Neregularitatea actului de sesizare, încă o problemă…
14 noiembrie 2017 | Alexandra ȘINC
proc. Alexandra Sinc
Se poate discuta despre ce înseamnă neregularitatea actului de sesizare, dacă se confundă undeva cu legalitatea sau dacă înseamnă cu totul altceva, dacă cele două noțiuni se suprapun pe anumite porțiuni.
Atunci când vorbim despre plângerea împotriva soluției în fața judecătorului de cameră preliminară, și nu despre legalitatea sesizării, judecătorul poate ceva mai mult decât în procedura prevăzută art. 342 CPP, pentru că e singura procedură în fața judecătorului de cameră preliminară unde acesta poate analiza nu doar legalitatea, ci și caracterul complet al urmăririi penale, și cred că poate să administreze probe care, chiar dacă nu sunt probe în urmărirea penală, sunt probe care îndreptățesc convingerea că urmărirea penală nu a fost completă, probe de tipul înscrisuri (înscrisuri extrajudiciare din procesul penal) din care rezultă că s-ar mai fi putut verifica ceva în urmărirea penală, gen copii ale declarațiilor unor persoane date în alte cauze.
Cred că undeva problema stă și în modul în care este percepută la noi vătămarea și cum trebuie dovedită în afară de nulitățile absolute, poate că ar trebui să existe și nulități relative din acestea cu regim intermediar în care vătămarea, de pildă la încălcarea dreptului la apărare, să fie ceva mai ușor de invocat. Și mai avem și problema eternă.. eu încă nu sunt lămurită: ce înseamnă că nu se poate remedia în alt fel? Cum te poți asigura că se remediază în alt fel?! Că cea mai frecvent întâlnită modalitate de remediere este… adevărat că martorul a fost audiat in rem, deși știam demult cine ar fi trebuit să fie suspectul, dar se va audia în fața instanței. În ce măsură această decizie a judecătorului de cameră preliminară leagă instanța, câtă vreme instanța, chiar aceeași persoană fiind, formal vorbind, pune în discuție probele la primul termen de judecată.
Cred că este și o problemă de diferență între ceea ce intenționăm, la nivel de inițiativă de schimbare a legislației și ceea ce ne putem asuma la nivel de mentalitate, ca desprindere de gândirea juridică tradițională… pentru că din deciziile Curții Constituționale, câte dintre ele chiar verifică conformitatea cu Constituția și câtă compatibilitate cu gândirea juridică tradițională românească?..
Și noi, deci, trăim în paradigma codului Dongoroz, că vrem sau nu vrem să recunoaștem.
Procuror Alexandra Șinc
Formator Institutul Național al Magistraturii
* Opinie susținută în cadrul dezbaterii Limitele avocatului și limitele judecătorului în Camera Preliminară, ediția 155, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
