Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 


 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Cum putem lupta cu agresiunile sexuale? Propunere legislativă
21.11.2017 | Vlad FESAN

Vlad Fesan

Vlad Fesan

Agresorii sexuali sunt un tip de infractori extrem de speciali. Această specificitate este dată nu doar de specificul lor psihic (sau chiar psihiatric), cum ar fi lipsa de empatie și greutatea de a-și opri impulsurile, dar și de modul în care aceasta se concretizează: persoane predispuse la recidivă, care produc un tip de reacție care afectează pentru întreaga viață victima dar și apropiații acesteia.

Un alt specific al acestui tip de agresiune este faptul că victima, de cele mai multe ori nu raportează incidentul, fie de frică de răspuns sau de rușine. Astfel, acești agresori sunt identificați extrem de greu, de cele mai multe ori doar atunci când se nimerește vreun martor.

La acest moment, legislația românească nu face absolut nimic în lupta împotriva acestui tip de agresiuni. Acum, un asemenea agresor face victime, este prins la un moment dat, face închisoare, iese, face din nou victime, la un moment dat (nu la prima victimă) este din nou prins, și acest șir continuă la nesfârșit.

Propunerea mea este să ne raliem la ceea ce se întâmplă deja în Statele Unite, Australia, Marea Britanie, Franța, Spania, unele landuri din Germania: constituirea unei baze de date de agresori sexuali.

Această bază de date ar avea două funcții: pe de o parte s-ar putea asigura supravegherea celor mai periculoși dintre ei (cei care au făcut victime copii și recidiviștii) și pe de cealaltă ar face mai ușoară identificarea lor (ar fi fotografii mai recente decât cele din cazier, s-ar putea căuta în baza de date pe considerent geografic).

Mai jos se găsește expunerea de motive și inițiativa legislativă. Avem promisiuni că în cel mai scurt timp această propunere va ajunge în Senat. Până atunci, vă prezint această propunere dumneavoastră, stimați colegi, astfel încât să îmi trimiteți propunerile dumneavoastră înainte de a o înainta spre mediul politic.

Pentru orice detalii, vă stau la dispoziție la adresa de e-mail vlad.fesan@avocatfesan.ro.

PROPUNERE LEGISLATIVĂ PRIVIND BAZA DE DATE A AGRESORILOR SEXUALI

1. Descrierea situației actuale

În acest moment, agresorii sexuali nu sunt priviți în mod separat de legislația românească. Acest lucru se petrece în ciuda faptului că acest tip de infracțiune are o rată de recidivă extrem de mare și are un impact aproape ireversibil în ceea ce privește victimele.

În ultimul timp, s-au petrecut foarte multe asemenea infracțiuni, mai ales cele ale căror victime sunt copii fiind extrem de dese. De cele mai multe ori, vinovați sunt persoane care au mai săvârșit astfel de fapte.

Legislația actuală asigură doar o foarte sumară supraveghere a acestor persoane, în principal prin Serviciul de probațiune, atunci când aceștia au fost eliberat condiționat sau când asupra lor s-a dispus o măsură prin care nu execută efectiv pedeapsa. De altfel, acest tip de infractor nu este privit în mod separat în legislație.

Atunci când pedeapsa este executată, practic, nu mai există niciun fel de supraveghere, ceea ce duce de extrem de multe ori la recidivă. Cu atât mai grav este că, de extrem de multe ori, victimele nu aduc la cunoștința organelor abilitate asemenea fapte iar asemenea persoane sunt identificate doar când sunt surprinse.

O altă situație gravă este aceea că martorii sau victimele nu au posibilitatea să identifice suspecți datorită faptului că au la dispoziție doar fotografii vechi și neclare de cazier, ceea ce duce și la îngreunarea procesului de identificare.

Astfel, este necesar un sistem prin care, pe de o parte să se poată supraveghea persoanele cu asemenea risc de recidivă și, pe de altă parte, să se poată identifica suspecți.

Este de menționat faptul că, în special persoanele care agresează sexual copii sunt lăsați să se apropie de locurile frecventate de copii iar de cele mai multe ori acestea își aleg locuri de muncă din apropierea potențialelor victime.

Măsurile de siguranță prezentate în cursul acestei propuneri legislative sunt inclusiv folosite pentru protecția persoanelor care au săvârșit aceste fapte, care vor fi ajutate să își corecteze comportamentul. Instanțele de judecată vor putea dispune inclusiv pedepse mai mici atunci când există o posibilitate reală de a verifica persoanele cu risc ridicat de recidivă.

2. Comparație cu situația din alte state europene

Baze de date de agresori sexuali sunt constituite în toată lumea. În Uniunea Europeană, avem exemple de astfel de baze de date în Marea Britanie, Irlanda, Cipru, Franța, Spania și în anumite landuri din Germania.

Astfel de baze de date conțin date actualizate și măsuri de siguranță care pot să ajute la prevenirea acestor fapte.

3. Analiza legislației europene și a jurisprudenței CEDO

La nivel european este în vigoare Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Decizie-cadru 2004/68/JAI.

Această directivă obligă țările membre ale Uniunii Europene să ia atitudine în privința combaterii acestor fapte a căror victimă sunt copii.

Art. 39 din preambulul directivei arată că „pentru prevenirea și limitarea recidivei, infractorii ar trebui să fie supuși unei evaluări a pericolului pe care îl prezintă și a riscurilor posibile de recidivă în ceea ce privește infracțiunile sexuale ale copiilor”. Această evaluare trebuie făcută înainte sau după o procedură penală.

În continuare, art. 40 expune: „infractorii condamnați ar trebui să fie împiedicați, temporar sau permanent, să exercite cel puțin activități profesionale care presupun contacte directe și periodice cu copii, dacă este cazul”.

Iar art. 43 se arată că „statele membre pot lua și măsuri administrative suplimentare cu privire la autori, cum ar fi înregistrarea persoanelor condamnate pentru infracțiunile menționate în prezenta directivă în registrele persoanelor condamnate pentru infracțiuni sexuale”.

Aceste prevederi generale sunt explicate pe larg în textul directivei.

Astfel, se demonstrează faptul că România nu respectă această directivă, ceea ce ar putea duce inclusiv la sancțiunile aferente Tratatului de funcționare al Uniunii Europene.

Situația bazelor de date ale agresorilor sexuali a fost verificată și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în special în cauza Gardel contra Franței, cererea nr. 16428/05, unde domnul Gardel a solicitat să se constate încălcarea prevederilor Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prin faptul că este înscris în registrul agresorilor sexuali introdus în Franța prin legea 2004-204.

El a susținut că înscrierea este abuzivă având în vedere că faptele erau săvârșite înainte de intrarea în vigoare a legii, astfel aplicându-i-se o pedeapsă care nu era prevăzută de lege la acel moment. De asemenea, a considerat că îi sunt încălcate drepturile privind respectarea vieții private.

Curtea a apreciat că „măsura contestată nu a constituit o pedeapsă” fiind în realitate o măsură de siguranță (paragraful 36) iar o măsură de supraveghere specială nu poate fi comparată cu o sancțiune penală din moment ce aceasta urmărea să împiedice comiterea actelor penale (a se vedea paragraful 36 al deciziei dar și cauza Raimondo contra Italiei).

În paragraful 42, Curtea subliniază încă o dată că observă că „măsura în litigiu constituie mai curând o măsură de asigurare a ordinii publice decât o sancțiune… Fișierul autorilor de infracțiuni sexuale a fost creat cu scopul de a împiedica comiterea repetată a infracțiunilor sexuale sau violente și de a asigura identificarea și localizarea autorilor unor astfel de fapte”.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a vieții private (art. 8 din Convenție), Curtea a considerat că datorită faptului că înregistrările sunt limitate în timp la 30 de ani, că persoana poate solicita ștergerea înregistrărilor o dată pe an și că verificarea înscrierilor este limitată la persoane care au obligația legală de a asigura confidențialitatea, nu se poate spune că se încalcă paragraful 8 din Convenție.

În concluzie, CEDO a respins cererea aplicantului confirmând conformitatea cu Convenția a Registrului.

4. Modul de funcționare

Baza de date propusă prin prezenta este o parte a sistemului cazierului fără să se identifice cu acesta. Din rațiuni de protecție a datelor informatice dar și al protejării unor automatisme administrative deja formate și funcționale, operarea Bazei de date se aseamănă cu cea a cazierului. De altfel, însuși textul legii s-a inspirat din Legea 290/2004 privind cazierul judiciar.

Totuși, baza de date are o existență proprie, independentă de cazier, înscrierile fiind absolut separate. Acest lucru este necesar datorită particularităților acestei baze de date.

Aceasta se va actualiza în mod constant cu informații actualizate, agresorul sexual fiind obligat să actualizeze informațiile legate de domiciliu, loc de muncă inclusiv să se asigure furnizarea de fotografii recente.

O altă particularitate este aceea că înscrierea în baza de date va rămâne activă și în situații în care fișa de cazier va fi ștearsă (situația persoanelor reabilitate, a persoanelor achitate datorită iresponsabilității).

De asemenea, trebuie ca informațiile să fie dispoziții unor persoane sau instituții care, operatori de date confidențiale, au necesitatea să fie alertați de prezența unor potențiali agresori sexuali. De exemplu, în cazul în care se observă o persoană suspectă care abordează copii într-o școală (un mod de operare folosit foarte des de agresorii sexuali), o persoană din acea unitate de învățământ va putea să verifice baza de date în vederea identificării.

Este de notat faptul că, deși baza de date protejează în principal copii-victimă există și o posibilitate facultativă a instanțelor să înscrie în această bază de date și persoane care în mod repetat au săvârșit fapte de agresiune sexuală chiar cu victime majore.

5. Avizare

Acest proiect de lege va fi înaintat spre avizare Consiliului legislativ.

De asemenea, propunem consultarea Autorității de supraveghere a Prelucrărilor Datelor cu Caracter Personal, care are și atribuții în acest sens în cadrul proiectelor legislative, conform art. 21, alin. (3), lit. h) din Legea 677/2001.

6. Măsuri de implementare

Pentru aducerea la îndeplinire a acestei legi, este necesară crearea unui nou sistem informatic sau actualizarea sistemului informatic al cazierului judiciar. De asemenea, ofițerii de poliție care se ocupă cu supravegherea judiciară vor primi noi competențe.

Față de aceste considerente, vă rugăm să consultați acest proiect de lege și, dacă veți considera, să îl adoptați.

PROPUNERE DE LEGE

Capitolul I. Dispoziții generale

Art. 1. În scopul prevenirii și combaterii faptelor de agresiune sexuală, a identificării și localizării persoanelor care se fac vinovate de asemenea fapte, se organizează Baza de date a agresorilor sexuali, ca mijloc de cunoaștere, supraveghere și identificare operativă a persoanelor care au comis fapte prevăzute de legea penală de agresiune sexuală.

Art. 2. În Baza de date a agresorilor sexuali se ține evidența persoanelor fizice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal sau administrativ conform Codului penal.

Art. 3. Baza de date a agresorilor sexuali este separată de cazierul judiciar.

Persoanele înscrise în această bază de date vor fi înscrise în continuare și în cazierul judiciar, conform legislației în vigoare.

Art. 4. Comunicarea de date din Baza de date a agresorilor sexuali se face în condițiile prezentei legi care se completează cu prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de acces public precum și ale Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

Capitolul II. Organizarea Bazei de date a agresorilor sexuali

Art. 5. Cazierul judiciar se organizează de Ministerul Administrației și Internelor și se ține de unitățile Poliției Române, prin structurile specializate din domeniul cazierului judiciar.

Art. 6. Evidența informatizată a Bazei de date a agresorilor sexuali se organizează și funcționează în cadrul Poliției Române, care asigură și coordonarea activităților desfășurate în aceste domenii.

Activitatea privind baza de date a agresorilor sexuali este condusă, de Direcția de cazier judiciar, statistică și evidențe operative din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

Art. 7. Înregistrarea în Baza de date a agresorilor sexuali se face nominal.

Pentru fiecare persoană din baza de date se vor înscrie: codul numeric personal, nume, prenume, prenumele părinților, data și locul nașterii, numele purtate anterior, domiciliul, sexul, cetățenia, locul de muncă, fotografie.

Datele înregistrate în Baza de date a agresorilor sexuali privesc: cuantumul pedepsei/sancțiunii aplicate, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal, denumirea infracțiunii, descrierea pe scurt a faptei săvârșite, cu precizarea datei când a fost săvârșită, modalitatea de executare/stingere a pedepsei, data arestării, data eliberării, măsurile de siguranță și complementare.

Capitolul III. Înscrierea în Baza de date a agresorilor sexuali

Art. 8. În Baza de date a agresorilor sexuali se înscriu:

a) în mod obligatoriu: persoanele majore care au săvârșit infracțiuni împotriva libertății și integrității sexuale împotriva unui copil care nu a împlinit 15 ani, persoanele majore care au săvârșit mai mult de o faptă care constituie infracțiune împotriva libertății și integrității sexuale în stare de recidivă sau în concurs real de infracțiuni.

b) în mod facultativ: persoanele care au săvârșit fapte prevăzute de Codul penal: art. 182  alin. (1) , lit. c), art. 205, art. 213 alin. (3), orice infracțiune împotriva libertății și integrității sexuale, altele decât persoanele prevăzute de la lit. a).

Înscrierea se face în baza hotărârii judecătorești pentru o perioadă de maxim 30 de ani, în văzul persoanelor prevăzute de alin. (1) lit. a) și pentru o perioadă între 5-20 de ani care va fi stabilită de Instanța judecătorească, în cazul persoanelor prevăzute de lit. b).

Art. 9. Înscrierea datelor se face doar în baza unei hotărâri judecătorești definitive, de condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitare sau încetare a procesului penal, liberare condiționată.

Art. 10. Înscrierea datelor se poate face și în condițiile în care s-a dispus în cursul urmăririi penale o ordonanță de clasare în baza art. 16, alin. (1), lit. d) sau j) sau de renunțare la urmărirea penală, la propunerea Parchetului.

Art. 11. Înscrierea datelor se poate face și la propunerea Parchetului sau a Serviciului de probațiune, în cazul persoanelor deja condamnate definitiv înainte de intrarea în vigoare a acestei legi.

Art. 12. În cazurile de la art. 11-12, dacă se consideră necesar, Parchetul sau Serviciul de probațiune va sesiza Instanța de judecată în privința emiterii unei hotărâri prin care să se dispună înscrierea persoanei în Baza de date a agresorilor sexuali.

Art. 13. Competentă material în privința emiterii hotărârii de la art. 10 este Judecătoria, care emite o hotărâre care este supusă apelului, conform legii.

Art. 14. Judecarea se va face în regim de urgență.

Art. 15. Extrasele din hotărârile judecătorești se trimit unităților de poliție competente în termen de 24 de ore de la emitere.

Comunicările se trimit cazierului judiciar de la locul de naștere al persoanei în cauză.

Pentru persoanele care nu sunt născute în România, comunicările se trimit Direcției cazier judiciar, statistică și evidențe operative din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

Capitolul IV. Rectificarea înscrierilor

Art. 16 Persoana care se află în Baza de date a agresorilor sexuali poate cere rectificarea datelor înscrise atunci când acestea nu corespund situației legale sau atunci când înscrierea nu s-a făcut conform dispozițiilor legale.

Cererile de rectificare se fac conform procedurii instituite de rectificare a înscrierilor în cazierul judiciar.

Capitolul V. Ștergerea înscrierilor

Art. 17. Înscrierea persoanelor în Baza de date a agresorilor sexuali se face doar cu caracter temporar.

Reabilitarea de drept sau judecătorească nu are ca efect ștergerea înscrierilor în această bază de date.

Art. 18. Persoanele fizice înscrise în Baza de date a agresorilor sexuali se scot din evidență dacă sunt într-una din următoarele situații:

a) persoana înscrisă a decedat;

b) faptele săvârșite nu mai sunt prevăzute de lege ca infracțiuni;

c) a trecut termenul stabilit conform art. 8 alin. (2);

d) a fost admisă cererea persoanei înscrise adresată Instanței de judecată, care demonstrează că măsura înscrierii nu mai este necesară.

Alin. (2). În cazul prevăzut de alin. (1), lit. c), cererea va fi adresată Instanței care a dispus înscrierea în baza de date și se va judeca conform procedurii de la art. 13-14. Prezența procurorului este obligatorie. În cazul respingerii cererii, se va putea înainta o nouă cerere după trecerea a cel puțin un an.

Capitolul VI. Comunicarea înscrierilor în baza de date a agresorilor sexuali

Art. 19. Datele din Baza de date a agresorilor sexuali vor fi disponibile online, gratuit, cu asigurarea respectării protejării datelor cu caracter personal.

Art. 20. Verificarea datei se va face pe baza unui nume de utilizator și a unei parole care vor fi disponibile:

a) instanțelor de judecată;

b) organelor de cercetare penală;

c) instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică, siguranță națională și justiție;

d) conducerii unităților de învățământ, a taberelor școlare, a spitalelor de copii, a oricărei instituții care lucrează cu copii;

e) altor instituții sau organisme care lucrează în mod deosebit cu copii, în condițiile în care pot asigura confidențialitatea datelor cu caracter personal.

Alin. (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. e), vor formula o cerere Inspectoratului General de Poliție, care va dispune în privința accesului acestora la Baza de date a agresorilor sexuali.

Art. 21. Orice persoană fizică va putea solicita un certificat privind înscrierea în Baza de date a agresorilor sexuali, conform procedurilor referitoare la eliberarea certificatului de cazier judiciar; certificatul este valabil 3 luni de la data eliberării.

Certificatul va conține informațiile prevăzute de art. 7.

Art. 22. Certificatul din care să rezulte că o persoană fizică nu este înscrisă în Baza de date a agresorilor sexuali va fi obligatoriu de a fi prezentat la încheierea oricărui contract de muncă în ceea ce privește orice post care intră în contact obișnuit cu copii.

Capitolul VII. Măsuri de siguranță

Art. 23. Următoarele măsuri de siguranță vor fi dispuse în mod obligatoriu prin hotărârea judecătorească de înscriere în Baza de date a agresorilor sexuali:

a) interzicerea ocupării unei funcții sau unei profesii în care persoana are contact în mod obișnuit cu copii (doar pentru agresorii condamnați pentru fapte împotriva copiilor sub 15 ani);

b) interzicerea stabilirii domiciliului la mai puțin de 200 m de unități de învățământ școlar sau preșcolar, tabere de copii, spitale de copii, orice loc frecventat în mod preponderent de copii (doar pentru agresorii condamnați pentru fapte împotriva copiilor sub 15 ani);

c) interzicerea staționării la mai puțin de 100 m de orice unitate prevăzută de lit. b) (doar pentru agresorii condamnați pentru fapte împotriva copiilor sub 15 ani);

d) interzicerea de a locui împreună cu orice persoană care nu a împlinit 18 ani (doar pentru agresorii condamnați pentru fapte împotriva copiilor sub 15 ani);

e) obligația de a înștiința organele de poliție care se ocupă cu supravegherea judiciară în ceea ce privește schimbarea domiciliului, a locului de muncă în termen de maxim 5 zile;

f) obligația de a înștiința, în avans, organele de poliție în ceea ce privește orice deplasare care va dura mai mult de 10 zile;

g) obligația de a se prezenta în termen de minim 1 an la organele care realizează supravegherea judiciară în vederea efectuării de fotografii.

Art. 24. Organele de supraveghere judiciară sunt obligate să furnizeze Direcției de cazier judiciar, statistică și evidențe operative din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române toate informațiile actualizate, în termen de 24 de ore de la obținere, inclusiv fotografiile recente.

Art. 25. În cazul în care se observă încălcarea măsurilor de siguranță, organele de poliție sau Serviciul de probațiune va sesiza imediat Parchetul competent în vederea luării de măsuri urgente.

Art. 26. Ca o derogare de la prevederile Codului penal, aceste măsuri de siguranță se vor dispune pentru toată perioada de timp cât persoana este înscrisă în Baza de date a agresorilor sexuali.

Art. 27. Neexecutarea măsurilor de siguranță se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.

Art. 28. Alte măsuri de siguranță pot fi dispuse, conform Codului penal.

Capitolul VIII. Măsuri tranzitorii și finale

Art. 29. Datorită funcției de prevenție, înscrierea în Baza de date a agresorilor sexuali precum și măsurile de siguranță aplicate conform prezentei legi se vor dispune inclusiv în cazurile în care faptele au fost săvârșite anterior intrării în vigoare a legii.

Art. 30. Administrarea Bazei de date a agresorilor sexuali, comunicările cu privire la datele ce urmează să fie înscrise, cererile pentru obținerea documentelor prevăzute de prezenta lege, precum și răspunsurile prevăzute se vor organiza prin hotărâre de guvern.

Art. 31. Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

Avocat Vlad Fesan


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Cum putem lupta cu agresiunile sexuale? Propunere legislativă”

  1. Legea Registrului infractorilor sexuali trebuie adoptată şi în România.
    Este ciudată toleranţa legiuitorului faţă de aceste orduri umane.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.