CE. Raport MCV – noiembrie 2017. UPDATE: Tudorel Toader: Important este faptul că nu s-au înregistrat regrese. Augustin Lazăr: Concluziile raportului rețin, în mod evident, o situație de regres față de raportul din ianuarie 2017
15 noiembrie 2017 | JURIDICE.ro
UPDATE 15 noiembrie 2017: Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat, potrivit agerpres.ro: „Concluziile raportului rețin, în mod evident, o situație de regres față de raportul din ianuarie 2017 și aceasta în principal din cauza propunerilor privind Legile Justiției, care au avut un impact negativ și care au stârnit îngrijorare. În cadrul raportului, se recomandă să fie avute în vedere propunerile făcute de magistrați, propuneri care conservă independența magistraturii. Ne aducem aminte că unele dintre aceste propuneri priveau numirea procurorilor în funcții de conducere după un sistem transparent și robust, un sistem care să fie similar celui pentru numirea președintelui Înaltei Curți. În continuare, se recomandă ca instituțiile statului român să lucreze împreună, să coopereze pentru a ajunge la rezolvarea acestei situații. Eu zic că nu este foarte complicat. Nu poate exista cooperare acolo unde se impun niște lucruri din exterior, iar cuvântul magistraturii nu este ascultat. (…) Față de raportul din ianuarie 2017, este un regres care ar putea determina reconsiderarea unor obiective care au fost considerate deja îndeplinite în raportul din ianuarie. (…)
Cu toții ne dorim ca la termenul acesta nou care a fost fixat pentru sfârșitul anului 2018 să fie îndeplinite toate condiționalitățile, să se realizeze ceea ce așteptăm cu toții, ca în final să se încheie în mod fericit monitorizarea. Ar fi păcat de munca care s-a desfășurat pe parcursul a 10 ani. Am făcut progrese pas cu pas. Ar fi păcat să renunțăm la aceasta muncă de atâția ani, când, de fapt, malul este foarte aproape. Eu zic că sunt condiții bune pentru ridicarea monitorizării în anul 2018. De felul meu sunt optimist și cred că sunt aspecte care pot fi rezolvate și cred că se va ajunge la o soluție rezonabilă.
Eu am mai spus că MCV a fost un fel de cască de protecție pentru magistratura română, în perioada aceasta în care am avut un șantier mare al modernizării. Această cască se va ridica numai dacă vor fi îndeplinite toate condiționalitățile și ne gândim și noi că, în 2018, România va avea Președinția UE și toate instituțiile vor fi interesate să facă un efort. Dacă vor umbla la Legile Justiției să le modifice la maniera pozitivă care să asigure o fortificare a independenței magistraturii și nu altfel, în aceste circumstanțe ar trebui ca toate instituțiile să lucreze în aceeași direcție. (…) Magistratura română a ajuns la maturitate și ea este capabilă să țină făclia de cultură juridică ridicată, fără să o mai supună cineva la vreo restricție de autoritate. Dar unii văd că încearcă să testeze în continuare, să vadă cât de puternic este corpul magistraților. Magistrații sunt maturi și nu vor reuși cei care au alte gânduri.”
***
UPDATE 15 noiembrie 2017: Prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, a declarat, potrivit agerpres.ro: „În privința recomandării numărul unu referitoare la numirea procurorilor de rang înalt, Comisia se referă la proiectele legilor Justiției, proiecte aflate în prima etapă a procedurii legislative, parlamentare. Așadar, raportul se referă la soluții legislative care sunt încă în dezbatere, chiar la începutul dezbaterilor parlamentare, nedefinitive și prin urmare, nu la soluții legislative aplicabile, incidente adoptate în legislația în vigoare. (…) Numai forma finală a legii produce efecte juridice, numai forma finală a legii care se va publica în Monitorul Oficial ne va permite o evaluare a incidenței prevederilor legii de modificare asupra legilor Justiției, asupra independenței Justiției, asupra sistemului judiciar. În faza în care ne aflăm, această referire este doar de poziționare, de preocupare, și nu de fond, pentru că, repet și repet, ne raportăm la proiecte de legi care n-au trecut nici de prima lectură. (…)
Noi avem acest MCV de zece ani de zile. Un proces de durată, cu recomandări care au fost schimbate pe parcurs. În mod evident, într-un deceniu de monitorizare, prin toate rapoartele, Comisia a constatat evoluții ireversibile. Dacă vă referiți la anumite momente de stagnare, ele au fost de-a lungul acestui deceniu și sunt evidente. Important este faptul că nu s-au înregistrat regrese, s-a menținut acel caracter ireversibil, iar evoluția este aceea de atingere a standardelor de îndeplinire a fiecăreia dintre cele 12 recomandări.”
Totodată, ministrul Justiției a mai declarat, potrivit agerpres.ro: „Am prezentat concluzia raportului, care este pozitivă, în sensul că România își poate îndeplini obiectivul ridicării MCV-ului în actualul mandat al Comisiei. (…) Am luat act de evaluarea Comisiei cu privire la progresele înregistrate de România în îndeplinirea recomandărilor formulate în ianuarie 2017. Este un raport de etapă, este un lucru foarte important de subliniat, este un raport de etapă, un raport care consemnează progresele de la ultimul raport, din ianuarie 2017. Raportul evidențiază multe dintre progresele înregistrate de România față de momentul ianuarie 2017, fundamentând concluzia Comisiei în sensul îndeplinirii recomandărilor MCV într-un viitor apropiat, cu orizont de timp anul 2018. Este și angajamentul pe care ni l-am asumat, acela ca, la preluarea președinției Consiliului, la începutul anului 2019, România să nu se afle sub Mecansimul de Cooperare și Verificare.
Raportul constată progresele realizate în privința majorității recomandărilor. Spre exemplu, recomandarea numărul 8 cu privire la sistemul
Prevent și faptul că sunt aproape implementate recomandările numărul 2 privind adoptarea codului de conduită pentru parlamentari și a codului de conduită pentru miniștri, recomandarea 7 referitoare la transparența și responsabilitatea CSM, recomandarea 12 referitoare la Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. În opinia noastră, recomandările 2, 7 și 18 ar fi putut fi considerate ca fiind îndeplinite. După cum se cunoaște, codurile de conduită atât pentru parlamentari, cât și pentru miniștri sunt adoptate. ANABI este complet operațională.”
Potrivit agerpres.ro: „Cerem tuturor autorităților implicate (…) o cooperare constituțională loială, dezbateri reale și fundamentate pe necesitățile sistemului judiciar, sens în care vom intensifica dialogul instituțional pentru a asigura deplina efectivitate a componentei de cooperare a Mecanismului Comisiei Europene.
Afirmăm profunda angajare a autorităților române în sensul îndeplinirii tuturor recomandărilor, contând, în același timp, pe sprijinul constant al Comisiei în realizarea obiectivului de finalizare a MCV.”
***
15 noiembrie 2017: Comisia Europeană a publicat Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare potrivit unui comunicat CE.
Potrivit concluziilor raportului, deși s-au luat măsuri pentru implementarea recomandărilor MCV, avântul reformelor s-a pierdut în ansamblu, ceea ce a încetinit punerea în aplicare a recomandărilor rămase și, de asemenea, a generat riscul redeschiderii unor
aspecte care fuseseră considerate ca fiind îndeplinite în raportul din ianuarie 2017. Provocările la adresa independenței sistemului judiciar și punerea acesteia sub semnul întrebării au reprezentat, de asemenea, un motiv persistent de îngrijorare.
În acest co.ntext, deși progresele înregistrate au adus unele obiective de referință mai aproape de îndeplinire, Comisia nu poate încă să concluzioneze că, în această etapă, vreunul dintre obiectivele de referință este îndeplinit în mod satisfăcător.
O nouă evaluare a progreselor realizate de catre România urmează să aibă loc la finalul anului 2018.
:: Raport MCV
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
