Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii

Planificare fiscală. Regulile verificării fiscale s-au schimbat pentru persoanele fizice
06.10.2017 | Daniel UDRESCU

JURIDICE - In Law We Trust
Daniel Silviu Udrescu

Daniel Udrescu

Articolul 138 din Codul de procedură fiscală a fost modificat prin Ordonanța 30/2017, din nou printr-o încălcare a legii. Am spus de nenumărate ori că legea organică nu poate fi delegată, art. 115 alin. (1): „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice”. Codul de procedură fiscală este lege organică, pentru că reglementează şi în contenciosul administrativ şi Constituţia este strictă cu privire la delegarea legilor organice. Ordonanța 30/2017 afectează o lege organică. Parlamentul avea responsabilitatea promovării legii ORGANICE, conform Constituţiei, prin procedura de aprobare a legilor organice, respectiv Camera Deputaţilor fiind prima cameră sesizată, conform art. 75 alin. (1) din Constituţie, pentru că ne aflăm în faţa unei legi organice care reglementează parte a contenciosul administrativ, conform art. 73 alin. (3) lit. k), şi nu prin lege de aprobare a unei ordonanţe simple, în care prima cameră sesizată a fost Senatul.

Dar să trecem peste acest aspect minor, care sper că va fi contestat de avocaţi.

Aspecte foarte importante au fost modificate de această ordonanţă, articolul prezentând doar aspecte ale articolului 138. De acum înainte, persoana fizică este obligată conform alin. (7):

… de a depune în termenul prevăzut la alin. (6) (60 de zile plus o prelungire justificată de 30 de zile) o declarație de patrimoniu și de venituri la solicitarea organului fiscal central. Solicitarea se face prin avizul de verificare. În cazul în care sunt necesare noi documente sau informaţii relevante pentru verificare, ANAF le poate solicita persoanei fizice în termene de minim 10 zile, în baza alin. (12).

Ce este declaraţia de patrimoniu? La fel ca şi politicienii sau birocraţii şefi, declaraţia de patrimoniu este o declaraţie de avere, în care sunt prevăzute toate activele persoanei fizice. Pe lângă această declaraţie, va fi nevoie şi de o declaraţie de venituri. Cum dreptul organului fiscal de a stabili creanțe fiscale se prescrie în termen de 5 ani, conform art. 110 alin. (1) CPF, este posibil ca aceste declaraţii să fie necesare pentru perioada de prescriere. Dacă este necesară aplicarea alin. (3) (Dreptul de a stabili creanțe fiscale se prescrie în termen de 10 ani în cazul în care acestea rezultă din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală.) atunci ANAF poate să solicite 10 ani, dar acest lucru se poate face după obţinerea unei sentinţe.

Problema avocaţilor este una clasică. De la ce dată se aplică această prevedere, pentru că până la această modificare nu era necesară o astfel de declaraţie. Răspunsul este unul clasic. Nu se aplică art. 6 Cod civil, pentru că prevederi cu privire la verificarea impozitul pe venit există, numai forma lor de raportare este diferită, deci nu pot fi folosite alineatele:

(4) Prescripţiile, decăderile şi uzucapiunile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit.

(5) Dispoziţiile legii noi se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare.

Spun acest lucru în contextul noii reglementări de a prezenta o declaraţie de patrimoniu, care este o situaţie la zi, ce poate fi extinsă retroactiv cu dovedirea veniturilor. Întrebarea ANAF, va fi să se prezinte dovada fondurilor cu care s-au achiziţionat bunurile. Atunci, intervine declaraţia de venit, care este o prevedere veche, peste care nu se poate invoca decât prescrierea de la art. 110 CF.

Alineatul (4) din articolul 138 arată că prin situaţie fiscală personală se înţelege totalitatea drepturilor şi a obligaţiilor de natură patrimonială, a fluxurilor de trezorerie şi a altor elemente de natură să determine starea de fapt fiscală reală a persoanei fizice pe perioada verificată. Problema pe care prevederea o ridică ţine de înţelegerea raportării patrimoniului de la an la an, ceea ce înseamnă că situaţia de la an la an a veniturilor să reflecte creşterile patrimoniale, declaraţii ce sunt asemănătoare unui bilanţ de firmă, respectiv, veniturile minus cheltuielile trebuie să reflecte creşterile/descreşterile patrimoniale. Aici apar cele mai mari probleme, mai ales la lichidarea/creşterea patrimoniului.

Din acest punct de vedere organul fiscal central efectuează analiza de risc pentru stabilirea riscului de neconformare la declararea veniturilor impozabile pentru cazuri punctuale, inclusiv la solicitarea unor instituţii ori autorităţi publice. „Riscul de neconformare la declararea veniturilor impozabile aferent unei persoane fizice reprezintă diferenţa semnificativă între veniturile estimate pe baza datelor raportate fiscal în cadrul analizei de risc şi veniturile declarate de persoana fizică şi/sau de plătitori pentru aceeaşi perioadă impozabilă. Diferenţa este semnificativă dacă între veniturile estimate în cadrul analizei de risc şi veniturile declarate de persoana fizică şi/sau de plătitori este o diferenţă mai mare de 10% din veniturile declarate, dar nu mai puţin de 50.000 lei.” În acest sens, orice venituri din tranzacţii nefiscalizate trebuie atent pregătite de un expert, ca un fel de transpunere a realităţii contabile a individului, bazate pe tot tipul de relaţii, comparat cu situaţia fiscală raportată. În baza alineatului (13) persoana fizică supusă verificării are dreptul să prezinte orice documente justificative sau explicaţii pentru stabilirea situaţiei fiscale reale. Tocmai pentru a da validitate situaţiei personale, acolo unde se fac transferuri patrimoniale sau o succesiune de bunuri în familie, o analiză fiscală efectuată de un expert, reduce şi costurile şi riscul fiscal. Există o obişnuinţă în societatea românească ca bunurile să treacă de la cei bătrâni către urmaşi, fără titlu. Fiscul poate interveni şi cum donaţiile sau succesiunea au costuri minime, este de preferat o planificare fiscală, în locul unei verificări fiscale.

Chiar dacă elementele de patrimoniu şi de venituri ce trebuie declarate de persoana fizică supusă verificării, precum şi modelul declaraţiei se stabilesc prin ordin al preşedintelui ANAF, este de datoria fiecăruia să îşi păstreze o situaţie cât mai clară a  istoricului veniturilor, cu precădere celor extra fiscale. Recomand ca tot ceea ce se transmite din familie să se facă într-o formă scrisă, acolo unde intervin averile. Cumpărările auto, apartamente, bunuri în general, de către rude (părinți/bunici pentru copii) trebuie să fie clar identificate, altfel vor fi luate de către fisc ca venituri nefiscalizate. Fiscul american, ca exemplu, fiscalizează cadourile mai mari de câteva sute de dolari.

Acum, prin alin. (9)-(11) organul fiscal stabileşte veniturile obţinute de persoana fizică în cursul perioadei verificate prin metode indirecte de stabilire a veniturilor pe baza informaţiilor şi documentelor deţinute sau obţinute de organul fiscal, care apreciază asupra metodei indirecte folosite şi a întinderii acesteia, în limitele rezonabilităţii şi echităţii, asigurând o proporţie justă între scopul urmărit și mijloacele utilizate pentru atingerea acestuia.

Să nu vă aşteptaţi ca estimările ANAF să fie rezonabile sau echitabile. Drept pentru care, în lipsa unui moment zero, va fi necesară o abordare pe care numai un avocat o poate apăra, iar o susţinere contabilă este absolut imperativă ca parte a planificării.

Daniel Udrescu



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.