Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Drept penal Flux informații

Jean-Claude Marin: Competența Parchetului European va trebui extinsă

6 noiembrie 2017 | JURIDICE.ro

Vineri, 3 noiembrie 2017, Jean-Claude Marin, procurorul general al Parchetului General de pe lângă Curtea de Casație a Franței, a declarat, în contextul unei vizite efectuate în România, într-un interviu acordat agerpres.ro: „Am realizat împreună cu Parchetul General și cu Ministerul Public acțiuni comune în materie de trafic al bunurilor culturale. Patrimoniile țărilor noastre sunt jefuite de rețele infracționale transnaționale, deci este nevoie neapărat de o cooperare fluidă, bilaterală, pentru a le combate și cooperăm în acest domeniu cu Parchetul General român, cu domnul procuror general Lazăr, dar și cu alte țări. (…)  Este nevoie de o structură europeană de combatere a criminalității organizate și când vorbesc de asta mă gândesc la ceea ce este cunoscut ca Parchetul European, prevăzut printr-un regulament publicat în 2017. Am semnat împreună cu domnul Lazăr și alți procurori o scrisoare comună pentru a sublinia determinarea noastră de a acționa în acest domeniu.  (…) Competența Parchetului European, care deocamdată se limitează la interesele economice ale Uniunii Europene, va trebui extinsă astfel încât să includă și rețelele infracționale transnaționale, așa cum prevede articolul 86 al Tratatului de la Lisabona privind UE.

Cu privire la Parchetul European, aș vrea să spun că este o nouă șansă, un factor suplimentar de omogenizare a justiției din țările membre. Iar condiția fundamentală pusă de tratat cu privire la Parchetul European, este ca acesta să fie complet independent de executivul european și același standard al independenței absolute va trebui să fie respectat de toate parchetele europene care vor detașa procurori în Parchetul European. 

Parchetul European a apărut în urma unui proces extrem de îndelungat de elaborare. Au existat două teze. O primă teză — a unui parchet integrat federalist, o teză susținută de Comisia Europeană, în care structura centrală de la Luxemburg ar fi cea care ar dispune anchetele și care ar fi realizate prin intermediul unor anchetatori europeni, cei de la OLAF, de pildă, în statele membre. Această teză a fost susținută de Comisia Europeană și în special de OLAF. Propunerea Comisiei nu a întrunit consensul statelor membre, a fost refuzată prin cartonaș galben de parlamentele naționale ale mai multor țări, printre care și Franța. După aceea a urmat o negociere prin care să se ajungă la o echilibrare a puterii între structura centrală de la Luxemburg și statele membre.

Tratatul prevede că Parchetul European trebuie creat în urma unei decizii unanime a Consiliului UE, a statelor membre. Dacă există acordul a nouă state se poate ajunge la o cooperare consolidată. Întrucât unanimitate nu a existat, mai multe state membre refuzând să participe la înființarea Parchetului European, considerând că ar aduce atingere suveranității lor în materie penală, s-a recurs la o cooperare consolidată. Acordul de cooperare consolidată a fost semnat de 20 de țări, printre care România și Franța. S-ar crea astfel o structură centrală la Luxemburg, cu un șef numit în urma unui mecanism de desemnare complet independent, pentru șapte ani, mandatul neputând fiind reînnoit, numirea sa făcând obiectul unui acord între Consiliul UE și Parlamentul European. Ar fi ajutat de doi adjuncți. O altă instanță de conducere este Colegiul procurorilor, care reunește un procuror din fiecare stat membru, deci 20 de procurori care supervizează realizarea anchetelor prin relațiile lor cu procurorii delegați din fiecare stat membru, care efectuează practic ancheta în statul membru, potrivit regulilor procedurale din statul respectiv, adică statul în care s-a comis în mare parte fapta. Sistemul este deopotrivă centralizat și descentralizat.

Lucrurile pot părea complicate, însă să nu uităm că nu există vreun cod penal sau un cod de procedură penală european și că fraudele la adresa UE sunt tratate penal diferit în statele membre. S-a ajuns la o soluție care menajează diversitatea între state, în speranța că într-o zi vor exista un cod penal și un cod de procedură penală european. Regulamentul de instituire a Parchetului European, adoptat în 12 octombrie 2017, prevede că instanța din statul membru în care s-au comis în mare parte faptele este cea care condamnă. Nu este vorba de înființarea vreunei instanțe supreme europene. De asemenea, se prevede că instanța dintr-un stat membru nu poate respinge un mijloc de probă ca inadmisibil. De pildă, în Spania interceptările nu sunt considerate probe, însă în Franța, dacă ele sunt judiciare, ele sunt probe. (…)

Numirea șefului Parchetului European este reglementată. Vor fi lansate niște anunțuri, apeluri pentru candidaturi, în toate statele membre participante. Orice magistrat, procuror sau judecător activ și cu reputație va putea candida. Candidaturile vor fi evaluate de o comisie formată din 12 persoane, judecători de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, de la Curtea de Conturi a UE, foști președinți ai Eurojust, magistrați cu reputație din statele membre, care vor propune Consiliului UE trei nume și dintre aceste trei nume Consiliul UE împreună cu Parlamentul European vor desemna un conducător al Parchetului European.

 

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

Citeşte mai mult despre , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership