Asigurări pentru avocaţi, Barouri, Citate juridice, Grile juridice, INTERPROFESIONAL, Jurisprudenţă inedită CITR, Legal Days, Legal FUN, Legal Style, NOTARIAT, Revista revistelor juridice, Sistemul judiciar, Studenţi la drept, TOP LEGAL
 
Sistemul judiciar [MJ, CSM, INM, SNG, PÎCCJ, DNA, parchete]
Secţiune dezvoltată în parteneriat cu CSM, Ministerul Public şi DNA
JURIDICE
10 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Călin Popescu-Tăriceanu: Apreciez că locul Cristinei Tarcea nu mai este în magistratură. UPDATE: Sesizare IJ

10.11.2017 | JURIDICE.ro

10 noiembrie 2017: Joi, 9 noiembrie 2017, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, a sesizat Inspecția Judiciară cu privire la opiniile exprimate public la data de 28 octombrie 2017 de către judecătorul Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, referitoare la proiectele de lege pe tema Justiției, potrivit unui comunicat al Senatului.

Textul integral al sesizării:

Doamnei Judecător Mariana Ghena
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii,
Domnului Judecător Lucian Netejoru
Inspector-șef al Inspecției Judiciare
 
Mă adresez dumneavoastră, în calitatea mea de Președinte al Senatului României, convins că între Parlament și Consiliul Superior al Magistraturii, între puterea legislativă și puterea judecătorească trebuie să existe o legătură instituțională puternică și permanentă, întemeiată pe principiul loialității și colaborării în spiritul prevederilor constituționale.

În această calitate vă aduc la cunoștință și vă solicit o evaluare în cadrul Inspecției Judiciare, a opiniilor exprimate public la data de 28 octombrie 2017, de către doamna Judecător Cristina Tarcea, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiției, referitoare la proiectele de lege pe tema Justiției. Cu această ocazie, doamna judecător Cristina Tarcea a afirmat: ”Avem nevoie de voi toți. Lumea trebuie să știe că desistarea din partea Ministerului Justiției este o monstruozitate, dinainte plănuită. NU TREBUIE SĂ PERMITEM INTRAREA ÎN DISCUȚII GENERALE SAU, ȘI MAI RĂU, PE FOND. Asta nu presupune ca EI SĂ FACĂ TOT CE VOR, IAR NOI SĂ TĂCEM…  ÎCCJ a fost mereu alături de VOI !!! Important e să fim uniți!!! Și, credeți-mă, am nevoie mai mult ca niciodată de dvs.”

Vă rog să analizați cu întreaga atenție și în spiritul dispozițiilor Constituției aceste opinii exprimate de doamna judecător Cristina Tarcea, prin care domnia sa se îndepărtează de la statutul de magistrat, adoptând, în schimb, o atitudine politică, incompatibilă cu poziția sa de reprezentant al puterii judecătorești.

În opinia mea, doamna Judecător Cristina Tarcea a încălcat grav și repetat obligația impusă magistraților de art.9 alin.(2) din Legea nr.303/2004, republicată, potrivit căruia ”Judecătorii și procurorii sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice”.

Orice proiect de lege sau propunere legislativă, indiferent cine ar fi inițiatorul acestuia, reflectă o anumită doctrină juridică și politică. Or, opiniile exprimate de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost influențate de convingeri politice și doctrine politice, aspecte incompatibile cu prevederile Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr.328/2005. Art.4 alin.(1) al acestei hotărâri prevede că ”În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu judecătorii și procurorii nu trebuie să fie influențați de doctrine politice”.

Mă întreb cum va putea doamna Cristina Tarcea să-și exercite funcția de judecător, cu obiectivitate și imparțialitate, având ca unic temei legea – așa cum este obligată prin art.3 alin.(2) al Codului deontologic – dacă acum face un apel public adresat colegilor săi de breaslă, de a se opune dezbaterii în forul legislativ al țării a unor proiecte de lege care vizează în modul cel mai direct întărirea independenței justiției.
Cer Inspecției Judiciare să constate că prin apelul doamnei judecător Cristina Tarcea, domnia sa își asumă deliberat poziția de aderență la o grupare de putere ilegitimă, atâta vreme cât îndeamnă judecătorii ”să nu permită intrarea în discuții generale sau, și mai rău, pe fond” a unei propuneri legislative, asumate până la urmă, de un grup de parlamentari. Vă rog să sesizați aici nu numai o atitudine iresponsabilă de frondă instituțională, ci o încălcare flagrantă a principiului constituțional al separației celor trei puteri în stat.
Potrivit acestui principiu, este un atribut al puterii legislative și al celei executive prin delegare constituțională, să inițieze proiecte de lege. În fond, această activitate constituie un act de politică legislativă, rezervat prin Constituție colaborării între puterea executivă și cea legislativă.
Puterea judecătorească are prerogativa și obligația constituțională de a aplica legea. Desigur, pentru asigurarea unei transparențe depline a procedurilor parlamentare, în procesul de dezbatere publică și de consultare a practicienilor în privința unor inițiative legislative complexe, puterea judecătorească deține în continuare un loc și un rol bine precizate de legislația în vigoare și de principiile constituționale, care, în același timp, nu permite reprezentanților acestei puteri să exprime opinii și convingeri politice cu privire la oportunitatea sau conținutul unor legi.

Politica legislativă a statului este în final atributul suveran al Parlamentului. Vă rog să constatați că doamna judecător Cristina Tarcea contestă, de pe înalta poziție pe care o ocupă și cu toată influența care derivă din aceasta, dreptul constituțional al Parlamentului de a legifera și, în plus, face apel la nesupunere. Cum judecătorii nu au modalități instituționale de intervenție în activitatea legislativă sau de a se opune formal adoptării unei anumite legi, rămâne ca doamna Cristina Tarcea să explice cum înțelege domnia sa ca membrii puterii judecătorești ”să nu permită intrarea în discuții generale sau, mai rău, pe fond ” a unor propuneri legislative. Să fie vorba de chemarea la nesupunere civică, la adunări publice? Este acesta un standard de conduită profesională a unui magistrat?

Domnia sa incită judecătorii la încălcarea principiului separației puterilor în stat și amenință Parlamentul extrem de transparent.
Prin această atitudine, doamna Cristina Tarcea exercită presiuni asupra membrilor Parlamentului pentru a-i timora cu amenințarea voalată că ar putea să intre într-un malaxor procedural prin metode de represiune penală a căror eficiență a fost deja verificată.
 
Călin Popescu-Tăriceanu
Președintele Senatului României

***

6 noiembrie 2017: Călin-Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, a declarat, potrivit mediafax.ro: ”Cu câteva zile în urmă, dl preşedinte Iohannis a spus că nu mai este interesat de declaraţiile mele, afirmaţie destul de hazardată, dacă luăm în considerare că între Parlament, respectiv Senat, şi Preşedinţie comunicarea permanentă este o obligaţie instituţională. Eu, ca preşedinte al Senatului, dar şi ca simplu cetăţean sunt foarte interesat de declaraţiile preşedintelui României şi sper ca domnia sa să-şi revizuiască atitudinea. Domnul preşedinte Iohannis a spus că «statul paralel» nu există, dar l-am contrazis. Azi, o să prezint domniei sale şi mai cu seamă opiniei publice un membru important al ”statului paralel”, doamna Cristina Tarcea, preşedinta ÎCCJ, şi un «modus operandi» al acestei grupări de putere ilegitimă. Sper ca acest exemplu să-l scoată din pasivitate pe domnul preşedinte, dacă nu cumva pasivitatea sa este programatică, ceea ce ar confirma că patronează «statul paralel». 

Preşedinta ÎCCJ, de pe înalta poziţie pe care o ocupă şi cu toată influenţa care derivă, a uitat că rolul său de magistrat este să aplice Legea, nu s-o încalce. Domnia sa incită judecătorii la încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat şi ameninţă Parlamentul extrem de transparent. Doamna Tarcea a mai făcut declaraţii de acest gen, incompatibile cu statutul de magistrat, asupra cărora am atras atenţia public. Preşedinta ÎCCJ nu are nici un fel de atribuţii în privinţa legiferării, dar domnia sa împreună cu alţi judecători şi procurori care au abdicat de la statutul lor profesional au puterea să exercite presiuni asupra membrilor parlamentului prin metodele deja cunoscute şi validate: dosare fabricate, cătuşe, încarcerări nejustificate, compromiterea publică cu ajutorul diviziei de presă a «statului paralel» etc. Acesta este mecanismul prin care în multe împrejurări s-au creat presiuni, iar deciziile politice nu au mai fost luate de cei aleşi, ci de ilegitimul şi anticonstituţionalul «stat paralel». Lucrurile nu pot continua astfel, iar eu, în calitate de preşedinte al Senatului, sunt obligat să apăr instituţia şi să-mi apăr colegii de presiuni şi abuzuri. Ca urmare, voi sesiza Inspecţia Judiciară cu privire la abuzurile preşedintei ÎCCJ care, în loc să fie un model de conduită profesională, prin apelurile adresate judecătorilor încalcă flagrant principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat şi statutul magistratului. Ca urmare a poziţiilor exprimate public, apreciez că locul domniei sale nu mai este în magistratură.”

Declarația vine in contextul în care, potrivit președintelui Senatului, Cristina Tarcea ar fi declarat, în mediul virtual al forumului judecătorilor, că: „Avem nevoie de voi toţi. Lumea trebuie să ştie că desistarea din partea Ministerului Justiţiei este o monstruozitate, dinainte plănuită. Nu trebuie să permitem intrarea în discuţii generale sau, şi mai rău, pe fond. Asta nu presupune ca ei să facă tot ce vor, iar noi să tăcem … ÎCCJ a fost mereu alături de voi!!! Important e să fim uniţi !!! Şi, credeţi-mă, am nevoie mai mult ca niciodată de dvs.”


Aflaţi mai mult despre , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Au fost scrise până acum 10 de comentarii cu privire la articolul “Călin Popescu-Tăriceanu: Apreciez că locul Cristinei Tarcea nu mai este în magistratură. UPDATE: Sesizare IJ”

  1. Valentin BULIGA spune:

    Eu am speranţa că CSM, aşa cum a făcut-o în alte câteva rânduri în circumstanţe mai puţin limpezi şi justificate, să îndrăznească a avea o adecvată reacţie instituţională în sprijinul doamnei judecător Crisina Tarcea.
    La urma urmei,doamna judecător Cristina Tarcea, dincolo de calitatea de jude, e preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – nimeni altul decât întâistătătorul celei desemnate de Constituţia României a înfăptui Justiţia.

    Personal socotesc că doamna judecător Cristina Tarcea e printre puţinii judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care, lăsând deoparte o oarecare aroganţă profesională aşa cum am perceput-o în toţi cei 20 de anişori petrecuţi ca jude, a adoptat o atitudine potrivită prin interesul manifestat într-o comunicare firească cu judecătorii „celorlalte instanţe judecătoreşti” pe care şi-i doreşte „parteneri de încredere” cu deplină justificare constituţională, o reală evoluţie faţă de predecesorii ce nu pregetau să construiască parteneriate oarecum „exotice”, ignorându-i cu nonşalanţă tocmai pe cei aşezaţi în imediată proximitate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adicătelea, judecătorii de la „celelalte instanţe judecătoreşti”.

  2. Adrian Ștefan CLOPOTARI spune:

    Subscriu.

    Și apreciez că dacă azi magistrații nu dau dovadă de unitate, de corp profesional unitar, mâine n-o să mai vorbim de magistratură independentă. Și de acolo pierdem orice șansă de a ieși la lumină.

    Este inimaginabil ce se întâmplă acum, cu inși ca Tăriceanu și pușcăriași ce-și execută pedeapsa în libertate, ca Dragnea, să dea lecții privind statul de drept iar magistrații să stea drepți.

    Fără unitatea magistraților și răspunsuri ferme și clare, riscăm să ne transformăm în Turcia. Suntem pe muchia prăpastiei.

  3. Alina BADEA spune:

    „Principiul loialităţii”? Faţă de cine? Loialitatea magistraţilor faţă de Parlament sau cum?

    • O merita Tăriceanu să fie criticat pentru alte motive dar aici cuvântul loialitate este folosit bine şi stilat.
      Loialitate nu înseamnă supunere aici, ci loialitate faţă de regulile jocului, cinste, respect.
      Doi parteneri de dialog, de ŞAH dacă vreţi, dau dovadă de loialitate (reciprocă); asta înseamnă că există o aşteptare şi încredere că atunci când unul din jucători nu se uită, celălalt nu schimbă ordinea pieselor de pe tabla de şah. Ăsta este principiul loialităţii.
      Tăriceanu este un Rolex al limbii române, tatăl său a fost renumitul shakespearolog Amedeo Lăzărescu… abordările tip Pobeda sau Chaika nu merg aici, aşa că această cale de atac sintactică trebuie regândită.

      • Alina BADEA spune:

        Acest „Rolex” cum îi spuneţi dvs. este acelaşi care afirma că „Parlamentul este inima şi mintea naţiunii” şi că „toate celelalte instituții şi puteri ale statului pot fi copleşite ori pot dispărea, dar atât timp cât Parlamentul dăinuie, atât timp cât deliberează şi legiferează, națiunea rămâne întreagă şi neînvinsă”? Cred că acest citat ne poate edifica şi în privinţa perspectivei domnului Tăriceanu asupra cuvântului „loialitate”. Cine i-a conceput această sesizare o fi avut în vedere sensul menţionat de dvs., dar cred că dlui Tăriceanu i-a plăcut pentru altă conotaţie.

    • Seamănă cu principiul loialității din Dreptul Uniunii.

      Avem:

      58 Revine, prin urmare, Republicii Austria și Republicii Federale Germania sarcina de a deduce consecințele din prezenta hotărâre, cooperând în mod loial în acest scop.

      sau

      94 Republica Elenă arată că a efectuat deja toate demersurile necesare pentru executarea completă Hotărârii din 10 septembrie 2009, Comisia/Grecia (C‑286/08, nepublicată, EU:C:2009:543), cooperând sistematic și loial cu serviciile Comisiei, astfel încât, în prezent, o proporție redusă din această hotărâre nu a fost executată. În consecință, nu ar trebui să plătească suma forfetară propusă de Comisie.

      sau

      80 În al doilea rând, Comisia nu ar fi cooperat loial cu Consiliul în ceea ce privește stabilirea conținutului observațiilor scrise prezentate în fața TIDM. Astfel, ea s‑ar fi limitat la a adresa Consiliului, doar spre informare, mai multe documente pregătitoare succesive, mult mai puțin detaliate decât observațiile scrise adresate în final TIDM, deși delegațiile statelor membre în Consiliu ar fi vrut să dispună de un proiect de text complet, care le‑ar fi permis printre altele să pregătească propriile observații în perfectă cunoștință a poziției Uniunii preconizate în speță.

      sau

      84 În temeiul articolului 13 alineatul (2) TUE, instituțiile Uniunii cooperează unele cu altele în mod loial. Această cooperare loială are însă loc cu respectarea limitelor atribuțiilor conferite prin tratate fiecăreia dintre aceste instituții. Obligația rezultată din articolul 13 alineatul (2) TUE nu este, așadar, de natură să modifice aceste atribuții (Hotărârea Parlamentul European/Consiliul, C‑48/14, EU:C:2015:91, punctele 57 și 58).
      (…)
      86 În aceste condiții, principiul cooperării loiale impune Comisiei, atunci când aceasta intenționează să exprime poziții în numele Uniunii în fața unei instanțe internaționale, obligația de a consulta în prealabil Consiliul.

      sau

      Aprecierea Curții

      57 În temeiul articolului 13 alineatul (2) TUE, instituțiile cooperează unele cu altele în mod loial.

      58 Această cooperare loială are însă loc cu respectarea limitelor atribuțiilor conferite în tratate fiecărei instituții. Obligația rezultată din articolul 13 alineatul (2) TUE nu este, așadar, de natură să modifice aceste atribuții.

      59 Cu privire la aspectul dacă Consiliul a încălcat principiul cooperării loiale prin adoptarea directivei atacate, trebuie amintit că, după cum s‑a constatat la punctul 39 din prezenta hotărâre, aceasta a fost fondată pe un temei juridic adecvat, mai precis articolul 31 EA.

      60 Astfel, faptul că, pentru adoptarea directivei atacate, Parlamentul nu a intervenit în calitate de colegiuitor în cadrul procedurii legislative ordinare, ci a fost consultat, rezultă numai dintr‑o alegere efectuată de autorii tratatelor, iar nu dintr‑o încălcare a principiului cooperării loiale (a se vedea în acest sens Hotărârea Parlamentul/Consiliul, EU:C:2012:472, punctul 82).

      61 În sfârșit, nu poate fi admis nici argumentul Parlamentului potrivit căruia, înainte de adoptarea directivei atacate, Directiva 98/83 ar fi trebuit abrogată în parte în temeiul articolului 192 alineatul (1) TFUE și cu respectarea dispozițiilor Tratatului FUE referitoare la procedura legislativă ordinară.

      62 Astfel, teza Parlamentului înseamnă să se admită că exercitarea de către Consiliu a atribuțiilor care îi sunt conferite prin articolele 30 EA și 31 EA poate fi supusă acordului prealabil al Parlamentului, deși aceste dispoziții îi recunosc numai un rol consultativ. Or, după cum reiese din cuprinsul punctului 58 din prezenta hotărâre, atribuțiile Parlamentului și ale Consiliului întemeiate pe articolele 30 EA și 31 EA nu pot fi limitate sau, respectiv, extinse în temeiul principiului cooperării loiale.

      63 Prin urmare, al treilea motiv trebuie respins.

      64 Rezultă din toate cele ce precedă că acțiunea trebuie respinsă în totalitate.

      Cred ca despre un astfel de mutatis mutandis este vorba 😀

      • Alina BADEA spune:

        Aşa-zisul principiu al loialităţii nu este acelaşi lucru cu principiul cooperării loiale şi, oricum, nu este utilizat în contextul şi cu sensul avut în vedere în citatele dvs. Din punctul meu de vedere, exprimarea din sesizare denotă cel puţin condescendenţă.

    • Doamna avocat, nu v-ati motivat deloc raspunsul.
      Mie mi se pare ca sensul e asemanator. Dar acum dumneavoastra nu ati motivat de ce considerati ca sensul ar fi unul diferit, nici eu nu am de ce sa o fac.
      Cele bune,

  4. Hotărârea nr. 328/2005, art. 4 alin. (1): ”În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu judecătorii și procurorii nu trebuie să fie influențați de doctrine politice.”
    Această frază este un eşantion de gândire iluzorie şi confuzie conceptuală. Judecătorul este OBLIGAT să ţină cont de politicile publice care stau la baza LEGILOR, doctrinele politice sunt transpuse în legi.
    Judecătorii se supun LEGII iar legile sunt fundamentate pe doctrine politice care devin doctrine şi principii juridice.
    Probabil că redactorii vroiau să spună că judecătorii nu pot fi influenţaţi de POLITICI DE PARTID sau partizanat politic, nu de doctrine politice. E diferenţă mare.
    Democraţia, separaţia puterilor în stat, republica sunt doctrine politice.

  5. Mihai BULUGEA spune:

    Ce logic gandeste dl Tariceanu (sau, ma rog, cine i-a compus sesizarea). „Cine nu e cu noi e impotriva noastra”. Si a ajuns presedintele Senatului. Sa te opui unei legi pentru ca esti de parere ca acea lege este proasta dupa parerea ta inseamna in logica marelui maestru Tariceanu sa iti exprimi apartenenta la o doctrina politica contrara initiatorilor. Iarasi, mai este de observat si faptul ca dansul porneste de la premisa ca legea despre care se vorbeste (sau ma rog, proiectul de lege) este miracolul care salveaza justitia de la metastaza in care s-ar afla. Murdar. Despre ultima propozitie nici macar n-are rost sa pomenesc. Exemplu de cum sa MODERAT.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Newsletter
Publicitate
Corporate
Membership