Asigurări pentru avocaţi, Barouri, Citate juridice, Grile juridice, INTERPROFESIONAL, Jurisprudenţă inedită CITR, Legal Days, Legal FUN, Legal Style, NOTARIAT, Revista revistelor juridice, Sistemul judiciar, Studenţi la drept, TOP LEGAL
 
Sistemul judiciar [MJ, CSM, INM, SNG, PÎCCJ, DNA, parchete]
Secţiune dezvoltată în parteneriat cu CSM, Ministerul Public şi DNA
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

Cristina Tarcea a solicitat retrimiterea proiectului de modificare a Legilor Justiției la MJ. UPDATE: Reacția ministrului Justitiei
26.10.2017 | JURIDICE.ro


UPDATE 26 octombrie 2017: Prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, a declarat, potrivit agerpres.ro: „În primul rând este vorba de libertatea de exprimare. Eu merg la ședința de Guvern acum și CSM probabil va da comunicat și eu voi da un răspuns, o replică pe care o am deja pregătită. (…)

Pe câți ați întrebat și nu ați vrut să clarificați, să accentuați faptul că, la un proiect de lege, studiul de impact se face în faza de adoptare a legii și nu în faza de punere în executare a legii. Nu s-a prezentat aspectul acesta. Nu știu de ce. Sigur unii nu au știut. (…) Studiul de impact e când se face legea, nu când se aplică legea. Din prima zi în care intră în vigoare tu ești un executant, trebuie să o pui în aplicare, nu te apuci de studii.

Ori de câte ori voi fi întrebat pe o problemă de justiție, știți că nu evit niciun răspuns și stau de vorbă. Dacă (…) la următoarea ședință mă vor întreba din nou vom discuta din nou și voi răspunde. În tot cazul, orice discuție, orice dialog poate fi benefic chiar pentru cei care nu erau prezenți, poate nu au înțeles de prima dată.

***

26 octombrie 2017: Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție a solicitat președinților celor două Camere ale Parlamentului și comisiei speciale să permită finalizarea procedurii legale pe care și-a asumat-o ca inițiator Ministerul Justiției în cazul Legilor Justiției și să retrimită acestuia proiectul, potrivit unui comunicat al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Redăm mai jos textul integral al comunicatului:

Proiectul Legilor Justiţiei a constituit un amplu subiect de discuţie în spaţiul public în ultima perioadă şi este normal să fie aşa din moment ce o societate democratică nu poate funcţiona fără o justiţie puternică şi independentă.

Independenţa şi eficienţa sistemului judiciar au fost exigenţe pe care România a trebuit să le îndeplinească şi, în acest context, trebuie subliniat faptul că, la momentul aderării României la Uniunea Europeană, a fost instituit Mecanismul de cooperare şi verificare (MCV) pentru a remedia deficienţele reformei sistemului judiciar şi pentru a combate corupţia.

În ultimul raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, se subliniază că pentru îndeplinirea obiectivelor de referinţă ale mecanismului este nevoie de „o combinaţie de măsuri legislative şi instituţionale”.

Or, aceasta presupune în primul rând transparenţă, cooperare şi dialog interinstituţional. De asemenea, mecanismul adoptării legilor, indiferent care ar fi obiectul acestora de reglementare, presupune respectarea dispoziţiilor legale în baza cărora acest mecanism funcţionează. 

Ieri, ministrul justiţiei, invitat al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului, a anunţat ca deşi urma să vadă procedura de urmat, a luat act că trebuie să prezinte proiectul în faţa acestei comisii.

Intregul parcurs al propunerilor de modificare a Legilor nr. 303, 304 şi 317 adoptate în anul 2004, demonstreaza că nu a existat transparenţă, cooperare şi dialog interinstituţional şi că nu au fost respectate dispoziţiile legale care reglementează mecanismul de elaborare şi adoptare a actelor normative,

Astfel, potrivit art. 74 alin. 1 din Constituţia României, iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Este de notorietate faptul că Ministerul Justiţiei şi-a asumat iniţiativa legislativă, urmând să propună Guvernului modificările celor trei legi. În acest scop au avut loc dezbateri publice şi s-a iniţiat procedura de avizare.

Constat că, în loc să fi finalizat procedura pe care şi-a asumat-o, Ministrul Justiţiei a luat act că trebuie să prezinte propunerile sale Comisiei speciale comune, constituită în baza Hotărârii nr. 69 adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat la 27 septembrie 2017 şi publicată în Monitorul oficial al României nr. 776 din 29 septembrie 2017.

Din declaraţia publică a iniţiatorului, făcută ieri în Parlament, nu rezultă în ce calitate şi în baza cărei proceduri ministrul a înaintat propunerile sale Comisiei speciale.

Este adevărat că, potrivit art. 27 alin. 2 din Legea nr. 24/2000, în cazul proiectelor unor legi complexe, care interesează domeniul de activitate al justiţiei, se pot constitui comisii de elaborare, dar numai la nivelul Ministerului Justiţiei, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul propunerilor de modificare a legilor justiţiei, asumate de acest minister.

De asemenea, este adevărat că prin Hotarârea nr. 69/2017 invocată mai sus s-a constituit Comisia specială comună pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, dar obiectivele acesteia sunt strict stabilite prin art. 1 şi vizează modificarea codurilor în materie civilă şi penală. Doar lit. j) a art. 1 prevede ca obiectiv transmiterea către Comisia specială a tuturor actelor normative cu incidenţă asupra justiţiei, dar nu a oricăror acte, ci doar a celor aflate deja în procedură parlamentară.   

De aceea, înaintea oricăror discuţii privind conţinutul modificărilor propuse, se impune clarificarea cadrului legal în baza căruia vor fi discutate, pentru că adoptarea unor acte normative – cu atât mai mult atunci când este vorba despre legile justiţiei – presupune rigoare, transparenţă şi previzibilitate.

Prin urmare, solicit preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului României şi comisiei speciale să permită finalizarea procedurii legale pe care şi-a asumat-o ca iniţiator Ministerul Justiţiei şi să retrimită acestuia proiectul în vederea finalizării sale.

Este singura soluţie care ar asigura edictarea unor reglementări realiste, deoarece statutul magistratului, organizarea şi funcţionarea instanţelor, precum şi a Consiliului Superior al Magistraturii presupun analize şi studii de impact care nu au fost făcute până în prezent şi care, potrivit legii, nu se pot realiza decât prin ministerele de resort.

Iulia Cristina Tarcea
Preşedinte
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate