Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Recuperare creanţe
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





CJUE. C‑217/16, Comisia Europeană/Dimos Zagoriou. Decizie a CE privind restituirea sumelor plătite și care constituie titlu executoriu
09.11.2017 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Trimitere preliminară – Decizie a Comisiei Europene privind restituirea sumelor plătite și care constituie titlu executoriu – Articolul 299 TFUE – Executare silită – Măsuri de executare – Stabilirea instanței naționale competente în materie de contencios al executării – Stabilirea persoanei căreia îi revine obligația pecuniară – Condiții de aplicare a modalităților procedurale naționale – Autonomie procedurală a statelor membre – Principiile echivalenței și efectivității

Prin Decizia C(2006) 4798 din 4 octombrie 2006, care constituie titlu executoriu în conformitate cu articolul 299 TFUE, Comisia a fixat la 284 739,20 euro suma pe care i‑o datora Dimotiki Epicheirisi Touristikis Anaptyxis tou Dimou Aristis Zagoriou Ioanninon (întreprinderea municipală pentru dezvoltarea turistică a Municipalității Aristi Zagoriou Ioanninon, Grecia). Această decizie avea ca obiect recuperarea unui ajutor acordat acesteia din urmă în cursul anului 1993.

Întrucât întreprinderea municipală menționată fusese plasată în lichidare, Comisia a notificat Municipalității Kentriko Zagori (Grecia), care absorbise între timp Municipalitatea Aristi Zagoriou Ioanninon și, prin urmare, era subrogată în drepturile și obligațiile acesteia din urmă, o somație de plată din data de 31 august 2008, iar ulterior, printr‑un înscris din 7 octombrie 2008, notificat Municipalității Kentriko Zagori la 15 octombrie 2008, a solicitat instituirea unei popriri în cuantum de 322 213,54 euro asupra conturilor bancare ale Municipalității Kentriko Zagori de la o instituție bancară. Aceasta din urmă, în executarea actului de poprire, a plătit Comisiei integralitatea sumei respective.

După cum reiese din decizia de trimitere, la 23 octombrie 2008, Municipalitatea Kentriko Zagori (Grecia), pentru care Municipalitatea Zagori continuă procedura principală în calitate de succesoare cu titlu universal, a formulat la Monomeles Protodikeio Athinon (Tribunalul de Mare Instanță în complet de judecător unic din Atena, Grecia) contestație la somația de plată care îi fusese notificată în temeiul acestei decizii a Comisiei.

Municipalitatea Kentriko Zagori a solicitat, de asemenea, în cadrul aceleiași proceduri, anularea actului de poprire.

În susținerea cererilor sale, contestatoarea a invocat, pe de o parte, faptul că nu avea calitate procesuală pasivă și, în consecință, nu putea face obiectul unei astfel de măsuri de executare și, pe de altă parte, faptul că suma în litigiu privea venituri care nu puteau fi poprite.

Prin hotărârea din 14 mai 2013, Monomeles Protodikeio Athinon (Tribunalul de Mare Instanță în complet de judecător unic din Atena), după ce s‑a declarat competent pentru a soluționa litigiul ca urmare a naturii private a acestuia, a admis în parte cererile contestatoarei, anulând actul de poprire respectiv, ca urmare a lipsei calității procesuale pasive a Municipalității Kentriko Zagori.

Comisia a declarat apel împotriva acestei hotărâri la instanța de trimitere, apreciind printre altele că instanța de prim grad de jurisdicție a interpretat în mod eronat dreptul Uniunii. Această instituție consideră în esență că respectiva instanță de prim grad de jurisdicție nu era competentă să soluționeze litigiul principal, întrucât acesta, de natură administrativă, era de competența instanțelor administrative. Comisia susține în plus că executarea trebuie să fie continuată împotriva Municipalității Zagori.

În aceste condiții, Efeteio Athinon (Curtea de Apel din Atena, Grecia) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

„1) Care este natura actelor [Comisiei] în exercitarea competențelor sale prevăzute în Regulamentele nr. 2052/88, nr. 4253/88 și nr. 4256/88 și, mai precis, aceste acte ale Comisiei [sunt] acte de drept public și dau naștere, în orice caz, unor litigii administrative cu privire la fond, în special atunci când obiectul popririi efectuate de [Comisie] este o creanță privată, în condițiile în care creanța inițială pentru plata căreia s‑a pornit executarea silită rezultă dintr‑un raport juridic de drept public, derivat din actele [Comisiei] menționate mai sus, sau sunt acte de drept privat care dau naștere unor litigii de drept privat?

2) Având în vedere articolul 299 TFUE, potrivit căruia executarea silită a actelor [Comisiei] care impun o obligație pecuniară în sarcina altor persoane decât statele membre este reglementată de normele de procedură civilă în vigoare în statul pe teritoriul căruia se efectuează executarea silită și având în vedere dispoziția de la acest articol potrivit căreia controlul legalității măsurilor de executare este de competența instanțelor naționale, în ce mod se stabilește competența instanțelor naționale cu privire la litigiile care rezultă din această executare, în cazul în care, potrivit legislației naționale, litigiile menționate constituie litigii administrative cu privire la fond, cu alte cuvinte în cazul în care raportul în cauză este de drept public?

3) În cazul executării silite a unor acte ale [Comisiei] adoptate în temeiul Regulamentelor nr. 2052/88, nr. 4253/88 și nr. 4256/88 și care impun o obligație pecuniară în sarcina altor persoane decât statele membre, calitatea procesuală pasivă a debitorului [se stabilește] în temeiul dreptului național sau în temeiul dreptului Uniunii?

4) În cazul în care persoana căreia îi incumbă o obligație pecuniară care derivă dintr‑un act al [Comisiei] adoptat în temeiul Regulamentelor nr. 2052/88, nr. 4253/88 și nr. 4258/88 este o societate municipală, ulterior dizolvată, municipalitatea căreia îi aparține societatea respectivă este răspunzătoare pentru îndeplinirea obligației pecuniare în cauză față de [Comisie] potrivit regulamentelor menționate anterior?”

Curtea (Camera a treia) declară:

1) Articolul 299 TFUE trebuie interpretat în sensul că acest articol nu stabilește alegerea instanței naționale competente în ceea ce privește acțiunile legate de executarea silită a actelor Comisiei Europene care impun o obligație pecuniară în sarcina altor persoane decât statele membre care constituie titlu executoriu, conform articolului menționat, întrucât această stabilire intră sub incidența dreptului național în temeiul principiului autonomiei procedurale, sub rezerva ca această stabilire să nu aducă atingere aplicării și eficacității dreptului Uniunii.

Revine instanței naționale sarcina de a stabili dacă aplicarea normelor procedurale naționale acțiunilor aferente executării silite a actelor menționate la articolul 299 TFUE se efectuează într‑un mod nediscriminatoriu în raport cu procedurile prin care se urmărește soluționarea litigiilor naționale de același tip și potrivit unor modalități care să nu facă mai dificilă recuperarea sumelor vizate prin aceste acte decât în cazuri comparabile privind punerea în aplicare a unor dispoziții naționale corespunzătoare.

2) Articolul 299 TFUE, precum și Regulamentul (CEE) nr. 2052/88 al Consiliului din 24 iunie 1988 privind misiunile și eficiența fondurilor structurale, precum și coordonarea activităților proprii între ele și cu operațiunile Băncii Europene de Investiții și ale altor instrumente financiare existente, Regulamentul (CEE) nr. 4253/88 al Consiliului din 19 decembrie 1988 de aplicare a Regulamentului nr. 2052/88 în ceea ce privește coordonarea colaborării între diferite fonduri structurale, pe de o parte, și între acestea și cele ale Băncii Europene de Investiții și ale altor instrumente financiare existente, pe de altă parte, și Regulamentul (CEE) nr. 4256/88 al Consiliului din 19 decembrie 1988 de aplicare a Regulamentului nr. 2052/88 în ceea ce privește Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA), secțiunea Orientare, trebuie interpretate în sensul că nu stabilesc, în împrejurări precum cele în discuție în litigiul principal, persoanele împotriva cărora poate fi continuată executarea silită în temeiul unei decizii a Comisiei Europene privind restituirea sumelor plătite și care constituie titlu executoriu.

Revine dreptului național sarcina de a stabili aceste persoane, sub rezerva respectării principiilor echivalenței și efectivității.

:: Hotărârea

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.