Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

T-784/16, Pilla/Comisia şi EACEA. Procedură de selecţie pentru susţinerea unei acţiuni pregătitoare în domeniul culturii la nivelul Uniunii. Subvenţii destinate exclusiv persoanelor juridice. Decizie de respingere a candidaturii unei persoane fizice. Octavia Spineanu-Matei, judecător raportor
17.11.2017 | Diana BULANCEA


Diana Bulancea

Diana Bulancea

Ordonanţa din 15 noiembrie 2017, cu referinţa EU:T:2017:806 şi limba de procedură – italiana.

Acţiune în anulare şi în despăgubire – Cerere de măsuri provizorii – Cerere de asistenţă judiciară formulată ulterior introducerii acţiunii – Programul „Europa creativă (2014-2020)” – Apel la propuneri privind susţinerea unei acţiuni pregătitoare – Decizie de respingere a candidaturii pentru nerespectarea unui criteriu de eligibilitate – Subvenţii destinate exclusiv persoanelor juridice – Încălcarea exigenţelor de formă – Absenţa imputabilităţii actelor faţă de EACEA – Acţiune în parte manifest inadmisibilă şi în parte manifest lipsită de orice fundament în drept

Prezenta cauză prezintă, dincolo de problema de fond vizând puterea de apreciere a Comisiei Europene la stabilirea criteriilor de eligibilitate pentru accesarea unor fonduri europene puse la dispoziţie în cadrul unor forme speciale de finanţare, multiple aspecte de procedură, precum inadmisibilitatea unor cereri şi a unor motive formulate cu încălcarea prevederilor Regulamentului de procedură al Tribunalului[1], calitatea procesuală pasivă sau ordinea de prioritate pentru soluţionarea unei cereri de asistenţă judiciară în raport de cererile principale.

Contextul juridic şi antecedentele litigiului

În anul 2016, în continuarea unui proiect pilot derulat începând cu 2014, Comisia Europeană a decis să finanţeze o acţiune pregătitoare în sensul art. 54 alineatul (2) litera b) din Regulamentul financiar[2], în scopul de a crea un premiu „Festivaluri” al Uniunii şi o etichetă „Festival” a Uniunii în domeniul culturii.

În acest sens, printr-o decizie din 31 martie 2016 (în continuare „decizia de finanţare”), Comisia a adoptat programul de lucru anual pentru 2016 pentru punerea în aplicare a mai multor proiecte pilot şi acţiuni pregătitoare[3], care se regăseau în anexele la decizie, printre care se regăsea şi acţiunea pregătitoare „Europa pentru festivaluri, festivalurile pentru Europa (EFFE)”, pentru care se prevedea o subvenţie de 350 000 euro. Decizia de finanţare prevedea că directorul general al Direcţiei Generale (DG) „Educaţie şi Cultură” din cadrul Comisiei trebuia să vegheze la publicarea şi la punerea în practică a programului de lucru anual pentru 2016, pentru subvenţiile şi achiziţiile necesare pentru liniile bugetare aferente proiectelor şi acţiunilor prevăzute în cuprinsul său.

Programul de lucru pentru acţiunea EFFE (anexă la decizia de finanţare) prevedea că aceasta va fi pusă în aplicare printr-o convenţie-cadru de parteneriat cu entitatea ce urma să fie selecţionată în urma unui apel la propuneri. De asemenea, potrivit punctului 3, orice participant la procedura de selecţie declanşată prin apelul la propuneri trebuia să îndeplinească două criterii de eligibilitate, dintre care prima prevedea următoarele: „să fie un organism public sau privat dotat cu personalitate juridică, a cărui activitate principală se situează în domeniul culturii; persoanele fizice nu sunt autorizate să solicite o subvenţie în baza prezentului apel”.

DG „Educaţie şi Cultură” din cadrul Comisiei a publicat, în conformitate cu Programul de lucru pentru acţiunea EFFE, un apel la propuneri, care prevedea, la rubrica „Eligibilitatea solicitanţilor”, că procedura de selecţie declanşată era deschisă entităţilor sau grupurilor de entităţi „dotate cu personalitate juridică de cel puţin doi ani la data depunerii candidaturii şi […] capabile să facă dovada calităţii de persoană juridică”. Pentru persoanele fizice şi entităţile lipsite de personalitate juridică se prevedea că „vor fi declarate neeligibile”.

Reclamantul şi-a depus candidatura în cadrul procedurii de selecţie lansate, cu proiectul intitulat „Venafro European Festival of Literature”.

În urma evaluării candidaturilor depuse, DG „Educaţie şi Cultură” a respins candidatura reclamantului, cu motivarea că acesta era o persoană fizică, neeligibilă, potrivit apelului la propuneri, acordând subvenţia unui alt candidat.

Acţiunea în anulare şi în despăgubire – Cererea de măsuri provizorii – Cererea de ajutor judiciar formulată ulterior introducerii acţiunii

Reclamantul a introdus cererea din prezenta cauză, înregistrată sub indicativul T-784/16, în contradictoriu cu Comisia Europeană şi cu Agenţia Executivă „Educaţie, audiovizual şi cultură” (EACEA), pe care a denumit-o „acţiune în anulare”.

Printr-o cerere separată, formulată ulterior introducerii acţiunii, reclamantul a solicitat acordarea de asistenţă judiciară, motivat de lipsa veniturilor.

Soluţia Tribunalului

Prin ordonanţa[4] din 15 noiembrie 2017, Tribunalul a respins acţiunea reclamantului ca vădit inadmisibilă în contradictoriu cu pârâta EACEA, în parte ca vădit inadmisibilă şi în parte ca vădit nefondată, în contradictoriu cu pârâta Comisia, respingând, în consecinţă, şi cererea de asistenţă judiciară.

– Aspecte de admisibilitate[5]

Tribunalul a analizat, cu prioritate, respectarea regulilor referitoare la conţinutul cererii, apoi calitatea procesuală pasivă a EACEA, iar în final respectarea condiţiilor procedurale la formularea cererii de măsuri provizorii.

În privinţa regulilor referitoare la conţinutul cererii, Tribunalul a reamintit că, potrivit art. 21 alineatul (1) al Statutului Curţii de justiţie a Uniunii Europene, aplicabil în egală măsură şi procedurilor aflate pe rolul Tribunalului, şi art. 76 literele (d) şi (e) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, cererea de chemare în judecată trebuie să conţină obiectul litigiului, motivele şi argumentele invocate, precum şi un rezumat al respectivelor motive, şi concluziile[6] părţii reclamante. Aceste elemente trebuie să fie suficient de clare şi precise pentru a permite părţii pârâte să-şi pregătească apărarea şi Tribunalului să statueze asupra cererii, fără a fi necesare alte informaţii. În scopul de a garanta securitatea juridică şi o bună administrare a justiţiei, este necesar, pentru ca o acţiune să fie admisibilă, ca elementele esenţiale de fapt şi de drept pe care aceasta se fundamentează, să reiasă, chiar şi sumar, însă într-o manieră coerentă şi comprehensibilă, din textul acţiunii înseşi (făcând referire, în acest sens, la ordonanţa din 27 martie 2017, Frank/Comisia, T-603/15, EU:T:2017:228, punctele 37 şi 38 şi jurisprudenţa citată).

După ce a reţinut că existau numeroase ambiguităţi atât în privinţa obiectului litigiului, în privinţa motivelor şi argumentelor invocate, Tribunalul a ajuns la concluzia că este posibil, totuşi, să se deducă din cererea astfel formulată că reclamantul solicită, în primul rând, anularea deciziei Comisiei prin care candidatura sa prezentată în cadrul apelului la propuneri a fost respinsă, în al doilea rând, cu titlu principal să se constate şi declare admisibilitatea candidaturii sale sau, cu titlu subsidiar, să se anuleze procedura înseşi, în al treilea rând, să se suspende procedura de selecţie, iar în al patrulea rând, să fie obligate pârâtele la repararea prejudiciului pe care l-ar fi suferit prin respingerea candidaturii. A subliniat, de asemenea, că indicarea, ca temei juridic al acţiunii, doar a dispoziţiilor art. 263 TFUE, nu era suficientă pentru a considera că Tribunalul nu-şi poate exercita controlul jurisdicţional şi asupra cererii de suspendare a procedurii de selecţie şi a celei în despăgubiri, şi că pârâtele nu-şi pot prezenta în mod util apărarea în privinţa lor.

Totuşi, Tribunalul a precizat că, date fiind structura şi formularea foarte confuze ale cererii de chemare în judecată, este obligat să limiteze controlul său de fond doar la capetele de cerere ale căror întindere şi claritate sunt suficiente, în timp ce restul trebuie respinse ca manifest inadmisibile. Astfel, Tribunalul a reţinut că aceasta era situaţia, în primul rând, a celui de-al doilea capăt de cerere, referitor la constatarea şi declararea admisibilităţii candidaturii sale, cu titlu principal, sau anularea procedurii înseşi, cu titlu subsidiar, pentru care reclamantul nu prezentase nicio argumentaţie şi nici un fundament juridic, iar în plus solicita Tribunalului să se substituie Comisiei sau să îi dea ordine acesteia, ceea ce exceda în mod manifest competenţelor sale în cadrul controlului de legalitate exercitat în baza art. 263 TFUE (hotărârea din 17 februarie 2017, Mayer/EFSA, T‑493/14, EU:T:2017:100, punctul 34 şi jurisprudenţa citată). În al doilea rând, era cazul argumentului referitor la pretinsa violare a principiului nediscriminării, în privinţa căruia reclamantul se limitase doar să îl enunţe la două puncte din cerere, fără nicio altă precizare, în special referitoare la comparabilitatea situaţiei sale de persoană fizică ce exersa o profesie liberală cu cea a unei persoane juridice. Tribunalul şi-a fundamentat soluţia de inadmisibilitate vădită şi pe faptul că, în lipsa unei argumentaţii cuprinse în cererea de chemare în judecată, Comisia nu fusese în măsură să-şi formuleze apărări în această privinţă [făcând referire, în acest sens, la hotărârea din 9 noiembrie 2016, Gallardo Blanco/EUIPO – Expasa Agricultura y Ganadería (Représentation d’un mors de cheval en forme de „h”), T‑716/15, nepublicată, EU:T:2016:649, punctul 24].

În ceea ce priveşte pârâta Agenţia Executivă „Educaţie, audiovizual şi cultură” (EACEA), Tribunalul a considerat că apărările acesteia din excepţia de inadmisibilitate depusă[7] erau întemeiate, întrucât încât nici actele a căror anulare era solicitată şi nici pretinsele pagube invocate de către reclamant nu putea fi imputate acestei pârâte.

Pentru cererea de măsuri provizorii care viza suspendarea procedurii de selecţie, Tribunalul a reţinut că era suficient să se constate că aceasta nu fusese introdusă printr-un act separat, potrivit exigenţelor prevăzute în art. 156 alineatul (5) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, care să respecte condiţiile prevăzute la art. 76 – 78 din acelaşi regulament, pentru a fi respinsă ca vădit inadmisibilă.

– Aspecte de fond

Pe fond, Tribunalul a reţinut că, în ciuda structurii şi formulării foarte confuze ale cererii de chemare în judecată, se poate deduce că prin unicul motiv de nelegalitate invocat, reclamantul critică trei aspecte ce pot fi analizate în mod distinct: primul se referă la aplicarea greşită, de către Comisie, a criteriului de eligibilitate în cadrul procesului de evaluare a candidaturii sale, materializată în respingerea acesteia prin decizia atacată; al doilea se referă la o nelegalitate a însuşi criteriului de eligibilitate, astfel cum era prevăzut în apelul la propuneri, iar al treilea se referă la violarea principiului nediscriminării.

Cum în privinţa argumentului referitor la pretinsa violare a principiului nediscriminării Tribunalul stabilise deja că se impune respingerea lui ca vădit inadmisibil, în continuare a analizat celelalte două aspecte identificate, pe care le-a considerat ca vădit nefondate.

În ceea ce priveşte aplicarea greşită, de către Comisie, a criteriului de eligibilitate în cadrul procesului de evaluare a candidaturii reclamantului, Tribunalul a subliniat că reclamantul nu susţinuse niciodată că ar fi fost o persoană juridică, astfel cum prevedea criteriul de eligibilitate, care fusese stabilit încă prin Programul de lucru pentru acţiunea EFFE. Argumentul său potrivit căruia, în baza unei legi italiene, el trebuia, în calitate de persoană fizică exercitând o profesie liberală, să fie asimilat unei întreprinderi, era lipsit de relevanţă, în măsura în care o astfel de calificare nu ar fi fost suficientă pentru a îl considera o persoană juridică în sensul Programul de lucru pentru acţiunea EFFE şi nu schimba cu nimic calitatea sa de persoană fizică neeligibilă pentru subvenţia oferită.

Tribunalul a subliniat că, în procesul de evaluare a candidaturii reclamantului, Comisia nu făcuse decât să aplice respectivul criteriu de eligibilitate la respectiva candidatură, astfel cum aceasta rezulta din formularul depus în procedura de selecţie, conţinând coordonatele legale ale reclamantului. Or, reclamantul însuşi alesese, dintre formularele puse la dispoziţie pe site-ul Comisiei pentru indicarea coordonatelor legale pentru a fi înregistrate în „Fişierul de entităţi legale” (FEL), gestionat de către aceasta, formularul destinat persoanelor fizice. În aceste condiţii, nu se poate reproşa Comisiei că a tratat candidatura reclamantului ca fiind o candidatură depusă de o persoană fizică.

În ceea ce priveşte nelegalitatea criteriului de eligibilitate, după ce a constatat că reclamantul invocă, în fapt, o excepţie de ilegalitate în sensul art. 277 TFUE, Tribunalul a stabilit că aceasta trebuie respinsă ca manifest nefondată. În acest sens, Tribunalul a reţinut, în esenţă, că în contextul juridic în care acţionase, Comisia dispunea de o foarte largă putere de apreciere în privinţa stabilirii criteriilor de eligibilitate referitoare la solicitanţii de subvenţii, iar dispoziţiile legale pretins încălcate, invocate de reclamant, nu aveau nicio incidenţă în cauză.

În privinţa cererii de despăgubiri, în condiţiile în care ea se întemeia pe argumentele de nelegalitate prezentate în susţinerea cererii în anulare, care fuseseră considerate ca vădit nefondate, Tribunalul a făcut aplicarea unei jurisprudenţe constante, potrivit căreia cererile care tind la repararea unui prejudiciu trebuie respinse în măsura în care ele prezintă o legătură strânsă cu cererea în anulare, care a fost respinsă (a se vedea hotărârea din 21 mai 2008, Belfass/Consiliul, T‑495/04, EU:T:2008:160, punctul 122 şi jurisprudenţa citată).

– În privinţa cererii de asistenţă judiciară

Potrivit prevederilor art. 146 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, orice persoană are dreptul să beneficieze de asistență judiciară în cazul în care, din cauza stării sale materiale, este în imposibilitate totală sau parțială de a face față cheltuielilor cu procesul, cu condiția ca acțiunea în legătură cu care se solicită asistența judiciară să nu pară mod vădit inadmisibilă ori în mod vădit nefondată[8].

Astfel, Tribunalul a constatat că, în condiţiile în care acţiunea urma să fie respinsă în parte ca vădit inadmisibilă şi în parte ca vădit nefondată, nu era îndeplinită una din condiţiile cumulative prevăzute la articolul 146 din Regulamentul de procedură al Tribunalului.


[1] Regulamentul de procedură al Tribunalului (în prezent este în vigoare cel adoptat la 4 martie 2015 şi publicat în JO UE seria L nr. 105 din 23.4.2015, p. 1, cu modificările şi completările ulterioare) conţine dispoziţii de organizare şi procedurale asemănătoare celor din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi, respectiv, din Codul român de procedură civilă.
[2] Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului, JO UE seria L, nr. 298 din 26.10.2012, p. 1.
[3] C(2016)1848 of 31 March 20162016 – annual work programme for the implementation of the pilot projects „Promoting health-enhancing physical activity across Europe”, „Improving learning outcomes by supporting novice teachers, through online coaching and mentoring”, and of the preparatory actions „New Narrative for Europe” and „EFFE – Europe for Festivals, Festivals for Europe”.
[4] Ordonanţa din 15 noiembrie 2017, Pilla/Comisia şi EACEA, T‑784/16, nepublicată, EU:T:2017:806.
[5] Potrivit Regulamentului de procedură al Tribunalului, ori de câte ori Tribunalul constată existenţa unui un fine de neprimire (precum nerespectarea regulilor de procedură referitoare la conţinutul sau forma unei cereri, lipsa calităţii procesuale, autoritatea de lucru judecat, lipsa reclamaţiei administrative obligatorii, lipsa interesului, lipsa obiectului etc.), pronunţă o soluţie de inadmisibilitate, fie şi parţială.
[6] Regulamentului de procedură al Tribunalului, în versiunea lingvistică în limba română, a preluat, la articolul 76 litera (e), termenul de „concluzii” utilizat în limba franceză („conclusions”) pentru a indica petitul acţiunii. În practică, în cazul unei acţiuni cu mai multe capete de cerere, se utilizează expresia „chefs de conclusions”. „Concluziile”, care trebuie să fie foarte bine individualizate fie la începutul, fie la sfârşitul cererii, sunt deosebit de importante pentru determinarea obiectului litigiului, potrivit jurisprudenţei (ordonanţa din 27 martie 2017, Frank/Comisia, T-603/15, EU:T:2017:228, punctul 39 şi jurisprudenţa citată).
[7] Potrivit art. 130 alin. (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, cererea prin care pârâtul solicită Tribunalului să se pronunțe asupra inadmisibilității (a se vedea nota nr. 5 pentru motivele care pot determina o soluţie de inadmisibilitate) sau asupra necompetenței fără a intra în dezbaterea fondului se formulează prin înscris separat în termenul prevăzut la articolul 81.
[8] Obiectul unei cereri de asistenţă judiciară pentru asigurarea dreptului la apărare în privinţa reclamantului poate viza doar rambursarea costurilor efectuate, în condiţiile în care, potrivit art. 51 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, reprezentarea părţilor este obligatorie, inclusiv pentru introducerea cererii de chemare în judecată.


Judecător Diana Bulancea

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate