Secţiuni » Arii de practică » Business » Proprietate intelectuală
Proprietate intelectuală
DezbateriCărţiProfesionişti

TUE. T-7/15, Leopard/EUIPO – Smart Market (LEOPARD true racing). Mărci figurative, risc de confuzie. Dna O. Spineanu-Matei, judecător raportor
23.10.2017 | Diana BULANCEA

Secţiuni: Articole, Content, Dreptul proprietatii intelectuale, Selected, Studii
JURIDICE - In Law We Trust
Diana Bulancea

Diana Bulancea

Hotărârea din 19 octombrie 2017, nepublicată, cu referinţa EU:T:2017:731 şi limba de procedură – franceza.

Marcă a Uniunii Europene – Procedură de opoziţie – Cerere de marcă a Uniunii Europene figurativă LEOPARD true racing –– Marcă a Uniunii Europene figurativă anterioară leopard CASA Y JARDIN – Motiv relativ de refuz – Risc de confuzie – Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]

Reclamanta Leopard SA a solicitat înregistrarea semnului figurativ  ca marcă UE (în continuare „marca solicitată”) pentru produse făcând parte, printre altele, din clasele 18, 25 şi 28, corespunzând următoarelor descrieri:

– Clasa 18: „Cufere şi genţi de voiaj, umbrele, umbrele de soare şi bastoane; genţi, rucsacuri, saci de voiaj, genţi de sport, huse de îmbrăcăminte (pentru voiaj)”

– Clasa 25: „Îmbrăcăminte, încălţăminte, articole care servesc la acoperirea capului; îmbrăcăminte pentru sport, treninguri, încălţăminte pentru sport, îmbrăcăminte pentru ciclişti, încălţăminte pentru ciclişti, pantaloni scurţi, şorturi pentru ciclişti, maiouri, maiouri pentru ciclişti”

– Clasa 28: „Jocuri, jucării; articole de gimnastică şi de sport necuprinse în alte clase; întărituri de protecţie (făcând parte din costumele sportive), apărători pentru coate (articole sportive), apărători pentru gambe (articole sportive), vehicule de jucărie, mănuşi pentru ciclişti.”

Smart Market, SLU, titulara a trei mărci UE figurative anterioare conţinând elementul verbal „leopard”, a formulat opoziţie, care a fost admisă în parte de divizia de opoziţie a EUIPO, decizia acesteia din urmă fiind menţinută în parte de camera de recurs a EUIPO, care a estimat că există un risc de confuzie pentru produsele din clasele 25 şi 28, prin raportare la una dintre mărcile UE figurative anterioare invocate.

Acţiunea de pe rolul Tribunalului a vizat conflictul între marca solicitată de reclamanta Leopard SA şi marca UE figurativă anterioară

înregistrată, printre altele, pentru produse din clasa 25 corespunzând următoarei descrieri: „îmbrăcăminte, încălţăminte, articole care servesc la acoperirea capului”.

După înregistrarea acțiunii, reclamanta a indicat Tribunalului că, în cadrul unei proceduri de decădere pe care o iniţiase, divizia de anulare a EUIPO a pronunţat decăderea intervenientei Smart Market din dreptul la marca UE figurativă anterioară, faţă de care camera de recurs reţinuse existenţa unui risc de confuzie, şi că decizia pronunţată a rămas definitivă.

În acest context,Tribunalul a analizat cu prioritate incidenţa deciziei de decădere asupra soluţionării prezentei acţiuni.

Făcând aplicarea unei jurisprudenţe potrivit căreia nu este posibilă anularea sau modificarea unei decizii pentru motive care ar interveni ulterior datei la care aceasta a fost luată (a se vedea, în acest sens, la ordonanţa din 30 iunie 2010, Royal Appliance International/OHMI, C‑448/09 P, nepublicată, EU:C:2010:384, punctele 43 şi 44, şi la hotărârea 26 octombrie 2016, Westermann Lernspielverlage/EUIPO, C‑482/15 P, EU:C:2016:805, punctul 27 şi jurisprudenţa citată), Tribunalul a conchis că, în condiţiile în care data efectivă a decăderii din dreptul la marca anterioară era ulterioară datei deciziei atacate, în cadrul controlului legalității acesteia din urmă, nu este ţinut să ia în considerare decizia EUIPO prin care se declarase această decădere.

Pe fond, Tribunalul a confirmat decizia camerei de recurs cu privire la existenţa unui risc de confuzie.

Mai întâi, Tribunalul a reiterat concluzia camerei de recurs, potrivit căreia publicul relevant era marele public, motivat de faptul că produsele în cauză sunt produse de consum curent destinate consumatorilor medii.

Comparând produsele, Tribunalul a reţinut că „îmbrăcămintea” şi „încălţămintea” protejate de marca anterioară pot include „îmbrăcămintea pentru sport, treningurile, pantalonii scurţi, maiourile” şi „încălţămintea pentru sport” vizate de marca solicitată. Tribunalul a subliniat că aceste produse trebuie considerate ca fiind identice, pe baza unei jurisprudenţe constante, aplicabile pentru situaţia în care produsele vizate de marca solicitată sunt incluse într-o categorie mai largă de produse pentru care este înregistrată marca anterioară.

În ceea ce priveşte „îmbrăcămintea pentru ciclişti, şorturile pentru ciclişti, maiourile pentru ciclişti”, vizate de marca solicitată, Tribunalul a subliniat că, chiar presupunând că acestea reprezintă o categorie de îmbrăcăminte specială, întrucât sunt concepute pentru a fi utilizate în timpul practicării unei anumite activităţi sportive, nu se poate contesta că ele prezintă o similitudine, cel puţin medie, cu „îmbrăcămintea” vizată de marca anterioară. În acest sens, Tribunalul a arătat că ele au aceeaşi natură, întrucât sunt produse vestimentare, precum şi aceeaşi destinaţie, întrucât au ca scop sa acopere corpul uman, să-l ascundă, să-l împodobească şi să-l protejeze. Mai mult, ele pot fi fabricate de acelaşi producător şi vândute în aceleaşi puncte de vânzare, îndeosebi în magazine destinate articolelor sportive, care pot oferi atât produsele amintite, vizate de marca solicitată, cât şi articole de îmbrăcăminte pentru sport, sorturi şi maiouri lejere (astfel cum camera de recurs estimase, în esenţă, în decizia atacată).

Tribunalul a înlăturat argumentul reclamantei referitor la apartenenţa unor produse la clase diferite, subliniind că această clasificare[1] a produselor şi serviciilor, rezultând din Aranjamentul de la Nisa, a fost stabilită în scopuri exclusiv administrative. În consecinţă, anumite produse nu pot fi considerate diferite pentru singurul motiv că figurează clasificate în clase diferite. Astfel, produsele şi serviciile în cauză nu trebuie să facă în mod necesar parte din aceeaşi clasă sau din aceeaşi categorie dintr-o anumită clasă, pentru a face în mod valabil obiectul unei comparaţii şi a permite să se tragă o concluzie în sensul existenţei sau absenţei unei similitudini.

Tribunalul a arătat că, în cauză, trebuie considerat că „îmbrăcămintea, încălţămintea, articolele care servesc la acoperirea capului” protejate de marca anterioară şi „articolele de gimnastică şi de sport necuprinse în alte clase” vizate de marca solicitată au, în mod cert, o natură diferită. Primele, care înglobează îmbrăcămintea şi încălţămintea utilizată pentru diverse discipline sportive, cum ar fi rugby-ul, tenisul sau gimnastica, sunt haine sau obiecte de îmbrăcăminte, în timp ce celelalte sunt articole şi echipamente utilizate pentru orice tip de sport şi de gimnastică. În plus, „greutăţile, halterele, rachetele de tenis, mingile şi echipamentele de fitness”, menţionate de reclamantă, cu certitudine nu ar putea fi considerate ca similare produselor din clasa 25 vizate de marca anterioară.

Cu toate acestea, lista produselor din clasa 28, pentru care marca a fost solicitată, este atât de vastă şi eterogenă, încât, chiar dacă probabil nu toate produsele pe care le acoperă sunt similare celor din clasa 25, desemnate de marca anterioară, trebuie să se admită că ea include, în schimb, anumite produse, precum suspensoarele pentru sportivi, care sunt clasificate în clasa 28. Mai mult, „articolele de gimnastică şi de sport necuprinse în alte clase”, vizate de marca solicitată, şi produsele din clasa 25, desemnate de marca anterioară, pot fi fabricate de aceiaşi producători, pot urma acelaşi circuit de distribuţie, pot fi vândute în aceleaşi puncte de vânzare, după caz, ca produse complementare, în cazul în care anumite discipline sportive impun utilizarea împreună a unor articole de sport şi a îmbrăcămintei sau a încălțămintei de sport, cum ar fi, spre exemplu, schiurile cu încălţămintea de schi, patinele cu rotile (platformă cu roţi care nu include partea de încălţăminte) cu încălţămintea sau floreta cu echipamentul de protecţie (combinezon şi cască) pentru scrimă.

Comparând semnele, Tribunalul a reţinut că, sub aspect vizual, dacă elementul „leopard” trebuie considerat ca fiind elementul dominant în fiecare dintre mărcile în conflict şi dacă atât elementele figurative cât şi elementele „casa y jardin” şi „true racing”, care compun cele două mărci, constituie elemente secundare, îndeplinind o funcţie decorativă sau informativă, acestea din urmă nu pot fi, totuşi, considerate ca fiind simple componente neglijabile. Apreciind că trebuie avută în vedere impresia de ansamblu produsă de semnele în cauză în cadrul comparaţiei lor vizuale, Tribunalul a confirmat concluzia camerei de recurs, în sensul existenţei unei similitudini vizuale a mărcilor în conflict, care ar putea fi calificată cel puţin ca medie.

Din punct de vedere fonetic, pornind de la premisa că toate elementele verbale ale semnelor în conflict vor fi pronunţate, Tribunalul a considerat că acestea trebuie considerate ca fiind similare din punct de vedere fonetic, diferenţa rezultată din pronunţarea elementelor „casa y jardin”, respectiv „true racing”, nefiind suficientă pentru a neutraliza similitudinea fonetică care rezultă din pronunţarea identică a elementului comun şi dominant „leopard”, care ar fi, în plus, pronunţat primul pentru fiecare din cele două mărci. În această situaţie, trebuie considerat că similaritatea fonetică a semnelor în conflict este una ridicată.

Sub aspect conceptual, Tribunalul a arătat că elementul „leopard”, comun celor două mărci în conflict, este un termen care ar putea fi înţeles de către o parte a publicului relevant ca făcând trimitere la ideea unei feline sălbatice mari, întrucât el desemnează un astfel de animal în mai multe din limbile Uniunii şi prezintă o foarte puternică similaritate cu termenul desemnând acest animal în diverse alte limbi ale Uniunii.

În plus, în ipoteza în care publicul pertinent, îndeosebi cel alcătuit din consumatori vorbitori de limbă spaniolă sau engleză, cunoaşte semnificaţia expresiilor „casa y jardin” sau „true racing”, prezente în mărcile în conflict, atunci în mod cert el va percepe şi un alt concept decât cel al unei feline sălbatice mari, pentru una sau pentru ambele mărci în conflict. Cu toate acestea, aceste diferenţe nu vor putea neutraliza integral similitudinea care decurge din conceptul comun al felinei sălbatice mari, conţinut în cele două mărci în conflict, în măsura în care, aşa cum şi EUIPO susţine, respectivii consumatori ar putea percepe aceste expresii ca simple aluzii la produsele vizate. În această ipoteză, similitudinea conceptuală poate fi calificată cel puţin ca fiind medie.

În ipoteza în care publicul pertinent, îndeosebi cel alcătuit din consumatori finlandezi, francofoni, germanofoni, italieni, polonezi, români, slovaci sau suedezi, nu cunoaşte semnificaţia expresiilor „casa y jardin” şi „true racing”, el va percepe conceptul comun şi unic conţinut în cele două mărci în conflict, decurgând din prezenţa elementului lor dominant „leopard”. În acest caz, mărcile în conflict trebuie considerate ca prezentând un grad ridicat de similaritate conceptuală.

Având în vedere faptul că produsele din clasele 25 şi 28 vizate de marca solicitată sunt identice sau foarte apropiate de cele din clasa 25 protejate de marca anterioară, că semnele sunt similare cel puţin într-un grad mediu din punct de vedere vizual, într-un grad ridicat din punct de vedere fonetic şi într-un grad cel puţin mediu din punct de vedere conceptual, că marca anterioară prezintă un caracter distinctiv mediu, coroborat cu un nivel mediu de atenție al publicului relevant, Tribunalul a confirmat decizia EUIPO în sensul existenţei unui risc de confuzie.

Tribunalul a subliniat că, în măsura în care un consumator păstrează în memorie o imagine imperfectă a mărcilor, este foarte probabil ca, având în vedere tipul de produse în cauză şi prezenţa elementului comun „leopard” în mărcile în conflict, publicul pertinent să poată fi înclinat să creadă că una dintre acestea este o sub-marcă a celeilalte sau să nu vadă în marca solicitată decât o variantă a mărcii anterioare, şi să poată crede că produsele prezentate sub una dintre mărci ar putea proveni de la întreprinderea titulară a celeilalte mărci sau de la o întreprindere cu care aceasta din urmă ar avea o legătură economică.


[1] Clasificarea Nisa, instituită prin Aranjamentul adoptat la Conferința diplomatică de la Nisa la 15 iunie 1957, revizuit ultima dată la Geneva la 13 mai 1977 și modificat la 28 septembrie 1979 (Recueil des traités des Nations unies, vol. 1154, nr. I-18200, p. 89), este o clasificare internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor. Clasificarea de la Nisa este gestionată de Biroul internațional al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI). Lista claselor acestei clasificări cuprinde, de la 1 ianuarie 2002, 34 de clase de produse și 11 clase de servicii. Fiecare clasă este desemnată printr-una sau mai multe indicații generale, denumite în mod curent „titlul clasei”, care indică în manieră generală domeniile în care se încadrează în principiu produsele sau serviciile din această clasă. Lista alfabetică a produselor și serviciilor cuprinde aproximativ 12000 de poziții. Clasificarea de la Nisa este revizuită o dată la cinci ani de un comitet de experți. La 1 ianuarie 2017 a fost publicată cea de a unsprezecea ediție, care poate fi consultată aici în limbile franceză sau engleză.


Judecător Diana Bulancea

***

* Articol în curs de publicare în Revista EuRoQuod – revista Rețelei naționale de judecători-coordonatori în materia dreptului Uniunii Europene

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti