« Flux noutăţi
Proiecte speciale: Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesioniştiBarouriCovid-19 Legal ReactInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatExecutoriReviste juridiceSistemul judiciarUniversitariaCitate juridiceJURIDICE MOLDOVALaw Flaws ProjectLegal Soft SkillsNoul Cod comercial român
Internaţional (Juridice din lumea largă)
JURIDICE

Ziua Naţională a Comemorării victimelor Holocaustului din România
09.10.2021 | Adelina DOBRE

JURIDICE - In Law We Trust
DPO Lives
Secţiuni: Content, Internațional, Legal Days | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , ,
Adelina Dobre

Adelina Dobre

2021: Ziua Naţională a Comemorării victimelor Holocaustului din România este marcată, anual, la data de 9 octombrie.

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat o serie de decrete de decorare cu prilejul Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Astfel, în semn de deosebit respect pentru suferințele îndurate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru înalta ținută morală de care au dat dovadă de-a lungul vieții, precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului – o tragedie pe care omenirea nu trebuie să o mai cunoască, Președintele Klaus Iohannis a conferit:

Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler domnului Roth Ladislau;
Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler domnului Avram A. Lupu, domnului Dulberger Claudiu, domnului Fischbach Alfred, doamnei Kaiserman Miriam, domnului Kupferberg Albert, domnului Moscovici Camil, domnului Popa Silviu, domnului Welt Ioan și domnului Zalman Michael;
Medalia Națională „Serviciul Credincios” Clasa a III-a doamnei Salamon Golda.

Klaus Iohannis: „Aducem astăzi un pios omagiu victimelor Holocaustului și îi onorăm pe supraviețuitorii celei mai odioase desfășurări de forțe criminale pentru exterminarea semenilor din istorie. Pentru toate viețile nevinovate curmate – bunici, părinți, soți, fii și fiice, și pentru suferințele îndurate de supraviețuitori, dar și de familiile și urmașii acestora, reafirmăm angajamentul nostru de a nu lăsa uitarea să se aștearnă peste suferințele și jertfa lor și de a ne opune cu toată forța repetării unei astfel de tragedii. Amintirea și cinstirea memoriei victimelor Holocaustului reprezintă o datorie fundamentală a statului român.

Acum exact opt decenii, începea deportarea forțată a evreilor români în Transnistria, campanie în care 120.000 de evrei au parcurs un drum al morții. Tortura, foametea, bolile, condițiile mizere și inumane în care au fost siliți să trăiască, deposedarea de orice fel de bunuri, drepturi și demnități, sub amenințarea constantă a morții, au reprezentat setul de măsuri prin care regimul mareșalului Ion Antonescu își propusese să îi lichideze pe cei pe care îi considera „indezirabili”.

Lecția dură a Holocaustului trebuie să funcționeze ca un far care să ne ghideze pe drumul nostru european, iar pe puținii supraviețuitori pe care timpul ni-i îngăduie trebuie să îi prețuim și onorăm.

Crimele trebuie cunoscute, criminalii trebuie expuși oprobiului public, memoria victimelor trebuie păstrată, iar pe supraviețuitorii și urmașii acestora trebuie să îi sprijinim. Este necesar să ne asumăm în mod onest trecutul traumatic și să vorbim deschis tinerelor generații despre Holocaust. Numai în acest fel vom putea lupta împotriva încercărilor de falsificare a istoriei, tentativelor din ce în ce mai dese de reabilitare a criminalilor și negare a suferințelor victimelor inocente.

Din păcate, situația pandemică, pe lângă criza sanitară profundă, a favorizat manifestările de ură, indiferență, intoleranță, antisemitism și xenofobie. În acest context, comunicarea în mediul on-line a devenit cel mai important și răspândit instrument, un mediu în care dezinformările, discursul plin de ură și știrile false s-au propagat foarte ușor și au alimentat sentimente de neîncredere și nesiguranță.

Sute de oameni mor în fiecare zi și alții agonizează în saloanele de terapie intensivă din cauza infectării cu acest virus teribil cu care ne confruntăm. Foarte mulți sunt victimele unor fanatici conspiraționiști și populiști cinici care propagă idei toxice împotriva vaccinării, ceea ce reprezintă un atac direct împotriva umanității.

Să nu rămânem indiferenți în fața acestui avânt care riscă să macine fundamentul democrației noastre. Astfel de manifestări sunt absolut intolerabile și avem datoria, fiecare dintre noi, să sancționăm cu celeritate, dur și ferm, orice derapaj și să apărăm drepturile și libertățile fundamentale, democrația și valorile europene.

Fac un apel la toți actorii politici responsabili să acționeze hotărât împotriva oricăror încercări de dezbinare, să se implice direct și concret în direcția promovării valorilor toleranței, respectului și a diversității în societatea noastră și să sprijine educația privind cunoașterea Holocaustului.

În legătură cu Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, constat că proiectul a acumulat întârzieri și că este blocat în mod nejustificat, iar această situație este inacceptabilă. Solicit Guvernului să facă pași serioși și să întreprindă toate demersurile pentru realizarea acestui muzeu. Este imperativ să avem această instituție cât mai repede posibil, care să păstreze vie memoria Holocaustului în conștiința națională și să întrețină atașamentul profund față de valorile fundamentale ale umanității.

Cu gândul la suferințele unor suflete inocente și la cele ale supraviețuitorilor noștri, să acționăm uniți și solidari pentru apărarea și promovarea principiilor și valorilor democratice.

Fie ca memoria victimelor să rămână veșnic în inimile noastre!”

***

Ministerul Afacerilor Externe a transmis următorul comunicat de presă:

Cu prilejul Zilei Naționale de Comemorare a victimelor Holocaustului din România, Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu memoriei victimelor acestei tragedii petrecute în perioada celui de-al doilea Război Mondial.

Această comemorare ne oferă un prilej de a reflecta la consecințele tragice pe care manifestările extremismului le au asupra valorilor solidarității umane, a respectării drepturilor și libertăților fundamentale.

La momentul recunoașterii responsabilității sale din timpul Holocaustului, România s-a angajat să păstreze memoria trecutului pentru generațiile viitoare, să protejeze puținii supraviețuitori rămași și să prevină și combată antisemitismul și orice manifestări de intoleranță și discriminare. Adoptarea, în mai 2021, a Strategiei naționale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură reprezintă cea mai recentă expresie a acestor eforturi constante.

În contextul actual al crizei sanitare, care a dus la o creștere îngrijorătoare a fenomenului antisemitismului și intoleranței, atât în mediul online, cât și în cel offline, Ministerul Afacerilor Externe va continua să susțină adoptarea de acțiuni hotărâte pentru a preveni și combate proliferarea unor astfel de manifestări.

Ministerul Afacerilor Externe va fi reprezentat la Ceremonia oficială de comemorare a victimelor Holocaustului din România, care va avea loc la data de 11 octombrie 2021, la Memorialul Victimelor Holocaustului din București, de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.

Informații suplimentare

În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 672 / 5 mai 2004, a fost aprobată data de 9 octombrie (dată ce marchează începutului deportărilor evreilor în Transnistria, în anul 1941), pentru comemorarea oficială, în plan național, a Zilei Holocaustului. În baza acestei decizii, în fiecare an, la 9 octombrie, autoritățile române organizează manifestări dedicate memoriei Holocaustului, incluzând: conferințe, seminarii, lansări de carte, spectacole, concursuri școlare etc.

***

Prim-ministrul României, Florin Cîțu, a transmis următorul mesaj:

Astăzi, 9 octombrie 2021, marcăm opt decenii de la începutul deportărilor evreilor români din Sudul Bucovinei în Transnistria, episod care face parte din evenimentele întunecate ale Holocaustului în care autoritățile române din anii 40 sub coordonarea regimului Antonescu au fost pe deplin implicate.

România are o datorie morală fundamentală să păstreze vie, pentru eternitate, memoria victimelor, să ofere sprijin urmașilor victimelor, dar și supraviețuitorilor, acei ultimi martori ai Holocaustului din România. Mai mult decât atât, autoritățile și societatea în ansamblu au datoria să înlăture ignoranța, uitarea și dezinteresul față de evenimentele tragice din istoria națională.

Holocaustul a fost posibil prin folosirea instituțiilor statului împotriva propriilor cetățeni, prin cultivarea antisemitismului și a discursului urii, pe care le-au promovat și transmis inclusiv intelectuali și oameni politici români înaintea celui de-al doilea Război Mondial. Dar în același timp, ignorarea răului sau pasivitatea în fața abuzurilor și a fărădelegilor au contribuit la cea mai mare tragedie prin care a trecut umanitatea.

Totodată, au existat în acele clipe teribile, unde moartea era la tot pasul, conaționali care au înțeles, riscând totul, că viața oricărui semen este neprețuită, indiferent de etnia sau religia sa. Și ei, „Drepții între Popoare” ai României, recunoscuți de statul Israel, trebuie astăzi onorați!

Astăzi, sunt cu atât mai revoltat când văd partide extremiste în Parlamentul României, când constat cum simboluri ale victimelor Holocaustului sunt trivializate în protestele publice și când istoria Holocaustului este relativizată sau chiar negată. Toate aceste derapaje inadmisibile sunt un semnal că efortul instituțiilor statului pentru a proteja memoria victimelor Holocaustului și combaterea extremismului trebuie să continue hotărât. Sunt decis să fac tot ce-mi stă în putință în această direcție!

Avem nevoie astăzi de mai multă coordonare și consolidare instituțională, dar și de noi instrumente pentru a stimula educația despre Holocaust. Astfel, în scopul de a proteja memoria victimelor Holocaustului și a lupta împotriva fenomenelor care au la bază ura, am numit în ultimul an un Reprezentant Special al Guvernului pentru combaterea antisemitismului, iar Executivul a adoptat în luna mai prima Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură pentru perioada 2021 – 2023. Începând din aceste zile un nou comitet interministerial format din reprezentanți din instituții și organizații ale societății civile va începe să lucreze pentru punerea în aplicare a strategiei pentru a educa generația tânără despre pericolul antisemitismului și xenofobiei, pentru a promova toleranța față de alții, și pentru a preveni ori sancționa actele de antisemitism, xenofobie, sau cele asociate cu radicalizarea și discursul instigator la ură.

La 80 de ani distanță de la deportările din Bucovina, trebuie să înțelegem că asumarea propriului trecut și păstrarea memoriei victimelor rămân o datorie profundă. Trebuie să ne amintim mereu despre ei, despre visele și speranțele lor și despre contribuția comunității evreiești la dezvoltarea României.

Să ne amintim așadar de toți cei care au pierit în Holocaust și să ne rugăm în fiecare zi pentru ca memoria lor să rămână neștearsă! Amintirea victimelor nu va dispărea niciodată! Ele vor trăi prin noi!

Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Adelina Dobre

Adelina Dobre

2020: Ziua Naţională a Comemorării victimelor Holocaustului din România este marcată, anual, la data de 9 octombrie.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis următorul mesaj:

Comemorarea victimelor și combaterea încercărilor frecvente de reabilitare a criminalilor, fundamentale pentru sănătatea democrației

În octombrie 1941, Traian Popovici, primar al orașului Cernăuți, a fost martorul deportării evreilor români din Bucovina: „Mi-am dat seama că s-a pus în mișcare roata nenorocului lor”, avea să-și amintească cel care a salvat de la moarte mii de evrei. El a fost o lumină într-o epocă a întunericului. Opoziția lui fățișă a izvorât din dorința de a-și ajuta aproapele: „de a nu ceda curentului, de a mă împotrivi lui, de a fi stăpân pe voința mea, de a înfrunta pe cei mari, de a fi cu un cuvânt om.”

Nu toți evreii bucovineni și basarabeni au avut însă șansa miraculoasă a celor salvați de Popovici. În deportările forțate organizate de regimul mareșalului Ion Antonescu, 120.000 de evrei români au fost alungați în Transnistria. Obligați să-și părăsească locuințele, jefuiți, torturați, ei au fost nimiciți de gloanțe, boli, frig și foame. Pe drum, precum și dincolo de Nistru, au murit mai multe zeci de mii. A fost un genocid de proporții inimaginabile.

Astăzi aducem un pios omagiu victimelor Holocaustului și îi onorăm pe supraviețuitori, condamnând, cu fermitate, aceste atrocități care au mutilat, pentru totdeauna, istoria noastră. În numele tuturor românilor, afirm cu tărie că nu vom uita niciodată victimele inocente și ne angajăm, totodată, să nu mai permitem repetarea unei asemenea tragedii.

Dorința însă nu este niciodată de-ajuns pentru a împiedica răul. Eșecul de a ne aminti istoria așa cum a fost are consecințe triste. Din păcate, deși România a făcut progrese extraordinare în ceea ce privește recuperarea memoriei Holocaustului, asistăm de ani buni la campanii grotești de reabilitare publică a unor figuri sinistre ale „trecutului negru”, oameni de cultură, politicieni sau militari care, prin ideile și faptele lor, au condus la înjosirea, batjocorirea și asasinarea unor semeni. Cei care vor să șteargă Holocaustul din istorie, precum și cei care încearcă să-i exonereze de vină pe criminali sunt complici la acest rău îngrozitor. Nu vom înceta niciodată să-i condamnăm pe cei care au sădit ura și au săvârșit crime și nu vom mai pleca tăcuți capul niciodată în fața răului.

Ura reînnoită este flagelul vremurilor noastre. Pandemia de COVID-19 a declanșat, la nivel global, nu doar o criză sanitară, ci și o criză a neîncrederii, generată de propagarea știrilor false și a teoriilor conspirației, de promovarea mesajelor de ură și a discursurilor eurosceptice și xenofobe, de manipulare, de exacerbarea antisemitismului. Nu există risc mai mare de a fragiliza democrația decât acceptarea pasivă a tuturor acestor maladii ale lumii contemporane.

În fața unor asemenea pericole, apelul la trecutul neromanțat poate fi șansa redescoperirii valorilor europene perene: toleranța, respectul pentru diversitate, responsabilitatea. Să nu ne lăsăm prinși în capcana ignoranței, a discursurilor populiste, să nu rămânem tăcuți în fața tentativelor de rescriere a istoriei și de negare a adevărului. Să rămânem, de asemenea, vigilenți și fermi în lupta cu antisemitismul, intoleranța, extremismul și populismul.

Istoria oricărei națiuni este o colecție de lumină și întuneric. Depinde doar de noi să putem arăta generațiilor viitoare că România nu mai poate schimba istoria, dar că lecțiile istoriei au schimbat în bine, pentru totdeauna, România.

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Daniela Niculcea

Daniela Niculcea

2019Ziua Naţională a Comemorării victimelor Holocaustului din România este marcată, anual, la data de 9 octombrie.

***

2018Ziua Holocaustului este marcată, anual, la data de 9 octombrie.

Cu prilejul datei comemorative naţionale de 9 octombrie, Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu memoriei victimelor Holocaustului din întreaga lume şi îşi exprimă solidaritatea cu supraviețuitorii tragicelor evenimente din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, potrivit unui comunicat.

Un raport al Comisiei Internaționale pentru studierea Holocaustului în România arată că numãrul evreilor români și al evreilor din teritoriile aflate sub administrație româneascã uciși în timpul Holocaustului nu a putut fi stabilit cu precizie absolută. Dar concluzia Comisiei în acest sens este cã, în timpul Holocaustului, în România, în teritoriile aflate sub controlul sãu au fost uciși sau au murit între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni. În Holocaust au pierit și aproximativ 135.000 de evrei români care trãiau în Transilvania de Nord, aflatã sub conducere maghiarã, precum și 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte țãri din Europa.

Klaus Iohannis,Președintele României, a semnat decretele de decorare a unor supraviețuitori ai Holocaustului în semn de deosebit respect pentru suferințele îndurate în timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial, pentru înalta ținută morală de care au dat dovadă de-a lungul vieții, precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului – o tragedie pe care omenirea nu trebuie să o mai cunoască, potrivit unui comunicat:
– Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler: domnului Blei Arno, doamnei Acs Frima, domnului Braustein Iancu, domnului Decsei Nicolae, domnului Deutsch Otto, doamnei Ellenbogen Erica, doamnei Grunstain Ingeborg, domnului Guttmann Bernhard, doamnei Guttmann Ruth, doamnei Hoisie Sylvia, domnului Kassovitz Toma, doamnei Milea Isa Iacobina, doamnei Năstase Rachel, domnului Rotariu Saul, doamnei Salmanovici Pavlina, domnului Steiner Nicolae, domnului Steinic Isac, domnului Sternin Martin, domnului Tanner Israel și domnului Wolcovici Carl;
– Medalia Națională „Serviciul Credincios” Clasa a III-a domnului Blum Zoltan, domnului Calanter Boris, domnului Cohn Marcel, doamnei Deutsch Rozalia, doamnei Fatyol Ana, domnului Fulop Desideriu, domnului Genad Eugen, doamnei Gridea Sonia, doamnei Haritver Iulia, domnului Joger Kormen, domnului Karpelesz Leopold, domnului Klain Nero Elemer, doamnei Kopper Magdolina, doamnei Lazăr Dorothea, domnului Leb Martin, doamnei Leibovici Ietti, doamnei Lowy Malvine, doamnei Misareș Iudita Delia, doamnei Naftali Iolanda, doamnei Popescu Clarisa, doamnei Saia Hana, doamnei Schwartz Anişoara, doamnei Steinberger Ecaterina și domnului Zelingher Herman.

Victoria Dăncilă, premierul României, a ținut un discurs la manifestările dedicate Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, la Cracovia, Polonia, potrivit unui comunicat:

„Doamnelor și domnilor, stimați invitați,

Comemorăm astăzi unul din momentele tragice ale istoriei țării noastre, 9 octombrie, data care marchează începând cu anul 2004, Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România. Doresc să aduc în fața domniilor voastre un omagiu memoriei victimelor Holocaustului, acest episod dureros fiind parte a memoriei colective românești de care avem datoria să ne amintim. Este o zi îndurerată, în care evocăm imaginea familiilor şi generaţiilor care au pierit, destinelor care au fost distruse, comunităţilor întregi dispărute. Totodată, rememorăm importanţa şi simbolistica celor care au stat drepţi între popoare şi care, în cele mai negre momente ale istoriei, s-au uitat pe sine pentru a întinde o mână de ajutor vecinului, prietenului, colegului de şcoală, omului de lângă ei. La peste 7 decenii de la acest tragic moment al istoriei noastre comune, mai sunt printre noi puţini supravieţutitori care pot sta mărturie vie a trecutului. Din păcate, la începutul acestui an s-a stins una din vocile memoriei: scriitorul Aharon Appelfeld, supravieţuitor al Holocaustului din Bucovina şi Transnistria. Mărturiile supravieţuitorilor Holocaustului au un rol extrem de important în lupta împotriva intoleranţei, discriminării şi excluderii de orice fel. Moştenirea lăsată nouă de supravieţuitorii Holocaustului trebuie transmisă fiecărei generaţii. Este de datoria noastră să nu uităm niciodată cele întâmplate. Participarea mea alături de distinşi invitaţi la un eveniment solemn precum cel de azi îmi confirmă dimensiunea obligaţiei morale care ne revine tuturor, de a depune toate eforturile pentru a combate orice fel de manifestare antisemită, xenofobă şi pentru a evita ca astfel de drame să mai aibă loc. Eforturile semnificative pe care România le-a realizat în ultima perioadă în ceea ce priveşte asumarea trecutului, condamnarea negării Holocaustului şi antisemitismului au avut ca rezultat în prim-planul vieţii sociale şi politice o abordare în spiritul respectului faţă de adevărul istoric. În ultimii ani România a realizat o serie de paşi importanţi pentru sprijinirea studierii Holocaustului, astfel încât generaţiile tinere să descopere adevărul despre această pagină dramatică a istoriei. Aș dori să subliniez că legislația română are prevederi foarte clare, ce condamnă negarea Holocaustului și incitarea la antisemitism. În luna iunie 2018, Parlamentul României a adoptat o lege specială privind combaterea antisemitismului. Astfel, antisemitismul a fost definit în termenii utilizați de către Alianța Internațională pentru memoria Holocaustului. Adoptarea acestei legi este angajamentul României în lupta împotriva antisemitismului și a oricăror manifestări  de rasism, xenofobie, discriminare rasială și intoleranță. În aceeași linie, Guvernul României susține consolidarea eforturilor pentru includerea în programele educative a problematicii genocidului romilor din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial și pentru asigurarea unor condiții sociale decente ultimilor supraviețuitori romi ai deportărilor în Trasnistria. De asemenea, aș dori să amintesc și implicarea deplină a Guvernului României în proiectul unui muzeu al Holocaustului la București. Ca prim-ministru al României, voi sprijini în continuare orice activitate sau inițiativă menită să promoveze conviețuirea într-un climat de respectare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, precum și participarea României ca stat democratic la acțiunea comună de combatere a antisemitismului și xenofobiei. De altfel, în această perioadă de intensă consultare pentru stabilirea programului Președinției României a Consiliului Uniunii Europene, suntem preocupați ca atunci când vorbim despre Europa valorilor comune, aceste drepturi și libertăți fundamentale, precum și combaterea discriminării să se regăsească printre obiectivele mandatului nostru. Vă mulțumesc!”

Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului:

„În fiecare an, pe 09 octombrie, omagiem memoria victimelor Holocaustului din România a căror suferință s-a metamorfozat în exemple de sacrificiu, umanitate, solidaritate și toleranță. Este lesne de înțeles de ce nu putem găsi instrumentele necesare pentru prevenirea, combaterea și eradicarea tuturor formelor de antisemitism, de xenofobie și de extremism fără a cunoaște și a ne însuși lecția tragică a Holocaustului, o tragedie de proporții colosale fără nicio justificare. Amintirea sacrificiului victimelor Holocaustului trebuie transmisă generațiilor viitoare, spre a nu permite repetarea unor greșeli care să genereze noi manifestări ale prejudecăților rasiale și ale urii, dar și pentru a se promova și încuraja conștientizarea respectului față de toate grupurile etnice și religioase. Trebuie să acționăm cu promptitudine ori de câte ori sunt amenințate valori precum libertatea, egalitatea în drepturi, toleranța, deoarece o civilizație a păcii nu se poate construi pe violență, discriminare și ură rasială.”

Potrivit unui comunicat al UBB, Institutul de Iudaistică și Istorie Evreiască Dr. Moshe Carmilly, în colaborare cu Biroul Învățământ, Cultură, Culte, Sport și Societate din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, organizează astăzi, 9 octombrie 2018, ziua porților deschise la Muzeul Documentar al Holocaustului din Nordul Transilvaniei (parte a Serviciului Muzee, Direcția Patrimoniu Cultural Universitar, Universitatea Babeș-Bolyai) cu o adresare specială publicului tânăr.

Evenimentul a fost organizat pentru a marca Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului (9 octombrie). Cu această ocazie, grupuri de elevi din învățământul preuniversitar clujean vor vizita Muzeul Documentar al Holocaustului din Nordul Transilvaniei și vor beneficia de un tur ghidat și explicații din partea personalului muzeului.

***

2017: Ziua Naţională a Comemorării victimelor Holocaustului din România este marcată, anual, la data de 9 octombrie.

Sediul materiei: Hotărârea nr. 672/2004 privind declararea zilei de 9 octombrie Ziua Holocaustului, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 672 din data de 5 mai 2004. Propunerea instituirii acestei zile a aparținut Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel.

Data de 9 octombrie a fost aleasă deoarece în această zi, în 1941, a început deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria. Bucovina revenise sub administrația României conduse de Ion Antonescu în luna iunie a aceluiaș an. Prima Zi Națională de Comemorare a Holocaustului a fost ținută în 2004.

Legal Days este un proiect dezvoltat de prof. univ. dr. Cristian Jura cu susținerea Societății de Științe Juridice

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Daniela Niculcea

Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.