor albe” cuprinde infracțiuni extrem de complexe, al căror numitor comun este substratul economic, fiind acțiuni ilicite orientate spre obținerea de profit.
Alina Matei: Ce avantaje aduce cu sine pentru clienții pe care îi asistați experiența dumneavoastră academică?
Magdalena Roibu: Se spune că cea mai bună metodă de a te perfecționa permanent pe tine însuți este să îi înveți pe alții. Cursurile și seminarele de drept penal și procesual-penal predate presupun dinamism și ancorarea permanentă în problemele de white-collar crime, atât interne, cât și europene, dezbaterea și soluționarea de spețe complexe, toate acestea la un nivel mai aprofundat comparativ cu cel al practicii cotidiene de instanță. De asemenea, participarea la conferințele de specialitate aduce cu sine un schimb permanent de idei și abordarea celor mai controversate teme ale dreptului penal actual. Experiența academică este o expresie a excelenței, ceea ce devine și mai clar atunci când aceasta este dublată de o practică serioasă și constantă. La catedra universitară tactul pedagogic implică organizare, stăpânire de sine, precum și talentul de a te face înțeles de către audiență și de a o capta. Or, toate aceste abilități ce derivă din cariera de cadru didactic, evident că le folosesc în relația cu clienții și actorii judiciari cu care intru în contact.
Alina Matei: Om de afaceri sau om care merge la serviciu poate primi într-o zi o citație sau un telefon să se prezinte la poliție/parchet pentru evaziune fiscală, abuz în serviciu, spălare de bani… Și sună la avocat. Care sunt primele măsuri luate de avocatul specializat în astfel de situații?
Magdalena Roibu: Prima măsură este să discut în detaliu cu clientul, să aflu ce a condus la emiterea citației pentru infracțiunea respectivă, iar apoi, de comun acord, să pregătim o strategie optimă de apărare.
Alina Matei: Din practica dumneavoastră și a SCHOENHERR ȘI ASOCIAȚII pe ce se pune accentul de către procurori și judecători în aceste dosare? Cât de departe se duc procurorii în administrarea probelor, în redactarea rechizitoriilor care par a fi asemuite, cel puțin în ceea ce privește numărul de pagini, cu o lucrare de disertație sau chiar tratat?
Magdalena Roibu: Sigur că orice dosar care are ca obiect cercetarea unei infracțiuni din aria white-collar este extrem de complex, atât la nivelul mijloacelor de investigație penală, cât și la nivelul probelor administrate. Prin urmare, este firesc ca acest grad ridicat de complexitate să se reflecte și în dimensiunile actelor ce compun un astfel de dosar penal. În aceste cauze, practica a demonstrat că organele de urmărire penală utilizează, între altele, procedee probatorii ce constau în metode speciale de supraveghere sau cercetare (de exemplu, interceptarea comunicațiilor, utilizarea investigatorilor sub acoperire), care presupun autorizare din partea unui judecător.
Alina Matei: Numărul mare al anilor de închisoare la care sunt predispuși gulerele albe, al banilor care sunt rulați, al intereselor în care se lovește, importanța apărării, mediatizarea, uneori, excesivă sau ce altceva face să existe diferențe semnificative între acest gen de procese și cele privind, de exemplu, eschivarea de la serviciul militar?
Magdalena Roibu: Infracțiunile de tip white-collar sunt, prin definiție, extrem de controversate, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, natura acestora (sunt încălcări ale unor legislații de nișă, de exemplu legislația din domeniul concurenței, cel farmaceutic, al pieței de capital, al informaticii și mijloacelor de telecomunicații, al fiscalității, etc.). Apoi, subiecții activi (de obicei, persoane fizice cu educație peste medie, aflate în posturi importante, precum și persoane juridice companii), dar și metodele speciale de investigare a acestora, le conferă de la bun început o notă distinctivă, comparativ cu așa-numitele „infracțiuni de drept comun” (de exemplu, lovirea sau alte violențe, amenințarea, furtul). La toate acestea, putem adăuga și criteriile menționate de dvs., pentru a avea o imagine relativ apropiată de complexitatea infracțiunilor de tip white-collar.
Alina Matei: Am două întrebări pentru domnul avocat Sebastian Guțiu și doamna avocat Adriana Radu, coordonatorii acestei practici în cadrul SCHOENHERR ȘI ASOCIAȚII. Prima se referă la importanța echipei/echipelor în astfel de dosare, care presupune și o ținere aproape de contabili, experți contabili, iar a doua se referă la drumul parcurs pentru consolidarea practicii SCHOENHERR ȘI ASOCIAȚII pe acest domeniu nișat al dreptului penal.
Adriana Radu: Proiectele în care suntem implicați în domeniul white-collar crime sunt extrem de sensibile, întrucât implică riscuri majore pentru persoanele juridice și fizice pe care le asistăm. Și nu mă refer aici doar de riscul final al aplicării unei pedepse de privare de libertate, ci la faptul că – inclusiv în situația obținerii unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale sau a obținerii achitării clientului – cu greu mai pot fi întoarse efectele negative în plan reputațional și, implicit, cele în plan financiar, dacă vorbim de persoane juridice. În acest context, reacția promptă a avocaților și consultanților chemați să asiste este esențială, aceștia trebuind să aibă capacitatea de a cântări rapid opțiunile și a recomanda varianta optimă pentru client. La fel de importantă este și experiența membrilor acestei echipe în alte arii de drept, lucru care permite înțelegerea in ansamblu a potențialelor implicații juridice la nivelul activității clientului. Toate aceste considerente sunt avute în vedere la momentul dezvoltării echipei interne de avocați specializați, precum și în stabilirea de colaborări externe cu experții și consultanții relevanți ce pot fi implicați în proiectele de white-collar crime.
Sebastian Guțiu: În contextul intensificării activității organelor judiciare, în ultimii ani au crescut exponențial numărul și complexitatea dosarelor privind infracțiunile din sfera de acoperire a white-collar crime. Firmele mari de avocatură de business din România, a căror activitate avea în mod tradițional puțin de a face cu domeniul dreptului penal, au trecut treptat de la colaborarea cu avocați externi de drept penal la dezvoltarea de echipe specializate de white-collar crime. În prezent, putem vorbi de o piață sofisticată a serviciilor juridice în acest domeniu, pe care echipa noastră de specialiști ocupă un loc important.
SCHOENHERR și ASOCIAȚII și-a dezvoltat practica de white-collar crime pentru a răspunde nevoilor clienților noștri în acest domeniu. Am definit structura și specializarea echipei pornind de la particularitățile portofoliului nostru de clienți, format în principal din companii mari. Cooptarea Magdalenei la începutul acestui a reprezentat unul dintre pașii planificați pentru consolidarea echipei noastre specializate, care în prezent numără 5 membri.
Alina Matei: Care este momentul cel mai intens în astfel de dosare?
Magdalena Roibu: Din punctul meu de vedere, nu există un singur moment intens în astfel de dosare, ci întreg procesul penal, cu toate etapele sale, de la urmărirea penală in rem până la pronunțarea soluției definitive, este extrem de dinamic și intens, ceea ce înseamnă că garda avocatului apărării trebuie să fie în permanență sus.
Alina Matei: Asistați clienți persoane juridice în legătură cu proiecte white-collar crime? Când apelează aceștia la avocat?
Magdalena Roibu: Mă bucur că ați adus în discuție riscul persoanelor juridice de a fi subiecți (activi sau pasivi) ai infracțiunilor de white-collar. Acești clienți, care au devenit din ce în ce mai conștienți de riscul expunerii la acuzații penale, apelează la avocatul specializat în white-collar crime într-o etapă incipientă, preliminară formării dosarului la organele de urmărire penală. Este o etapă extrem de importantă, ce constă în investigația internă, derulată chiar de companie. Rolul avocatului de white-collar crime în această etapă este esențial și presupune asistarea companiei în toate procedurile derulate pe parcursul investigației interne (de exemplu, interviuri cu angajații, consultanță referitoare la analiza riscului penal și minimizarea riscului de acuzații penale, etc.). De multe ori, urmare a asistenței oferită de avocatul specializat, companiile reușesc să își soluționeze în mod eficient și legal problemele la nivel intern, evitând astfel riscul de a fi implicate în dosare penale. Or, având în vedere acest beneficiu major pentru companii, acestea ar trebui să apeleze fără ezitare la asistența specializată.
Alina Matei: Având în vedere numărul în creștere de dosare în care inculpații sunt persoane juridice, ce măsuri ați recomanda societăților pentru a se proteja de riscul unor acuzații în sfera infracțiunilor white-collar crime?
Magdalena Roibu: Există mai multe modalități prin care persoanele juridice se pot proteja de astfel de riscuri și am să menționez câteva. În primul rând companiile trebuie să își stabilească politici și reguli interne clare (anti white-collar crime rules), care să fie diseminate în rândul angajaților, prin care să li se atragă acestora atenția asupra consecințelor pe care le-ar putea suporta în caz de comitere a unor infracțiuni de tip white-collar. În al doilea rând, companiile ar trebui să pună la dispoziția avertizorilor de integritate mijloace de semnalare a potențialelor infracțiuni de tip white-collar, garantând confidențialitatea denunțurilor. În al treilea rând, ar putea să aibă în vedere implementarea Certificatului ISO 37001 privind managementul sistemelor anti-mită (Anti-Bribery Certificate ISO 37001). Recent, am participat la cursurile de implementare ale unui astfel de sistem și consider că este un instrument benefic pentru persoanele juridice, întrucât conține soluții de contracarare internă a faptelor de corupție.
Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.
Magdalena Roibu: Plăcerea discuției a fost de partea mea.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
