ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
8 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Incompatibilitatea profesiei de executor judecătoresc cu profesia de avocat
19.10.2017 | Florin CIUTACU


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019
Florin Ciutacu

Florin Ciutacu

Situație de fapt

În urma publicării în  M. Of. Partea a III-a de către Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a unei liste de posturi vacante, o persoană care are calitatea de avocat definitiv, depune o cerere de ocupare a unuia dintre respectivele posturi vacante.

În urma admiterii cererii, se emite ordinul ministrului justiției de numire în calitatea de executor judecătoresc, iar respectiva persoană depune jurământul la sediul Ministerului Justiției.

Apoi, la un an de la depunerea jurământului, în Monitorul oficial Partea I se publică Hotărârea Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești privind aprobarea Tabloului Executorilor Judecătorești pe anul respectiv, unde apare și domnul (fost?) avocat.

Ulterior, peste patru luni, pe site-ul Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel, în cauză figurează biroul de executor judecătoresc cu numele respectivei persoane (fost?) avocat.

Însă, după ce pe site-ul Camerei Executorilor Judecătorești apare respectiva informație, pe site-ul baroului de avocați apare în continuare respectivul (fost?) avocat, ca fiind activ (nu apare ca fiind suspendat).

Cu aproximativ șase luni înainte de emiterea ordinului ministrului justiției anterior arătat, domnul avocat depunea o acțiune introductivă la o instanță de judecată.

Însă la trei luni de la data emiterii ordinului MJ anterior arătat, același avocat întocmește și depune, consecutiv, alte acte procedurale în dosarul respectiv, aflat pe rolul instanței de judecată.

După emiterea ordinului ministrului justiției de numire în calitatea de executor judecătoresc, la aproximativ un an, respectivul avocat încheie și un contract de substituire cu un alt avocat în dosarul cauzei aflat pe rolul instanței de judecată.

În sinteză

Avocatul depune, fiind doar avocat, nu și executor judecătoresc, cerere de chemare în judecată, fiind angajat cu contract de asistență juridică.

Ulterior, la aproximativ o lună după depunerea acelei cereri de chemare în judecată, respectiva persoană este numită executor judecătoresc prin ordin al ministrului justiției și depune jurământul.

Respectiva persoană deschide BEJ la un an și jumătate distanță de la emiterea ordinului ministrului justiției.

De la data numirii ca executor judecătoresc până la data deschiderii biroului său, respectiva persoană exercită activitatea de avocat, depunând diverse înscrisuri într-un dosar aflat pe rolul unei instanțe de judecată.

Întrebarea este următoarea:

În condițiile în care ulterior emiterii ordinului ministrului justiției, anume la aproximativ un an și jumătate, avocatul se suspendă și încheie o convenție de substituire, sunt valabile actele întocmite ca avocat în intervalul de timp cuprins între data emiterii ordinului și data suspendării?

În opinia noastră

Având în vedere situația de fapt, constatăm a fi aplicabile în cauză următoarele dispoziții legale:

– Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești;

– Regulamentul de  aplicare a legii sus arătate;

– Statutul profesiei de executor judecătoresc;

– Codul deontologic al executorului judecătoresc.

În detaliu:

Legea nr. 188/2000: Potrivit art. 16 alin. (1), executorul judecătoresc este numit de ministrul justiției (…);

Potrivit art. 18 alin. (5), executorii judecătorești intră în exercițiul funcțiunii numai după depunerea jurământului (s.n.);

La art. 17 se reglementează deschiderea biroului executorului judecătoresc;

Regulamentul de punere în aplicare a legii nr. 188/2000: Art. 6 alin. (1), executorul judecătoresc este numit de ministrul justiției prin ordin.

Statutul profesiei de executor judecătoresc: Art. 51 alin. (2), persoana care dobândește calitatea de executor judecătoresc trebuie să își înceapă activitatea ulterior dobândirii avizului Camerei;

Codul deontologic al profesiei:

Art. 16: Executorul judecătoresc va da dovadă de respect față de magistrați și avocați

Art. 17: Executorul Judecătoresc nu trebuie să furnizeze magistraților și avocaților informații de natură să îi inducă în eroare

Pe de altă parte

1. Ministerul Justiției, Serviciul Profesii Juridice Conexe, la cererea Uniunii Executorilor Judecătorești din România emite Adresa nr. 477 din 11.03.2013, din care rezultă, pe cale de interpretare, că între activitatea de avocat și cea de executor judecătoresc există incompatibilitate.

2. În data de 02.09.2016 Departamentul de Studii, Cercetări Juridice și Cooperare Internațională din cadrul INPPA, emite o Opinie, validată de Comisia permanentă, conform cu care executorii judecătorești au o profesie incompatibilă cu cea de avocat.

În plus, o serie de juriști din terțe țări aduc argumente peremptorii, din punctul de vedere al dreptului comparat, în sprijinul ideii că activitatea de executor judecătoresc este incompatibilă cu cea de avocat.

Astfel

1. Austria, domnul Werner Melis, arbitru VIAC: În Austria există incompatibilitate între profesia de avocat și cea de executor judecătoresc.

2. Germania, domnul Manfred Cuypers, fost judecător: În Germania, profesia de bailiff („Gerichtsvollzieher”) este în mod firesc incompatibilă cu profesia de avocat, deoarece bailiff-urile sunt reglementate de lege specială (Amtsgericht), și deși nu primesc un salariu de stat, executorii primesc taxe speciale („Gerichtsvollziehergebührenordnung”). Aceasta în opoziție cu faptul că fiecare avocat este independent prin lege („Rechtsanwaltsordnung”).

Profesor Kai-Oliver Knops, Hamburg: Răspunsul este destul de simplu. Un avocat nu poate fi subordonat niciunei terțe părți, el este independent. Executorul execută numai instrucțiuni de la terți, puterea lui îi este acordată de către stat, care poate să impună reguli asupra lui și să-și retragă puterea, de exemplu, după ce a atins o limită de vârstă. Nu este cazul cu avocații. Ei practică o așa-numită „profesie liberală”.

3. Belgia, profesor Mathias Storme: Totală incompatibilitate: Art 437 din Codul Judiciar belgian. Profesor Philippe Denis, avocat: Incompatibilitate în dreptul belgian.

4. Luxemburg, profesor Philipe Denis, Avocat: Incompatibilitate în dreptul luxemburghez.

5. Elvetia, prof. dr. Jean-Paul VULLIÉTY, avocat, partener LALIVE SA: Noi avem instituția așa-numitului executor judecătoresc (huissiers de justice sau husissers judiciaires), care este responsabil de diverse servicii juridice în legătură cu activitatea instanțelor, cum ar fi executarea hotărârilor judecătorești, constituirea de rapoarte factuale care urmează să fie prezentate în instanță pentru asigurarea anumitor dovezi, asigurarea dovezilor, organizarea vânzărilor prin licitație etc. În cazul în care executorul judiciar român este comparabil cu cel al nostru, regimul juridic de la Geneva este acela de incompatibilitate absolută, declarată de lege: nu poți servi ca avocat și reprezenta părțile în instanță și, în același timp, sa reprezinți instanța în calitatea de executor judecătoresc.

6. Estonia, prof. dr. Irene KULL, șef al departamentului de drept privat, Universitatea din Tartru, Facultatea de Drept: Avocatul acționează în mod independent. Cabinetul de avocatură ca activitate profesională este reglementat de legea specială. A se vedea aici.

Bailiff (executorul judecătoreasc – n.n.) este, de asemenea, un antreprenor independent care îndeplinește funcții publice și ale cărui activități sunt reglementate de legea specială – Legea executorilor judecătorești. A se vedea aici.

În respectivele legi se declară expres starea de incompatibilitate între cele două profesii – n.n.

7. Franta, prof. dr. Hélène Gaudemet-Tallon. Profesor la Universitatea Panthéon-Assas Paris II, Președinte al Comitetului francez pentru dreptul internațional privat și al Grupului european pentru dreptul internațional privat (2002): În Franța, este imposibil să fii atât un avocat, cât și un executor judecătoresc.

8. Italia, profesor Giovanna Capilli, Roma: În Italia există o incompatibilitate între avocat și executor judecătoresc (ufficiale giudiziario). Adăugăm noi că: Legea nr. 247, 31 decembrie 2012, reglementează incompatibilitatea exercitării activității avocaților cu alte activități profesionale. Conform articolului 18, lit. d), activitățile unui avocat sunt incompatibile cu orice muncă subordonată, chiar și în cazul orelor de muncă cu timp parțial sau limitat.

Decretul legislativ nr. 132/2014 (transformată în Legea nr. 162/2014) stabilește cadrul legal privind executorii judecătorești și asistenții acestora. Articolul 27 din acest decret prevede că executorii judecătorești nu pot fi angajați în sectorul public sau privat; le este interzis exercițiul oricărei activități profesionale, comerciale, industriale desfășurată pe cont propriu; nu pot accepta nicio funcție executivă într-o companie care își desfășoară activitatea cu profit.

9. Grecia, profesor Eugenia Dacoronia. Potrivit art. 7 par. 1 lit. c) din Codul avocatului grec, oricine este numit în orice poziție remunerată printr-un contract cu o persoană juridică sau orice alt serviciu public pierde ipso jure statutul său de avocat și este șters din Registrul Asociației Baroului, unde este membru, fără a aduce atingere articolelor 31 și 32 din același cod (care se referă la miniștri, profesori etc.). Același lucru este valabil pentru oricine exercită o altă profesie (par. 1 din același articol). Potrivit art. 1 din Codul Executorilor din Grecia, un executor judecătoresc judecător este un oficial neremunerat ca funcționar (paragraful 1) și el își exercită atribuțiile în districtele instanțelor judecătorești unde a fost numit (paragraful 3). În timpul îndeplinirii îndatoririlor sale, executorul judecătoresc are calitatea de ofițer al statului (articolul 25). Articolul 41 alin. (1) lit. b) din cod reglementează faptul că este incompatibil ca un executor judecătoresc să exercite altă profesie.

Astfel, rezultă că există o incompatibilitate între a fi un executor judecătoresc și orice alt jurist.

Concluzii

Față cu cele arătate anterior, constatăm că, potrivit legii române, cu specială privire asupra art. 18 alin. (5) din Legea nr. 188/2000, avocatul (din speța noastră) a fost numit ca executor judecătoresc și a intrat în exercițiul funcțiunii la data emiterii ordinului ministrului justiției.

Faptul că Legea nr. 188/2000 și Regulamentul de aplicare permit executorului să își deschidă biroul la o dată ulterioară, nu are relevanță în speță, întrucât deschiderea biroului nu este o condiție pentru dobândirea calității de executor judecătoresc, cumulativ cu emiterea ordinului ministrului justiției și depunerea jurământului. Deschiderea biroului privește doar exercitarea activității, iar nu dobândirea calității de executor.

Mai constatăm că avocatul din speță, la un an și jumătate după emiterea ordinului ministrului justiției, pe site-ul Baroului apare ca având în continuare calitatea de avocat definitiv.

De asemenea, constatăm faptul că avocatul întocmește și semnează diferite acte relative la dosarul cauzei aflate pe rolul instanței de judecată.

Se constată, de la un anumit moment, că avocatul nu mai semnează, personal anumite acte, de unde s-ar putea deduce că, domnia sa, înțelegând să își substituie un avocat, a înțeles, preliminar, să se suspende din profesia de avocat.

Or, chiar dacă am admite că domnia sa s-a suspendat din această calitate, de avocat, nu putem să nu constatăm faptul că, mult înainte de această dată avocatul a întocmit diverse acte juridice pentru instanță.

Credem că, în lipsă de texte exprese privind incompatibilitatea profesiei de executor judecătoresc cu cea de avocat, singura interpretare posibilă, pe cale de interpretare sistematică și teleologică a textelor azi în vigoare este aceea de incompatibilitate. Iar faptul că un executor încă nu și-a deschis biroul de executor, nu are relevanță în speță. Astfel, pentru situația în care s-a emis ordinul ministrului justiției și s-a depus jurământul, credem și susținem că avocatul nu mai are dreptul să întocmească niciun act în exercitarea calității de avocat, întrucât, de la acea dată, a depuneri jurământului, avocatul a devenit executor judecătoresc, incompatibil cu exercitarea profesiei de avocat.

Avocat dr. Florin Ciutacu

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 8 de comentarii cu privire la articolul “Incompatibilitatea profesiei de executor judecătoresc cu profesia de avocat”

  1. Autorul pune următoarea întrebare:
    „În condițiile în care ulterior emiterii ordinului ministrului justiției, anume la aproximativ un an și jumătate, avocatul se suspendă și încheie o convenție de substituire, sunt valabile actele întocmite ca avocat în intervalul de timp cuprins între data emiterii ordinului și data suspendării?”

    Răspuns scurt:
    Avocatul a întocmit acte valabile în perioada dintre numirea în funcţia de executor judecătoresc şi suspendarea calităţii de avocat.

    Autorul ajunge la o concluzie eronata considerând că ar exista în România o lege care să stabilească o incompatibilitate între profesia de avocat şi profesia de executor judecătoresc.

    România este un stat de drept. Constituţia stabileşte primatul legii în art. 16, alin. (2) „Nimeni nu e mai presus de lege”, inclusiv în dreptul administrativ.

    Incompatibilităţile şi interdicţiile şi sancţiunile corespunzătoare se stabilesc prin lege în cazul executorilor judecătoreşti sau statute, în cazul avocatului.

    Autorul nu face trimitere la nicio normă de lege care să instituie o atare incompatibilitate ci la o opinie emisă de INPPA şi o opinie a Ministerul Justiţiei.
    Aceste opinii nu sunt citate textual şi nici nu este indicată o sursă pentru confirmare independentă.

    În eventualitatea în care existenţa acestor opinii s-ar confirma, ele nu reprezintă izvor de drept, ele nu sunt creatoare de obligaţii sau îndatoriri, ci sunt simple opinii fără putere executorie sau vigoare juridică.

    Cu privire la normele de incompatibilitate ale profesiei de avocat prevăzute în art. 14 şi 15 din Legea 51/1995, acestea au fost criticate şi invalidate parţial de CEDO în cauza Mateescu vs. România. În această cauză, autorităţile române (Baroul şi Curtea Supremă) au condiţionat exercitarea de către Mircea Mateescu a profesiei de avocat de renunţarea la cariera medicală. Instanţa europeană a decis că normele de incompatibilitate cu privire la cumulul de profesii avocat/medic, fiind neclare şi imprevizibile, sunt considerate ca inexistente, „Curtea concluzionează că nu a fost îndeplinită condiţia de previzibilitate şi că, în consecinţă, ingerinţa nu era prevăzută de lege”. Nici profesia de executor judecătoresc nu este enumerată printre incompatibilităţi şi nici nu este una dintre „ocupaţiile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de avocat sau bunele moravuri” (L51/1995, art. 14).

    Pe de altă parte, art. 42 din Legea 188 privind executorii judecătoreşti suferă la capitolul incompatibilităţi de aceleaşi excluderi generalizante şi vagi la fel ca în Legea avocaţilor.
    Prin analogie, Mateescu vs. România oferă o regulă de drept aplicabilă şi la normele privitoare la incompatibilitate din legea executorilor.

    Chiar în ipoteza în care avocatul ar fi suspendat, aceşta nu îşi pierde capacitatea specială, profesională. Codurile de procedură nerecunoscând această calificare a calităţii de avocat activ/suspendat, ci doar calitatea de avocat/neavocat. În procesul soluţionat de ICCJ prin Decizia nr. 2054/2011, inculpatul P.S.A. a încercat să obţină anularea actelor avocatului deoarece acesta era suspendat; instanţa a respins această solicitare considerând ca „fiind lipsită de relevanţă sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de textul de lege sus-menţionat dacă această calitate a fost suspendată temporar, esenţială fiind existenţa calităţii de avocat în privinţa persoanei ce a asistat pe inculpat, existenţă ce nu poate fi contestată”

    Afirmaţiile cu privire la dreptul comparativ din alte state, lipsite de citate, nu susţin nici măcar o propunere legislativă de înăsprire a regimului incompatibilităţilor.

    Autorul nu oferă nicio justificare credibilă pentru necesitatea incompatibilităţii dintre profesia de avocat cu profesia de executor judecătoresc. Există suficiente mecanisme de control al conflictului de interese, dacă aceasta este preocuparea majoră.
    Justificările de tip „lezează demnitatea şi independenţa profesiei sau bunele moravuri” sunt inaplicabile şi au fost înlăturate de CEDO în cauza Mateescu

    Aceste interdicţii şi incompatibilităţi între profesii care se exclud reciproc reprezintă anacronisme în politica publică profesională din România. Sunt testate relativ rar în instanţe deoarece persoanele care obţin funcţii publice preferă să renunţe la drepturile personale în favoarea unei siguranţe iluzorii de bugetar.

    Şi încă ar mai fi mult de spus dar nu pot critica opiniile care nu sunt întemeiate pe trimiteri la acte normative sau jurisprudenţă relevantă.
    Aceste opinii au caracter juridic de zvonuri.

    • Prof. dr. Jean-Paul VULLIÉTY, avocat, partener LALIVE: nu poți servi ca avocat și reprezenta părțile în instanță și, în același timp, să reprezinți instanța în calitatea de executor judecătoresc.

      • Acest comentariu, atribuit (fără indicarea sursei) se referă la acţiuni, fapte care constituie conflict de interese. Conflictul de interese este o doctrină separată de incompatibilitatea profesională.
        „Conform O.E.C.D., conflictul de interese implică un conflict între datoria faţă de public şi interesele personale ale unui oficial public.”
        Ghidul OECD pentru rezolvarea conflictului de interese în administratia publica
        Desigur, există multe alte reglementări privitoare la conflicte de interese.
        Reglementările privind conflictul de interese nu împiedică o persoană să facă demersuri sau să obţină două funcţii sau să exercite două profesii, în domeniul public sau privat, în exemplul nostru executor judecătoresc şi avocat.
        Conflictul de interese poate apare DUPĂ admiterea, numirea sau licenţierea în cele două profesii sau funcţii şi este determinat de Parchet/Autoritatea de disciplinare, de la caz la caz în funcţie de situaţia particulară analizată.
        Conflictul de interese ca infracţiune sau delict civil este săvârşit de o persoană fizică, nu de o funcţie şi este un concept de generalitate maximă. Faptele conflictuale pot apărea aproape în orice profesie sau fără legătură cu nicio profesie.
        Exemplul particular în care un executor nu poate fi avocat pentru aceeaşi persoană este un conflict de interese evident care nu dovedeşte incompatibilitatea profesiilor.
        Un avocat poate fi în conflict de interese atunci când reprezintă doi justiţiabili cu interese divergente în aceeaşi cauză. Nu trage nimeni concluzia că profesia de avocat este o profesie imorală deoarece unii avocaţii sunt uneori imorali.

        Eu aş avea o mai mare problemă cu executori care asistă şi reprezintă justiţiabili, neoficial, la obţinerea de învestiri cu formulă executorie sau cu acordarea de consultanţă juridică, atribuţii strict rezervate avocatului.

  2. Ce raspundere juridica se va putea angaja in sarcina persoanei avocat/executor?
    Una civila? Va lovi si vreo ramura de drept public?

  3. Ioan BUCSA spune:

    Dacă ar fi fost clar arătate incompatibilitățile în legile de organizare ale celor două profesii, aşa cum este la magistraţi, funcţionari publici cu statut special-poliţişti s.a., s-ar fi putut angaja mai întâi o răspundere disciplinară. Ca executor judecătoresc numit deja prin ordin de ministru, chiar dacă nu desfăşoară activitate încă,nimic nu-l împiedică să o facă, poate că s-ar incadra(un pic forţat pentru că este folosit termenul salarizată nu remunerată) la art. 47 raportat la art 42 lit.a din Legea 188/2000. Ca avocat, răspunderea disciplinară ar putea fi angajată in temeiul art. 86 alin. 4 raportat la art. 15 lit. a din legea 51/1995, dar in speţă incă nu desfăşura o activitate (la fel salarizată/remunerată) de executor.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate