Asigurări pentru avocaţi, Barouri, Citate juridice, Grile juridice, INTERPROFESIONAL, Jurisprudenţă inedită CITR, Legal Days, Legal FUN, Legal Style, NOTARIAT, Revista revistelor juridice, Sistemul judiciar, Studenţi la drept, TOP LEGAL
 
Sistemul judiciar [MJ, CSM, INM, SNG, PÎCCJ, DNA, parchete]
Secţiune dezvoltată în parteneriat cu CSM, Ministerul Public şi DNA
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

Departamentul de Stat al SUA ref. propunerile de modificare a Legilor Justiției. UPDATE: Reacția ministrului Justiției. Reacția Parlamentului. Tudorel Toader: Modificările aduse Legilor Justiției, cele fundamentale, rămân ale mele. Augustin Lazăr: Eu pot să înțeleg îngrijorarea

29.11.2017 | JURIDICE.ro

UPDATE 29 noiembrie 2017Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat, potrivit agerpres.ro: „Justiția română este într-un parteneriat strategic cu justiția Statelor Unite din 1997. Justiția Statelor Unite a investit în seminarii, în formarea profesională, în conferințe, în vizite de studii, pe care procurorii români le-au făcut în SUA, pentru a vedea cum arată standardele civilizate în materie de justiție penală. Eu pot să înțeleg îngrijorarea celor care au investit în succesul unei justiții independente și au și reușit să obțină niște rezultate foarte bune, iar acum vine cineva să ne explice, aparent neinformat, de la o comisie care se grăbește, că are termene în mod special să facă o procedură rapidă, pentru ca până la un anume termen să ajungă actul normativ undeva, aparent neinformat. Dar eu zic că nici nu ne aflăm pe terenul bunei credințe aici, că, dacă ne-am afla pe terenul unei minime bune credințe, am face pas cu pas cu responsabilitate ceea ce trebuie făcut pentru a asigura ordinea de drept a României în condiții de standarde civilizate.

***

29 noiembrie 2017: Prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, a declarat, potrivit agerpres.ro: „Noi avem o bună colaborare cu Departamentul de Stat al Statelor Unite, cu toate ambasadele. Ambasadorul și ambasada reprezintă interesele statului respectiv în România, care pot fi de ordin economic, cultural, științific, universitar și așa mai departe. (…) Sunt convins că nu trebuie să ne îngrijoreze. Noi avem deplina libertate să legiferăm așa cum Constituția ne cere, să legiferăm în parametrii și standardele europene și internaționale. (…) Faptul că un ambasador, un departament își exprimă o anumită poziție nu trebuie să ne îngrijoreze pentru că noi, repet, avem competențele, capacitatea, libertatea de a legifera. Noi trebuie doar să avem grijă, repet, să avem grijă să ne îndeplinim acest mandat în limitele statului de drept și în parteneriatele și colaborările pe care le avem. 

Eu am luat poziție publică față de acest comunicat și vă spuneam — și repet — că Departamentul de Stat se exprimă cum și cât i se permite. Eu am discutat de multe ori cu ambasadorul SUA. Chiar dacă uneori nu am fost cu totul de acord în unele probleme, chiar dacă uneori am mai pus niște accente și ne-am trimis niște mesaje publice, fondul relației este de bună colaborare. Nu înseamnă că dânsul nu are libertatea să-și exprime o opinie, dar, dacă-și exprimă o opinie, o preocupare, o îngrijorare, nu înseamnă că îmi schimb condiția și eu mă abat de la ceea ce știu că trebuie să fac, în parametrii competențelor legale și în parametrii exigențelor constituționale. (…) Vreau să vă spun un lucru: înțeleg, e o dezbatere de dată recentă că Departamentul nu prea are reprezentarea conținutului comunicării și că ar fi trimis la ambasadă. Repet, mă exprim în limita informațiilor publice.

CSM a cerut-o ( n.r. – modificarea Legilor Justiției) în 2015, în 2016, era necesară, iar eu vă spun în deplină cunoștință de cauză, dat fiind faptul că, în cariera pe care am avut-o și o am, am lucrat și lucrez doar în domeniul sistemului. Eu am elaborat acel proiect de legi, l-am prezentat. De la început nu am crezut faptul că va rămâne ad literam, așa cum am propus eu, dar rolul meu, și o să vedeți, rolul meu va rămâne: acela de a fi generat discuția, schimbarea, modificarea, de a fi readus în actualitate nevoia de schimbare și perspectivele de schimbare. Faptul că a preluat comisia (Comisia specială privind Legile justiției — n. r.), faptul că a mai modificat este foarte bine, dar să nu uităm: rămâne răspunderea magistraților, rămâne ad literam cum am propus-o eu, cu precizarea că se definește ce este rea-credință și neglijență. Deja este un câștig, dacă numai atât rămâne, deja este o reformă a sistemului, pentru că nimeni nu este în afara legii și fiecare dintre noi răspundem pentru ceea ce facem. Rămâne Inspecția Judiciară, cu statutul special, este deja un alt câștig. Rămâne separația competențelor, carierelor între procurori și judecători, inclusiv programa cu magistratura. Eu am propus să aibă o experiență de cinci ani în profesii juridice liberale, am văzut că în comisie a rămas propunerea de patru ani, nu înainte, ci după ce este admis, e cam tot acolo. Ideea este să nu dai puterea ca magistrat unuia care nu are experiență de viață, să înțeleagă modul în care norma se aplică și efectele pe care le produce asupra cetățeanului și asupra statului de drept. (…)

Orice schimbări vor fi, eu sunt foarte mulțumit că am adus în actualitate discuția, că am arătat direcțiile de schimbare, că cele fundamentale vor rămâne. Sigur, nicio lege nu este perfectă. Cu timpul se va mai putea modifica. Dacă vreți, eu au făcut efortul de a da bulgărele la vale, după care el se rostogolește, se limpezește, dar important este să dai impulsul, să generezi schimbarea și să dai direcția. (…)

Modificările aduse Legilor Justiției, cele fundamentale, rămân ale mele. Unele au fost aduse de comisie. Eu sunt convins că Legile Justiției trebuie schimbate, iar soluțiile aduse vor genera o mai mare încredere a cetățeanului în actul de justiție. Părțile bune din justiție nu justifică minusurile din justiție. (…)

Temele de la proteste sunt combinate. (…) Cu privire la demisie, sigur că nu apreciez eu. Apreciază decidenții, alianța de guvernare, prim-ministrul…Iar dacă dânșii vor ajunge la convingerea asta, eu nu am nicio problemă, iar a doua zi de când nu mai sunt ministru se suspendă suspendarea și devin rectorul activ în exercițiu al celei mai vechi universități din România, prima universitate din România modernă.

***

28 noiembrie 2017: Senatul României a publicat o declarație semnată de Călin-Popescu Tăriceanu președintele Senatului, și Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, în contextul mesajului Departamentului de Stat al SUA, potrivit unui comunicat.

Text integral:

Parlamentul României a luat act cu neplăcută surprindere de comunicatul emis în data de 27 noiembrie 2017 de către Departamentul de Stat din Statele Unite ale Americii referitor la dezbaterea privind reforma Justiției.

Dorim să subliniem că, în orice discuție cu partenerii noștri trebuie să plecăm de la un principiu constituțional fundamental, același în SUA și în România, potrivit căruia dezbaterile, deciziile și voturile din Parlament se desfășoară în numele suveranității poporului și nu pot face obiectul niciunei forme de presiune.

Statele Unite ale Americii trebuie să aibă încredere în Parlamentul României care urmărește să consolideze independența sistemului judiciar și eliminarea influențelor politice în funcționarea justiției.

Statele Unite ale Americii trebuie să aibă încredere în Parlamentul României care dezbate în aceste zile legile de reformă ale justiției, pentru că este același Parlament care:

– a adoptat Declarația privind aniversarea a două decenii de Parteneriat Strategic România – SUA;
– a aprobat alocarea a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare;
– a decis participarea forțelor armate ale României în teatrele de operațiuni din Afganistan și Irak precum și în cadrul cooperării în coaliția anti-ISIS/DAESH alături de SUA și alți aliați;
– a adoptat legile privind achiziționarea sistemului de apărare antirachetă Patriot

Exprimăm speranța că declarația Departamentului de Stat al SUA a fost făcută cu bună credință, dar nu putem să nu remarcăm că ea nu pare să fie rezultatul unei analize echilibrate, obiective și cuprinzătoare a faptelor, făcând mai degrabă ecou unor opinii vehiculate în spațiul public românesc.
 
Natura și forma Declarației Departamentului de Stat al SUA sunt de neînțeles în contextul în care este greu de imaginat că în Statele Unite ar fi putut avea loc încălcările drepturilor și libertăților cetățenești la care asistăm frecvent în România. Este greu de crezut că în SUA un procuror și-ar permite să prezinte în fața instanței de judecată interceptări măsluite sau să șantajeze judecătorul că îi va face dosar penal dacă nu ia o decizie în favoarea sa. Este greu de crezut că într-o democrație consolidată, cum e cea a SUA, există protocoale de colaborare între serviciile de intelligence și magistrați. E probabil de neconceput în sistemul de justiție american ca reprezentanții serviciilor secrete să își extindă câmpul tactic până în sala de judecată și să ofere opinii juridice magistraților, după care să urmărească dacă aceștia iau decizii în acord cu soluțiile sugerate. Este de asemenea de neimaginat în SUA ca un funcționar public de rang înalt să refuze a se prezenta în fața unei comisii parlamentare de anchetă, încălcând astfel decizii clare ale Curții Constituționale. Nu în ultimul rând este greu de crezut că în SUA un magistrat care încalcă flagrant drepturile fundamentale ale omului nu are niciun fel de răspundere în fața legii.

Toate aceste numeroase abuzuri care au avut loc în România reprezintă motivul principal pentru inițierea dezbaterilor privind reforma justiției. Fiecare amendament adoptat în cadrul Comisiei speciale are scopul de a îndrepta abuzurile și vulnerabilitățile, precis documentate, din sistemul actual de justiție.

Parlamentul României ar fi bucuros să pună la dispoziție Departamentului de Stat al SUA întreaga documentație referitoare la principiile care au stat la baza elaborării propunerilor actuale de reformă a sistemului judiciar, principii larg susținute de asociațiile profesionale ale magistraților din România care au luat parte activ la dezbaterile ce se desfășoară în această perioadă.”

***

Marți, 28 noiembrie 2017, prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, a declarat, potrivit agerpres.ro: „Cu privire la comunicatul Departamentului de Stat, Departamentul de Stat al Statelor Unite se exprimă cum și cât i se permite. Am citit și eu comunicatul și găsesc două direcții de exprimare. Prima ipoteză, prima parte când se exprimă îngrijorarea cu privire la legislația care ar putea submina lupta împotriva corupției, ar putea slăbi independența judiciară a României. Aici, evident, comunicatul se referă la întreaga legislație, deci la pachetul de legi care se vrea a modifica Legile Justiției, pachet de legi care se află în procedură parlamentară la comisia specială. Prin urmare, Parlamentul sigur nu poate fi împiedicat să legifereze, pentru că asta este misiunea, competența exclusivă pe care o are de la Constituție. A doua ipoteză a comunicatului de presă, de data aceasta în lectura mea, nu se mai referă la tot pachetul de legi, ci se referă doar la anumite propuneri legislative de natură să slăbească statul de drept, să pună în pericol lupta împotriva corupției. (…)

Prin urmare, în lectura pe care am dat-o eu comunicatului, prima parte a comunicatului se referă la tot pachetul de legi, partea finală se referă la anumite propuneri legislative, anumite soluții legislative pe care comisia specială, unde proiectul de lege se află, le are în considerare și, sigur, procedura de legiferare — că este în primă Cameră, că este în Camera decizională — probabil și sper că va fi de natură să conducă la adoptarea unor reglementări echitabile, pe de o parte, constituționale, pe de altă parte, reglementări care să transpună deciziile CCR, să mențină standardele europene, să nu afecteze statul de drept și independența Justiție.

***

Luni, 27 noiembrie 2017, Departamentul de Stat al SUA a solicitat Parlamentului României să nu voteze Legile Justiției, potrivit unui comunicat.

Statele Unite constată cu îngrijorare că Parlamentul României are în vedere o legislație care ar putea submina lupta împotriva corupției și ar putea slăbi independența judiciară în România. Această legislație, propusă inițial de Ministerul Justiției, amenință progresul pe care România l-a făcut în ultimii ani în construirea unor instituții judiciare puternice, protejate de intervenția politică. Cerem imperios Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept și pun în pericol lupta împotriva corupției.


Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


 Abonare newsletter | Corporate | Membership

.