Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Proprietate intelectuală
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

TUE. T-857/16, Erdinger Weißbräu Werner Brombach/EUIPO (Forma unui pahar mare). Marcă tridimensională. Forma produsului. Refuz de înregistrare pentru lipsa caracterului distinctiv. Octavia Spineanu-Matei, judecător raportor
30.10.2017 | Diana BULANCEA

Diana Bulancea

Diana Bulancea

Hotărârea din 26 octombrie 2017, nepublicată, cu referinţa EU:T:2017:754 şi limba de procedură – germana.

Marcă a Uniunii Europene – Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană – Marcă tridimensională – Forma unui pahar mare – Motiv absolut de refuz – Lipsa caracterului distinctiv – Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]

Reclamanta Erdinger Weißbräu Werner Brombach GmbH & Co. KG a obţinut, din partea Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), înregistrarea internațională desemnând Uniunea Europeană a mărcii tridimensionale următoare:

Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) a primit notificarea înregistrării internaţionale a semnului în cauză.

Extinderea protecţiei a fost solicitată pentru produse făcând parte, printre altele, din clasa 21, corespunzând următoarei descrieri: „sticlărie, porțelan şi faianță, necuprinse în alte clase; sticlă brută sau semiprelucrată (cu excepția sticlei de construcție); ustensile şi recipiente pentru menaj sau bucătărie (nici din metale, nici placate)”.

EUIPO a refuzat acordarea protecţiei mărcii internaţionale pe teritoriul Uniunii pentru produsele de „sticlărie” din clasa 21, invocând lipsa caracterului distinctiv al semnului în cauză pentru produsele desemnate.

Decizia examinatorului a fost menţinută de camera de recurs a EUIPO, care a reţinut, în esenţă, că nimic nu era neobişnuit sau fantezist în concepţia paharului reprezentat, astfel încât să fi fost perceput, la o primă vedere, ca o indicaţie a originii produselor de „sticlărie” din clasa 21.

Tribunalul a respins acţiunea reclamantei împotriva deciziei camerei de recurs a EUIPO, confirmând lipsa caracterului distinctiv al mărcii solicitate pentru produsele în cauză.

Mai întâi, Tribunalul a reţinut că, potrivit unei jurisprudenţe constante, criteriile de apreciere a caracterului distinctiv al mărcilor tridimensionale care sunt constituite din aspectul produsului însuși nu diferă de cele aplicabile altor categorii de mărci (făcând referire, în acest sens, la hotărârile din 22 iunie 2006, Storck/OHMI, C‑25/05 P, EU:C:2006:422, punctul 26, şi din 20 octombrie 2011, Freixenet/OHMI, C‑344/10 P et C‑345/10 P, EU:C:2011:680, punctul 45).

Tribunalul a reamintit că, totuşi, în aplicarea acestor criterii trebuie să se ţină seama de faptul că percepţia publicului pertinent nu este neapărat aceeaşi în cazul unei mărci tridimensionale care constă în aspectul produsului însuși, ca în cazul unei mărci verbale sau figurative, care constă într‑un semn independent de aspectul produsului pe care îl desemnează. Astfel, consumatorul mediu nu este obișnuit să deducă proveniența produselor în funcție de forma acestora sau de aceea a ambalajului lor, în lipsa oricărui element grafic sau textual, și, prin urmare, stabilirea caracterului distinctiv al unei astfel de mărci tridimensionale ar putea fi mai dificilă decât în cazul unei mărci verbale sau figurative (hotărârile din 22 iunie 2006, Storck/OHMI, C‑25/05 P, EU:C:2006:422, punctul 27, şi din 20 octombrie 2011, Freixenet/OHMI, C‑344/10 P et C‑345/10 P, EU:C:2011:680, punctul 46).

Tribunalul a subliniat că, atunci când o marcă tridimensională este constituită din forma produsului pentru care se solicită înregistrarea, simplul fapt că această formă este o „variantă” a uneia dintre formele uzuale ale acestui tip de produse nu este suficient pentru a se stabili că marca respectivă nu este lipsită de caracter distinctiv, în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009. Trebuie întotdeauna să se verifice dacă o astfel de marcă permite consumatorului mediu al acestui produs, care este normal informat și suficient de atent și de avizat, să deosebească, fără să efectueze o analiză și fără să dea dovadă de o atenție specială, produsul în cauză de cele ale altor întreprinderi (a se vedea hotărârea din 7 mai 2015, Voss of Norway/OHMI, C‑445/13 P, EU:C:2015:303, punctul 92 şi jurisprudenţa citată).

În cauză, Tribunalul a constatat că marca solicitată este o marcă tridimensională, care se prezintă sub forma unui pahar mare, constituit dintr-un recipient transparent alcătuit dintr-o parte inferioară cilindrică, prezentând o îngustare în zona sa mediană, şi dintr-o parte superioară mai largă şi mai rotunjită, conţinând motive care ar putea evoca, aşa cum pretinde reclamanta, o minge de fotbal.

Deşi reclamanta pretinde că forma paharului în cauză se distinge net de cea a paharelor de bere „tradiţionale”, o mare parte a paharelor mari comercializate pe piaţă au o formă cilindrică prezentând o uşoară îngustare a părţii mediane inferioare, iar forma mai rotunjită a părţii superioare nu este decât o variantă a formei clasice a unui pahar.

Contrar afirmaţiilor reclamantei, nu reiese din descrierea formei ce constituie marca solicitată că aceasta ar oferi, din punct de vedere optic, „impresia unei mingi de fotbal care pluteşte practic deasupra părţii mediane mai înguste”. Dimpotrivă, motivele în arc de cerc, plasate la baza desenelor care ar putea evoca pe cele care figurează pe o minge de fotbal, contribuie la crearea impresiei că partea superioară rotunjită a paharului este încrustată în cea inferioară.

Prin urmare, trebuie să se constate că, privită global, marca solicitată se prezintă sub forma unui pahar mare, ale cărui caracteristici anterior menţionate se regăsesc în variantele paharelor mari disponibile în mod obişnuit pe piaţă şi care nu permit să se considere că respectiva marcă, în ansamblul său, se diferenţiază într-o manieră semnificativă de formele obişnuite ale unui atare produs.

Judecător Diana Bulancea


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.