Judecătoria Timișoara. Anularea cererii de chemare în judecată pentru că reclamantul nu a propus martori în cadrul unei acțiuni de divorț prin acord. Notă critică la încheierea civilă nr. 8643/2017
30 octombrie 2017 | Andrei PAP
Cod ECLI ECLI:RO:JDTIM:2017:009.008643
DOSAR NR. 104…/325/2017 – anul. cerere –
Cod operator 2881
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA TIMIŞOARA
SECŢIA A II-A CIVILĂ
ÎNCHEIEREA CIVILĂ NR. 8643
Şedinţa din Camera de Consiliu de la 04.09.2017
PREŞEDINTE: PRUNOIU ANCA
GREFIER: POTCOVARU OANA ROXANA
Pe rol se află soluţionarea cauzei privind pe reclamantul K. L. şi pârâta K. R., având ca obiect divorţ.
La apelul nominal, făcut în camera de consiliu, se constată lipsa părţilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dată fără citarea părţilor.
Verificând cererea de chemare în judecată, prin prisma dispoziţiilor inserate în art. 194-art. 197 C.proc.civ., instanţa reţine cererea spre soluţionare.
INSTANŢA:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timişoara la data de 28.04.2017, sub nr. 104…/325/2017, reclamantul K. L. a chemat în judecată pe pârâta K. R., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună desfacerea căsătoriei lor şi păstrarea de către pârâtă a numelui dobândit în urma căsătoriei, acela de „K.”.
În fapt reclamantul arată că s-a căsătorit cu pârâta în anul 1995, iar din căsătorie a rezultat copilul K. N., născut la data de 16.06.1996, actualmente major; în afara căsătoriei a rezultat copilul K. N.-L., născut la data de 16.10.1992.
Reclamantul menţionează că singura locuinţa comună statornică a fost în România, la Timişoara. Căsnicia şi-a urmat cursul normal, până în anul 2008 când pârâta a ales să plece în Italia, la muncă, întrerupând legăturile cu familia. Pârâta s-a mai întors în ţară pentru a-şi vizita copii, dar viaţa de familie nu a mai fost reluată. Cu toate că a încercat să restabilească o legătura cu pârâta, toate încercările reclamantului au rămas fără rezultat.
Reclamantul menţionează că pârâta şi-a reluat viaţa cu un alt bărbat.
În probaţiune solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri şi orice altă probă care ar rezulta din dezbateri. [s.n. – A.P.]
În drept invocă dispoziţiile art. 373 alin. 1 lit. c, art. 383 alin 1, C.civ.; art. 915 – 935 C.pr.Civ.
La data de 20.06.2017 pârâta a formulat întâmpinare prin care este de acord desfacerea căsătoriei între părţi şi păstrarea numelui dobândit în timpul căsătoriei, acela de „K.”, solicitând exonerarea acesteia de la plata cheltuielilor de judecată. [s.n. – A.P.]
În drept invocă dispoziţiile art. 205 C.pr.civ.
În probaţiune solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri. [s.n. – A.P.]
Prin rezoluţia dată cu ocazia verificării cererii de chemare în judecată (26.06.2017) instanţa a solicitat reclamantului ca, în termen de 10 zile de la primirea comunicării (30.06.2017), sub sancţiunea anulării cererii: să precizeze dacă înţelege să solicite proba cu martori şi, în caz afirmativ, să indice numele, prenumele şi adresa acestora. [s.n. – A.P.]
Reclamantul nu şi-a îndeplinit obligaţiile impuse de instanţă pentru complinirea lipsurilor cererii de chemare în judecată în termenul acordat în acest sens.
Dispoziţiile Noului Cod de Procedură Civilă au impus formularea cererilor de chemare în judecată cu o mare rigurozitate, astfel încât durata procedurilor judiciare să fie reduse. [s.n. – A.P.]
Astfel, cererile trebuie formulate în mod complet, încât pârâtul să-şi poată formula, în cunoştinţă de cauză, apărările. În cazul în care cererile de chemare în judecată nu sunt complete, reclamantului i se dă posibilitatea de a le complini, în termen de 10 zile, în caz contrar sancţiunea prevăzută de art. 200 al. 4 C.pr.civ. este anularea cererii. [s.n. – A.P.]
Deoarece reclamantul nu şi-a îndeplinit obligaţiile privind completarea acţiunii, până la data de 12.07.2017, instanţa, în baza dispoziţiilor art. 200 al. 4 C.pr.civ., va anula cererea. [s.n. – A.P.]
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Anulează cererea formulată de reclamantul K. L., având CNP […], cu domiciliul în mun. Timişoara, […], jud. Timiş, cu domiciliul procedural ales în mun. Timişoara, […], în contradictoriu cu pârâta K. R., având CNP […], cu reşedinţa în Ungaria, […], cu domiciliul procesual ales la […], jud. Timiş.
Cu cerere de reexaminare în 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Timişoara.
Pronunţată în şedinţa publică de la 04.09.2017
NOTĂ:
Dacă în urmă cu ceva timp [1] atrăgeam atenția asupra modului în care unii ”magistrați-judecători” deturnează instituția regularizării cererilor de chemare în judecată de la scopul pentru care legiuitorul a reglementat-o în NCPC, căutând tot felul de motive pentru a anula acțiunile introductive de instanță și astfel să evite soluționarea lor pe fond, în prezentul material înțelegem să supunem atenției celor interesați o nouă practică ocultă creată de unii judecători care, pur și simplu, ”nu au chef” să-și facă treaba cu profesionalism ori au făcut o ”pasiune nebună” din a-i umili pe justițiabili.
Din motivarea încheierii de mai sus, se poate lesne observa cum instanța reține că obiectul cauzei îl constituie un divorț față de care ambele părți sunt de acord, pentru tranșarea acestui aspect, părțile fiind nevoite să-și angajeze avocați întrucât nu se află în România pentru a rezolva chestiunea în discuție la un notar public/mediator.
Se mai poate observa din motivare, cum instanța învestită cu acțiunea de divorț, deși reține în încheierea civilă analizată, că reclamantul propune în probațiune (în principal) administrarea probei cu înscrisuri în susținerea acțiunii (cu care pârâta este de acord!) și orice altă probă care ar rezulta din dezbateri (fază în care nici nu s-a mai ajuns urmare a anulării pripite a cererii de chemare în judecată), judecătorul cauzei, în baza rezoluţiei dată cu ocazia verificării cererii de chemare în judecată (26.06.2017), solicită printr-o Adresă comunicată reclamantului ca, în termen de 10 zile de la primirea comunicării (30.06.2017), sub sancţiunea anulării (SIC!) cererii: să precizeze dacă înţelege să solicite proba cu martori şi, în caz afirmativ, să indice numele, prenumele şi adresa acestora.
Desigur că, reclamantul nesolicitând în acțiunea introductivă proba cu martori, nu a înțeles să o propună nici după ce i-a fost comunicată acea Adresă în faza regularizării cererii de chemare în judecată, astfel că instanța sancționează atitudinea reclamantului cu anularea (SIC!) cererii de chemare în judecată pentru că nu a considerat de cuviință să propună spre administrare proba cu martori în cadrul unui dosar de divorț (față de care ambele părți sunt de acord!). Ba mai mult, judecătorul cauzei nu se poate abține să nu ofere și o lecție de drept procesual civil (care i-ar face invidioși și pe cei mai mari specialiști în procedură civilă – SIC!), motivând faptul că: ”Dispoziţiile Noului Cod de Procedură Civilă au impus formularea cererilor de chemare în judecată cu o mare rigurozitate, astfel încât durata procedurilor judiciare să fie reduse. [s.n. – A.P.] Astfel, cererile trebuie formulate în mod complet, încât pârâtul să-şi poată formula, în cunoştinţă de cauză, apărările. În cazul în care cererile de chemare în judecată nu sunt complete, reclamantului i se dă posibilitatea de a le complini, în termen de 10 zile, în caz contrar sancţiunea prevăzută de art. 200 al. 4 C.pr.civ. este anularea cererii. [s.n. – A.P.] Deoarece reclamantul nu şi-a îndeplinit obligaţiile privind completarea acţiunii, până la data de 12.07.2017, instanţa, în baza dispoziţiilor art. 200 al. 4 C.pr.civ., va anula cererea. [s.n. – A.P.]”.
După ce încheierea de anulare a cererii de chemare în judecată a fost comunicată reclamantului acesta a înțeles să formuleze prin avocat cerere de reexaminare a încheierii de anulare, care a făcut obiectul dosarului nr. 104…/325/2017/a1 al Judecătoriei Timișoara în care, la data de 26.10.2017 (după o amânare de pronunțare – SIC!), s-a pronunțat următoarea soluție: ”Admite cererea de reexaminare formulată de petentul K. L. şi,în consecinţă: Revine asupra măsurii anulării dispusă prin încheierea civilă nr. 8643/04.09.2017 pronunţată în dosarul nr. 104…/325/2017 şi trimite cauza completului iniţial investit C3C – Secţia a II a civilă în vederea continuării judecăţii. Definitivă. Pronunţată în 26.10.2017 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei conform art. 396 alin. 2 Cod procedură civilă”, și, observăm, așadar, cum rușinea unui ”magistrat-judecător” care pur și simplu ”nu a avut chef” să-și facă treaba, ajunge să fie ”spălată” de un alt coleg judecător, care a înțeles că prin soluția de anulare a cererii de chemare în judecată, reclamantului, dar și pârâtului le este îngrădit dreptul de acces la instanță, garantat atât de Constituția României, cât și de art. 6 din Convenția europeană.
Pentru că autorul nu are intenția să irosească timpul prețios al cititorilor cu alte detalii rușinoase ce au legătură cu prezenta cauză, atât din faza regularizării, cât și din faza soluționării cererii de reexaminare a încheierii de anulare a acțiunii introductive, își dorește, pe final, doar să atragă atenția celor care se lovesc de asemenea probleme și primesc astfel de adrese prin care le este pus în vedere să îndeplinească unele obligații (îndeplinite deja sau pe care nu trebuie să le îndeplinească), să țină cont de faptul că este mai bine să nu rămână în pasivitate și să răspundă în câteva rânduri la orice Adresă transmisă de grefa instanței (în sensul că nu trebuie sau că au îndeplinit deja eventuala obligație impusă de instanță ori că nu înțeleg să propună spre administrare o anumită probă), decât să dea satisfacția unor personaje (care aruncă în derizoriu actul de justiție de câte ori au ocazia) de a anula cererile de chemare în judecată, strict pentru faptul că ”nu au chef” să soluționeze o cauză pe fond și care lasă la latitudinea părții interesate dacă (mai are încredere în sistemul judiciar la care a apelat cu atâta naivitate și) mai insistă și cu o cerere de reexaminare a încheierii de anulare a acțiunii introductive de instanță.
Conchidem prin a ne exprima speranța că astfel de incidente nu vor mai exista în viitor, nefiind cazuri izolate, recomandarea noastră din paragraful anterior fiind făcută și pe fondul unui incident similar de care am luat la cunoștință, când într-un dosar contravențional la regimul vamal (în care probațiunea se baza strict pe înscrisuri!) dedus spre soluționare Judecătoriei Giurgiu, s-a anulat plângerea contravențională pentru că petentul a rămas în pasivitate și nu a răspuns Adresei instanței în sensul că dacă înțelege să propună 2 martori spre a fi audiați în cauză; cererea de reexaminare a încheierii de anulare fiind de asemenea respinsă cu aceeași motivare rușinoasă că petentul nu a solicitat proba cu 2 martori în plângerea contravențională și nici nu a răspuns Adresei instanței dacă înțelege să propună 2 martori spre a fi audiați în cauză. Astfel că plângerea contravențională a rămas anulată, nu mai putea fi reiterată pentru că expirase termenul legal de formulare a plângerii contravenționale, iar petentul a rămas să plătească o amendă de câteva zeci de mii de lei, pentru că un personaj care avea misiunea nobilă de a tranșa un litigiu și să facă dreptate, a reinventat procedura civilă, aplicând sancțiunea anulării cererii de chemare în judecată (nu a decăderii din dreptul de a propune proba cu martori, oricum inutilă în speța în discuție) pentru că în plângerea contravențională nu s-a solicitat o probă inutilă cauzei, respectiv proba cu 2 martori.
[1] A se vedea, Andrei PAP, Deturnarea procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecată de la scopul pentru care a fost reglementată în NCPC. Incidente din practica judiciară, articol publicat în RNSJ la data de 14 februarie 2014 (www.juridice.ro) și Andrei PAP, Deturnarea procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecată de la scopul pentru care a fost reglementată în NCPC. Incidente din practica judiciară (II), articol publicat în RNSJ la data de 28 februarie 2014 (www.juridice.ro).
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
