Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Laura Codruţa Kovesi: Legi nu putem face
22.11.2017 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Marți, 21 noiembrie 2017, Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a participat la dezbaterea organizată de Grupul pentru Dialog Social cu tema ”Legile justiției. Statul de drept în pericol”.

Miercuri, 22 noiembrie 2017, GDS a dat publicității un comunicat în care se arată că, potrivit tradiției de 28 de ani a GDS-ului și având în vedere importanța tematicii pentru societate, au fost invitați reprezentanți ai tuturor partidelor politice, instituțiilor implicate în actul de justiție, societății civile și mass-media. Magistrații prezenți nu au primit lista nominală a participanților. La această dezbatere publică nu au onorat invitația reprezentanți ai Ministerului Justiției și ai actualei majorități parlamentare.

Laura Codruţa Kovesi: ”Cred că suntem cu toţii conştienţi de gravitatea situaţiei în care ne aflăm. Cel puţin noi, ca instituţie, atât eu şi colegii mei, cât şi instituţional reacţionăm doar prin metodele şi prin posibilităţile pe care le avem. (…) Simţim cu toţii, cel puţin de peste un an şi jumătate, că suntem efectiv sub un asalt, care se manifestă prin hărţuiri, prin intimidări, prin încercări de intimidare, că nu-şi ating scopul, prin critici uneori obiective, dar de cele mai multe ori nu, prin acel fenomen de fake-news şi la care noi nu putem să reacţionăm decât instituţional.

Instituţional, ce putem face? Legi nu putem face, dar putem să ne exprimăm puncte de vedere. Putem să analizăm proiectele de legi, putem să identificăm vulnerabilităţile, să identificăm riscurile şi să explicăm, tehnic sau mai puţin tehnic, care sunt consecinţele. (…) Putem să tragem un semnal de alarmă şi să spunem dacă statul român vrea ca DNA să investigheze doar fapte mărunte şi adoptă legi în sensul ăsta, da… Dacă în statul român se doreşte ca miniştri, secretari de stat şi persoane care deţin funcţii politice să nu mai poată fi cercetate pentru că ministrul Justiţiei va fi colegul lor de partid şi va trimite inspecţia peste procuror, da, putem să spunem aceste lucruri, dar noi mai mult decât atât nu putem face.

În ceea ce priveşte punctul nostru de vedere, am susţinut încă de la proiectul din 23 august că există o încercare de a creşte autoritatea ministrului Justiţiei asupra activităţii procurorilor, ceea ce va afecta grav independenţa procurorilor şi nu numai.

Există trei chestiuni esenţiale în cele două proiecte, care, dacă vor fi adoptate în această formă, vor duce la acest efect, de afectare gravă a independenţei procurorilor: trecerea Inspecţiei Judiciare sub autoritatea ministrului Justiţiei, modificarea condiţiilor privind răspunderea materială a magistraţilor (…) şi înfiinţarea Direcţiei speciale de cercetare a magistraţilor.

S-a spus în mod fals că DNA se opune acestei modificări pentru că ar pierde competenţa. Haideţi să ne uităm pe cifre. (…) În 12 ani au fost condamnaţi definitiv 88 magistraţi – 44 de procurori, 43 de judecători şi un magistrat asistent. Dacă pentru 88 de persoane condamnate în 12 ani trebuie sa înfiinţăm o direcţie specială… În aceeaşi perioadă de timp avem 575 de ofiţeri de poliţie condamnaţi, 121 de lucrători vamali, 106 primari de comune, oraşe şi municipii. Ce o sa facem, dacă avem de 10 ori mai mulţi poliţişti condamnaţi o să facem direcţie pentru investigarea poliţiştilor, direcţie pentru investigarea primarilor, direcţie pentru investigarea lucrătorilor vamali?

Avem o decizie care este deja cunoscută de toată lumea privind abuzul în serviciu (…) Aceste efecte ale deciziei Curţii nu sunt neapărat chestiuni care ţin neapărat de activitatea DNA, ci vizează întreaga societate. Anul trecut, în rechizitoriile pe care DNA le-a întocmit doar pe chestiuni de abuz în serviciu, sechestrele instituite de procurori au fost de 263 milioane de euro. În acest an, ca urmare a deciziei CCR privind abuzul în serviciu, 245 dosare au fost clasate (…) şi 188 milioane de euro care au fost prejudiciu în aceste dosare rămân nerecuperate şi aceste fapte nu mai pot fi investigate. Deci vorbim de un tip de infracţionalitate care din păcate este repetitivă (…) şi care nu mai poate fi investigată de DNA pe viitor pentru că avem o decizie a CCR. Haideţi să ne imaginăm dacă aceste efecte s-au produs doar ca urmare a unei decizii CCR, ce se întâmplă dacă modificăm şi noţiunea de funcţionar public, dacă instituim şi un prag minim la abuzul în serviciu sau da că facem şi alte modificări legate de dezincriminarea infracţiunii de abuz în serviciu împreună cu cea de luare de mită.”

Secţiuni: Content, Drept penal, Sistemul judiciar | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO