Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii

Despre îndreptățiri
31.10.2017 | Doru BĂJAN

JURIDICE - In Law We Trust
Doru Băjan

Doru Băjan

1. România este un stat în interiorul căruia s-au format și funcționează mai multe state paralele.

2. Un prim stat paralel, creat la începutul anilor 1990, a fost cel al fiscului.

Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 a prevăzut excluderea de la controlul instanțelor de contencios administrativ a actelor administrative fiscale ce puteau fi atacate doar la Ministerul Finanțelor, soluția dată de acesta fiind finală. Doar intervenția Curții Constituționale a făcut ca soluțiile Ministerului Finanțelor să poate fi contestate, în recurs, la Curtea Supremă de Justiție.

Dispozițiile Legii nr. 29/1990 privind excluderea actelor administrative fiscale de la controlul instanței de contencios administrativ au rămas nemodificate până la abrogarea lor prin Legea nr. 554/2004.

Între timp, prin Legea nr. 105/1997 a fost creată procedura jurisdicțională specială în domeniul fiscal, procedură ce a evoluat până la adoptarea O.G nr. 92/2003, înlocuită la începutul anului 2016 prin Legea nr. 207/2015.

3. Constituția României, revizuită în 2003, a prevăzut la art. 21 alin. (4) că jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite.

Dispoziția constituțională este preluată în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 la art. 6.

Ca urmare a acestor modificări aduse atât la nivel constituțional, cât și la nivelul infraconstituțional al Legii contenciosului administrativ, lege organică, jurisdicția administrativă specială prevăzută în Codul de procedură fiscală, varianta O.G nr. 92/2003 și varianta Legea nr. 207/2015, a devenit facultativă, ea putând fi înlocuită cu procedura prealabilă reglementată la art. 7 din Legea nr. 554/2004.

4. Ca practician al dreptului cu destulă vechime în domeniu care, în calitate de avocat, a asistat la trecere prin justiție a 3 generații de judecători, pe parcursul timpului am realizat că pe lângă dreptul comun, reprezentat de reglementările legale în vigoare, se formează un drept paralel, al judecătorilor care nu mai spun dreptul ci fac dreptul.

5. Este firesc ca în 2017 un judecător de la instanța de contencios administrativ și fiscal a unui tribunal să respingă ca inamisibilă o cerere de chemare în judecată formulată împotriva unui act administrativ fiscal pentru că reclamantul, la contestarea actului administrativ fiscal, a recurs la procedura prealabilă prevăzută de Legea nr. 554/2004 și nu la procedura administrativ-jurisdicțională specială prevăzută de Codul de procedură fiscală?

6. Este firesc ca în anul 2016 un judecător de la instanța de contencios administrativ și fiscal a unui tribunal să nu ia în considerare efectele unei ordonanțe a parchetului de neîncepere a urmăririi penale, pe motiv că nu beneficiază de autoritate de lucru judecat în cazul în care parchetul a fost sesizat cu un raport de inspecție fiscală ordonanța nevalidând constatările de fapt ale organului fiscal, judecătorul respingând contestația împotriva actului administrativ fiscal întemeiat pe o situație de fapt infirmată de parchet?

7. Este firesc ca în anul 2017 un judecător de la judecătorie, destul de recent absolvent al INM, să aprecieze că 4 pârâți chemați în judecată prin cerere reconvențională răspund solidar pentru cheltuielile de judecată în temeiul răspunderii civile delictuale, ei săvârșind un fapt ilicit prin pierderea procesului?

8. Este firesc ca în anul 2016 un judecător de la judecătorie să treacă în dispozitivul sentinței un alt termen de exercitare a căii de atac față de cel prevăzut de lege?

9. Este firesc ca în anul 2016 un judecător de la judecătorie, în condițiile în care există o practică judecătorească confirmată la nivel de tribunal, curte de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție să o ignore și să decidă că comisionul de administrare din cadrul unui contract de credit face parte din prețul contractului?

10. Este firesc ca un judecător de curte de apel să admită cererea DNA din rechizitoriu și prin sentința penală să dispună anularea sentințelor civile definitive pronunțate de un judecător acuzat de fapte de corupție?

11. Este firesc ca în anul 2017 să hotărăști detașarea la DNA, pentru a lucra la dosarele complexe, de procurori de la parchete de pe lângă judecătorii a căror vechime în profesie este relativ redusă și a căror experiență este limitată la cauzele penale pentru care competența de judecare revine judecătoriilor, în locul promovării prin concurs a procurorilor cu vechime și experiență în domeniul penal? Este adevărat că un procuror care își ocupă locul prin concurs este mai puțin „receptiv” decât unul aflat în postura de detașat.

12. România este un stat organizat pe principiul separației și echilibrului puterilor, legislativă, executivă și judecătorească în cadrul democrației constituționale.

Parlamentul, conform art. 61 alin. (1), este unica autoritate legiuitoare a țării.

Guvernul potrivit art. 102 alin. (1) asigură realizarea politicii interne și externe a țării, potrivit programului său de guvernare și exercită conducerea generală a administrației publice. Guvernul are doar drept de inițiativă legislativă.

Autoritatea judecătorească, prin intermediul instanțelor judecătorești, asigură realizarea justiției, respectiv asigură aplicarea legii.

13. Legile justiției ar trebui să fie toate reglementările din România pe care instanțele judecătorești trebuie să le aplice în realizarea justiției. Judecătorul se supune legilor, el nu este mai presus de lege, el nu își are propriile legi.

Nemulțumiri ale judecătorilor nu au fost manifestate față de procesul legislativ, atunci când s-a legiferat în domeniul sănătății, învățământului, fondului funciar, privatizării, mediului s.a. aceștia acceptând să opereze cu legile așa cum ele au fost produse de către Parlament.

Se observă însă un protest spontan, prin care se manifestă îndreptățirea de a participa la procesul de legiferare, atunci când modificările legislative proiectate vizează statutul profesional al judecătorilor. În drept nimic nu este imuabil, inclusiv statutele profesionale.

Orice profesionist în orice domeniu este obligat să accepte modificările legislative, în caz contrar având opțiunea de a renunța la un anumit statut profesional.

14. Autoritatea judecătorească și Guvernul nu pot sta în mod egal cu Parlamentul „la masă” pentru a stabili adoptarea unui act legislativ. Autoritatea judecătorească și Guvernul doar îndeplinesc actele normative adoptate de Parlament. Actualul protest masiv al judecătorilor și procurorilor împotriva intenției de a le modifica statutul profesional și solicitarea de a impune propriile soluții sunt nejustificate. Judecătorii și, cu atât mai puțin procurorii, doar aplică legea, nu fac legea. Supunerea în fața legii se pare că nu face parte din paradigma profesională a acestora..

15. Un coleg avocat mi-a cerut recent opinia privind înființarea unui site pe care să fie postate integral hotărâri judecătorești care contravin în mod flagrant legii. I-am comunicat că un astfel de site este util, având la bază argumentul „nu faceți așa”.

CSM-ul este foarte prompt în a interveni pentru apărarea reputației judecătorilor și procurorilor ori împotriva afirmațiilor cu caracter general privind autoritatea judecătorească. Dar de când România este chemată în judecată la CEDO și Statul Român este obligat la plata de despăgubiri către reclamanți, dacă s-ar fi respectat principiul transparenței în activitatea instanțelor judecătorești, CSM ar fi trebuit să întocmească o listă aflată la dispoziția publicului cu judecătorii care au pronunțat sentințele pe baza cărora România a fost condamnată, putând astfel avea posibilitatea și de a urmării parcursul profesional al acestora.

16. Este evident că preocuparea principală al Câmpului ar trebui să o reprezinte nu apărarea reputației magistraților ci creșterea calificării profesionale a acestora și curățarea sistemului de cei ce nu întrunesc standardele necesare. Am avut acces pe portalul JURIDICE.ro la situația probei scrise a examenului de definitivat pentru judecătorii și procurorii stagiari. Nu este posibil ca un judecător, 2 ani de INM și un 1 de stagiu, să obțină la dreptul civil și la procedură civilă note sub 6, în condițiile în care exigențele ar impune note nu mai mici de 8. Rezultatele acestui examen pun în discuție criteriile de admitere la INM, precum și criteriile de absolvire a INM. Poate că selecția și formarea viitorilor judecători ar trebui să fie, în acest moment, obiectivul principal al CSM.

17. Schimbarea unui sistem are loc în principal, din interior, prin el însuși. Poate că ar trebui ca în corpul judecătorilor să se accepte că o schimbare este necesară și să se caute în interior metodele de creștere a capacității profesionale individuale, să se asigure o predictibilitate a înfăptuirii justiției.

În actualul sistem legislativ un judecător nu are dreptul să ajungă la rutină.

18. După cum se poate observa, am evitat să vorbesc despre un alt stat paralel, cel instituit de „binom” cu complicitatea judecătorilor. Dacă nu ar fi fost „complicitate”, nu ar fi fost aprobate atâtea mandate de ascultare, dacă judecătorii de cameră preliminară ar fi avut „coloană vertebrală” nu ar fi fost arestări în faza de urmărire penală urmate de achitări. Cine plătește prejudiciile? Care este lista judecătorilor de cameră preliminară ce au confirmat mandatele de arestare preventivă în cauzele în care s-a pronunțat ulterior achitarea?

Face și aceasta parte din schimbarea paradigmei de funcționare a autorității judecătorești.

19. Sunt îndreptățiți judecătorii și procurorii la proteste în acest moment? NU. Inițiativa legislativă este mai bună decât situația actuală a autorității judecătorești și a parchetelor.

Avocat Doru Băjan



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.