Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti

Ziua Constituției României


08.12.2022 | Andra-Maria ȚAȚĂRĂ
Secţiuni: Content, Drept constitutional, Legal Days, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Andra-Maria Țațără

Andra-Maria Țațără

2022: Ziua Constituției României este marcată, anual, la data de 8 decembrie.

Președintele Curții Constituționale, domnul Marian Enache, cu ocazia Zilei Constituției României, a transmis următorul mesaj:

Celebrăm astăzi, 8 decembrie 2022, Ziua Constituției, Lege fundamentală menită a defini bazele statului de drept și ale democrației.

Constituția exprimă manifestarea suverană a voinței poporului român pentru democrația constituțională, întemeiată pe tradițiile constituționale românești și valorile comune ale constituționalismului european.

În cei 31 de ani de la adoptare, Constituția a avut un rol eminent în afirmarea și consolidarea unității și indivizibilității statului român, unității poporului și egalității între cetățeni.

Garant al supremației Constituției, Curtea Constituțională a României a contribuit, prin deciziile sale, la respectarea principiului separării puterilor, a echilibrului lor și a colaborării loiale între autoritățile statului, precum și la promovarea funcționării modelului democratic de tip occidental, pentru care românii au optat prin Revoluția din Decembrie 1989.

Cu prilejul aniversării Constituției noastre, considerăm că, prin prerogativele încredințate, noi, judecătorii Curții Constituționale, avem o îndatorire de onoare în afirmarea identității constituționale, în apărarea și asigurarea supremației Constituției, în deplin acord cu respectarea angajamentelor internaționale ale României în spațiul euroatlantic.

La mulți ani Constituției României!

***

Președintele României, Klaus Iohannis, cu prilejul Zilei Constituției României, a transmis următorul mesaj:

În existența oricărui stat, adoptarea unei noi Constituții marchează schimbările profunde care s-au produs la nivelul societății. Pentru România, un astfel de moment major l-a reprezentat aprobarea prin referendum, pe 8 decembrie 1991, a Legii fundamentale, prin voința liber exprimată a cetățenilor, etapă care a constituit ruptura definitivă de regimul comunist.

Așadar, 8 decembrie este cel mai potrivit prilej de a reflecta la aspirațiile și la valorile care au stat la baza Constituției și pe care se dezvoltă societatea noastră.

Legea fundamentală din 1991 a formalizat trecerea, după aproape 50 de ani de guvernare socialist-comunistă, la un regim democratic de tip occidental. Adoptarea Constituției a însemnat renașterea democrației naționale, trasarea limitelor puterii politice și consacrarea drepturilor și libertăților cetățenilor. Într-un regim democratic, Legea fundamentală reprezintă un act de identitate națională și acționează atât ca un scut împotriva autoritarismului, cât și ca un catalizator al aspirațiilor unui popor.

Constituția se adresează, în egală măsură, cetățenilor săi, autorităților și instituțiilor statului. Legea fundamentală a marcat o perioadă de tranziție, prin ruperea de trecutul comunist și prin fixarea unui punct de echilibru în momentele de cumpănă.

În anul 2003, revizuirea Legii fundamentale a fost motivată de reformele care s-au produs în viața economică, socială și politică a țării, în mod special din perspectiva îndeplinirii celor două obiective majore ale politicii externe românești în anii postdecembriști: aderarea la Alianța Nord-Atlantică și integrarea în Uniunea Europeană. Apartenența țării noastre la structurile euro-atlantice implică un efort continuu de a da sens și greutate valorilor și principiilor pe care Legea fundamentală le protejează.

Respectul pentru demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și drepturile omului constituie fundamentul pe care clădim țara pe care ne-o dorim. A trăi sub protecția unei constituții democratice este unul dintre cele mai mari privilegii pe care o societate le poate cunoaște. Nu în ultimul rând, Constituția este cea mai importantă armă pe care o avem împotriva oricărei forme de totalitarism, intoleranță, discriminare și populism.

Valorile protejate de Constituția României implică, în același timp, și o imensă responsabilitate, una colectivă, care aparține instituțiilor, societății civile, dar și una individuală, a fiecărui cetățean. Aspirațiile societății noastre capătă substanță pe măsură ce aceste valori sunt interiorizate, iar democrația este înțeleasă și trăită de noi toți, în fiecare zi.

***

Prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, a transmis următorul mesaj:

Astăzi se împlinesc 31 de ani de la momentul aprobării Constituției României prin referendum. Chiar dacă este o constituție tânără, Legea noastră fundamentală a trecut testul maturității și al eficienței. A încadrat, a ordonat și a garantat regimul democratic al României în ultimele trei decenii. A fost și este în continuare elementul central care asigură stabilitatea democrației constituționale din România.

În ansamblul marilor teme care se dezbat astăzi cu privire la viitorul României există riscul ca Ziua Constituției să treacă neobservată. Ar fi nedrept. Fără Legea noastră fundamentală nimic din evoluția României către un regim politic stabil și european nu ar fi fost posibil.

În ultimii 30 de ani, Constituția României a reușit performanța să definească și să protejeze o adevărată identitate constituțională națională, bazată pe valorile supreme ale liberalismului politic: demnitatea omului, drepturile şi libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea şi pluralismul politic.

Ceea ce trebuie afirmat cu putere este că această identitate constituțională este una deopotrivă națională și europeană, profund ancorată în valorile și principiile liberalismului constituțional. Este o identitate constituțională proprie, care a rezultat din dialogul și cooperarea loială între instituțiile fundamentale ale statului român și structurile internaționale și regionale din care România face parte.

La 33 de ani de la căderea regimului comunist și la 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România se află în pragul unui nou moment istoric, un moment pentru care toate forțele politice democratice și instituțiile centrale și locale ale statului au muncit neobosit.

Suntem ferm ancorați pe drumul nostru occidental și nicio decizie politică nedreaptă nu ne va deraia de la acest drum. Potențialul nostru de viitor este imens și nu avem voie să îl pierdem. Vom arde etape, vom construi un nou proiect de țară și vom păstra România acolo unde îi este locul: în rândul marilor democrații occidentale.

În această nouă etapă istorică, Constituția României va avea rolul fundamental de a dinamiza viața politică și instituțională a statului și de a asigura maxima eficiență pentru protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

Constituția din 1991, revizuită în 2003 a fost o Constituție a echilibrului, care nu a permis acumularea excesivă a puterii în mâinile unei persoane, a unui partid politic sau a unei singure instituții. În viitor, odată cu apariția unui autentic moment constituțional, ancorat în nevoile reale ale societății românești, Constituția României va reflecta obiectivul de dezvoltare accelerată a României.

Indiferent de dificultățile de moment, de opțiunile politice trecătoare, de dinamica parteneriatelor economice și investiționale, Constituția României rămâne prima și ultima pavăză împotriva concentrării puterii și a oricăror forme de autoritarism politic, economic sau ideologic.

Așa cum a făcut-o și până acum, Constituția României va asigura și de acum înainte fundamentul identității naționale europene, precum și stabilitatea, coerența și echilibrul vieții politice și instituționale. Echilibrul său va asigura pacea socială a națiunii.

***

Ședință festivă organizată de Comisia pentru constituționalitate cu ocazia Zilei Constituției

Cu ocazia Zilei Constituției, sărbătorită în data de 8 decembrie încă din anul 1995, Comisia pentru constituționalitate a Senatului României a organizat o ședință festivă, urmată de o dezbatere dedicată perspectivelor de viitor ale Constituției României și democrației participative.

Plecând de la nevoia unui stat modern, în care cetățenii să fie implicați conform principiilor modelului european de societate, dezbaterea a acoperit teme precum spiritul constituționalismului modern și reflectarea acestuia în viața cetățenilor, un scurt istoric al propunerilor de modificare a Constituției și o trecere în revistă a inițiativelor cetățenești de revizuire a Constituției.

La dezbatere au participat membrii Comisiei pentru constituționalitate din Senat, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, reprezentanți ai mediului academic, ai organizațiilor neguvernamentale și studenți.

Mi-ar fi plăcut ca în perioada de formare, în liceu și apoi la facultate, să am ocazia nu doar de a studia legile, ci și să le înțeleg resorturile și impactul asupra societății și a noastră, ca cetățeni. Prin întâlnirea de astăzi dorim să dăm un semnal pentru viitor, ca tinerii să iubească legea și să respecte Constituția și ideea statului de drept, a explicat senatoarea Elena-Simona Spătaru, președinta Comisiei pentru constituționalitate a Senatului.

Pentru mai multe informații, vizualizați pagina oficială a Senatului României.

Andra-Maria Țațără
Studentă – Facultatea de Drept a Universității Titu Maiorescu din București

***

Adelina Dobre

Adelina Dobre

2021: Ziua Constituției României este marcată, anual, la data de 8 decembrie.

Președintele Curții Constituționale, dl. prof. univ. dr. Valer Dorneanu, a transmis următorul mesaj:

În fiecare an, pe 8 decembrie, sărbătorim Ziua Constituției, iar în acest an se împlinesc 30 de ani de la adoptarea și intrarea sa în vigoare.

Curtea Constituțională, în calitate de garant al supremației Constituției, are datoria, dar și onoarea, de a readuce în conștiința publică importanța Cărții noastre fundamentale și obligația tuturor românilor de a o respecta și prețui. Aflată în imposibilitatea de a organiza un eveniment dedicat acestei aniversări în format fizic, Curtea Constituțională a primit, cu acest prilej, mesaje ale unor importante personalități din țară și din străinătate, pe care le prezentăm aici, alături de o galerie foto cu imagini reprezentative ale Constituțiilor din 1866, din 1923 și din 1991, procesul de elaborare a Constituției în vigoare fiind ilustrat și cu fotografii de arhivă de la momentele adoptării și aprobării ei prin Referendumul din 8 decembrie 1991.

Curtea Constituțională urează La mulți ani Constituției României și românilor, împreună cu îndemnul de prețuire și respectare a Actului nostru fundamental!

***

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis următorul mesaj:

Pe 8 decembrie 1991, cu o majoritate covârșitoare, românii au aprobat Constituția țării noastre prin referendum, un act cu valențe profund simbolice, reprezentând ruperea de trecutul comunist și aspirația către o societate definită de principiile occidentale.

Într-o perioadă a tranziției, Constituția a fost piatra de temelie pe care țara noastră și-a bazat angajamentul hotărât de a urma o traiectorie democratică.

Legea noastră fundamentală a reunit și a consfințit valorile supreme din societate, fiind, totodată, un imbold profund al modernizării statului, în spiritul idealurilor Revoluției din Decembrie 1989.

În comparație cu marile democrații ale lumii, avem o Constituție tânără, concepută în lumina acestui nou început. În logica sa profundă, Legea fundamentală a realizat un echilibru între moștenirile culturale, instituționale și curentele de gândire ancorate în tradițiile democratice ale lumii.

După un trecut totalitar, au fost trasate limitele puterii și s-au consacrat drepturile și libertățile cetățenilor. Mai mult decât atât, Constituția a stabilit legătura dintre cetățeni și instituțiile statului, prin crearea mecanismelor de control și echilibru, necesare asigurării legitimității și prevenirii abuzurilor.

La 30 de ani de la aprobarea prin referendum a Constituției, trebuie să vorbim mai mult despre valorile și idealurile pe care le-a reunit legea noastră fundamentală, despre importanța și relevanța acestor valori și aspirații în societatea de astăzi. Înțelegerea Constituției contribuie în mod substanțial la întărirea legăturii dintre stat și cetățeni săi, pentru că nicio democrație nu poate subzista în absența unui set de valori comune, asumat și respectat ca atare.

Legea fundamentală ne invită să ne asumăm un rol activ în societate, să înțelegem limitele puterii statului, să ne exercităm drepturile cu bună-credință și să ne îndeplinim îndatoririle, toate pentru a clădi un viitor mai bun națiunii noastre.

Ziua Constituției este mereu un bun prilej de a conștientiza că responsabilitatea dezvoltării și modernizării societății noastre este una comună, iar acest efort este unul continuu pentru cei de astăzi, dar mai ales pentru generațiile care vor urma.

Ca Președinte al României, rămân puternic dedicat rolului constituțional de a veghea la respectarea Legii Fundamentale și la buna funcționare a instituțiilor publice.

***

Gabriela Scutea, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis următorul mesaj:

#ZiuaConstituțieiRomâniei #statdedrept #MinisterulPublic

Aniversarea a 30 de ani de la adoptarea Constituției constituie pentru Ministerul Public o ocazie de a prezenta angajarea capacității sale pentru a răspunde rolului prevăzut de art. 131 din Constituție și provocărilor practice rezultate în special după anul 2014, în aplicarea deciziilor CCR, fără ca activitatea de urmărire penală să fie afectată în dimensiunea sa de celeritate și coerență. Ne desfășurăm activitatea potrivit principiului legalității și responsabilitatea acțiunilor noastre contribuie la consolidarea statului de drept și a respectului pentru valorile fundamentale.

Rolul Ministerului Public pentru apărarea intereselor generale ale societății a devenit mai accentuat în legislația specială privind victimele infracțiunilor, protecția persoanelor minore sau a celor aflate în situații vulnerabile, iar instituția noastră participă alături de instituții ale administrației publice la acțiuni destinate consolidării protecției juridice a unor categorii diverse de persoane.

Ministerul Public rămâne atașat demersurilor CCR de dezvoltare a culturii de constituționalitate și adresează un mesaj de respect judecătorilor Curții.

Ziua Constituției României este marcată, anual, la data de 8 decembrie, potrivit Legii nr. 120 din 8 decembrie 1995 privind proclamarea „Zilei Constituției României”.

***

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, Teodor-Victor ALISTAR și Romeu CHELARIU, au transmis următorul mesaj:

Data de 8 decembrie are o deosebită importanţă pe plan naţional deoarece în această zi, în anul 1991, cetățenii României au fost chemaţi să-și exprime voința asupra adoptării Constituției României. În urma organizării referendumului național, cu o majoritate covârșitoare de voturi, a fost aprobată și a intrat în vigoare Constituția României. Prin Legea nr. 120/1995, Parlamentul României a proclamat ziua de 8 decembrie ca fiind “Ziua Constituției României”.

Constituția din 1991 reprezintă renașterea democrației naționale, după aproape 50 de ani de guvernare socialist-comunistă. Cu toate acestea, necesitatea revizuirii legii fundamentale adoptate în 1991 a fost motivată de reformele de structură și de substanță care s-au produs în viața economică, socială și politică a țării, în mod special din perspectiva îndeplinirii celor două obiective majore ale politicii externe românești în anii postdecembrişti: aderarea la Alianța Nord-Atlantică și integrarea în Uniunea Europeană.

Constituția reprezintă actul nostru de identitate națională. Consfințită prin voința suverană a poporului, ea este corpul de principii și norme fundamentale care se adresează, în egală măsură, autorităților și instituțiilor statului și cetățenilor săi. Funcționarea instituțiilor statului, garantarea drepturilor și libertăților individuale precum și derularea în ansamblu a întregii vieți a unei națiuni își au originea în normele înscrise în Constituție. De aceea, Constituția este cartea sacră a existenței noastre, iar aniversarea ei constituie o adevărată sărbătoare.

În orice stat de drept există o relație directă între gradul de respectare a Constituției și nivelul de protecție a tuturor valorilor, principiilor și drepturilor fundamentale care guvernează viața unei națiuni. Constituția trebuie respectată nu doar în litera, ci și în spiritul ei, destinatarii săi având obligația nu doar morală, ci și constituțională de loialitate și interpretare a normelor sale cu bună-credință.

În acest context, “Ziua Constituției” reprezintă prilejul de a aniversa reintrarea României, după 1989, într-o stare de normalitate, în care drepturile cetățeanului sunt recunoscute și apărate, iar autoritățile statului își exercită puterea în limitele atribuțiilor conferite de legea fundamentală și pentru realizarea interesului public.

Menţionat pentru prima dată în Constituţia de la 1866, principiul separării puterilor în stat a căpătat, în timp, consistenţă şi perenitate, dovedindu-se un factor important de modernitate şi progres spre o democraţie autentică. În egală măsură, independenţa justiţiei ca valoare constituţională, reprezintă garanţia supremă a respectării legii şi a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, consacrate de Constituție.

Consiliului Superior al Magistraturii are responsabilitatea stabilită prin art. 133 din Constituția României, republicată, de a garanta independența justiției. Pentru aducerea la îndeplinire a acestui deziderat, Consiliul Superior al Magistraturii are o arhitectură pluralistă care include reprezentarea nu doar a magistraților, dar şi a societății civile prin doi membri, în vederea conferirii unui just echilibru, necesar situării omului în centrul serviciului public de justiție. Dincolo de complexitatea acestui concept, eficienţa şi modalitaţile de exprimare a acestei garanţii, trebuie să fie rezultatul efortului tuturor autorităţilor şi instituţiilor statului, a societăţii în ansamblu şi a fiecărui cetăţean în parte.

Independenţa magistraţilor nu reprezintă un privilegiu al acestora, nu constituie doar o garanţie a statului de drept, ci este acel atribut al funcţiei care îi permite magistratului să acţioneze şi să decidă doar în baza legii, fără nicio subordonare sau influenţă, respectând astfel dreptul fundamental al cetăţeanului de a avea acces la o justiţie independentă.

La 30 de ani de la adoptarea Constituției României din anul 1991, avem bucuria de a adresa un încrezător „La mulți ani!” legii noastre fundamentale.

***

Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a transmis următorul mesaj:

Cu prilejul împlinirii a 155 de ani de la adoptarea Constituției din anul 1866 și a 30 de ani de la adoptarea Constituției din anul 1991, ne exprimăm bucuria de a transmite, din Aula mare a Palatului Patriarhiei, mesajul nostru de omagiere faţă de cei care au realizat aceste două momente importante din istoria modernă și contemporană a Statului Român, legate de locul în care ne aflăm.

După cum se cunoaşte, Palatul Patriarhiei, fostul sediu al Camerei Deputaților până în anul 1996, a fost construit la începutul secolului XX (1906-1908) pe locul unei clădiri a Mitropoliei Țării Româ­nești. În clădirea respectivă, veche, a fost adoptată prima Constituție a României, în anul 1866.

Iar în actuala clădire, Adunarea Constituantă a votat, în anul 1991, prima Constituție după căderea regimului comunist, prin care s‑a stabilit și înfiinţarea Curţii Constituţionale a României, garantul respectării Con­­s­tituției.

Între drepturile fundamentale garantate de către Constituțiile României este afirmat şi dreptul la libertatea credințelor religioase, enunțat în prezent de articolul 29 din Constituție, care afirmă și garantează explicit libertatea şi autonomia cultelor, inclusiv libertatea lor de a elabora statute proprii şi a se conduce potrivit acestora în ce priveşte organizarea şi funcționarea lor.

Astfel, Statul și Biserica, fiecare potrivit propriilor competențe, pot contribui la apărarea demnității persoanei umane, promovarea libertăţii şi a responsabilităţii omului, precum și la realizarea dreptății şi solidarităţii sociale în viaţa poporului român.

Folosim acest prilej deosebit pentru a omagia cu recunoştinţă şi preţuire memoria tuturor membrilor Adunării Constituante din anul 1991, precum și a tuturor membrilor Curții Constitu­ționale a României trecuți din această viaţă. Ne rugăm lui Dumnezeu să odihnească sufletele lor în pacea și lumina vieții veșnice.

La acest ceas aniversar pentru Parlamentul României și Curtea Constituțională a României, ne bucurăm să felicităm cele două instituţii din acest edificiu istoric, consolidat și restaurat între anii 2014 – 2016 cu fonduri europene.

În mod deosebit, ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvânteze activitățile Curţii Constituţionale şi să dăruiască tuturor membrilor acestei importante instituţii a statului român mult ajutor în toată lucrarea folositoare societăţii româneşti şi demnităţii poporului român.

***

Luni, 6 decembrie 2021, în cadrul ședinței solemne comune a Camerei Deputaților și Senatului, dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituției în vigoare de către Adunarea Constituantă, prof. univ. dr. Valer Dorneanu, Preşedintele CCR, și Florin Cîțu, președintele Senatului, au susținut alocuțiuni. Acestea pot fi citite aici și aici.

În fața sălii de Plen a Senatului, nivel P1, se află o expoziție în cadrul căreia se regăsesc imagini din Arhiva Fotografică Agerpres de la lucrările Adunării Constituante din 1991, de la adoptare și de la referendum, precum și, în original, Constituțiile din 1866,1923 și 1991, puse la dispoziție prin amabilitatea Arhivelor Naționale ale României și Monitorului Oficial.

Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Adelina Dobre

Adelina Dobre

2020: Ziua Constituției României este marcată, anual, la data de 8 decembrie.

În data de 21 noiembrie 1991, Adunarea Constituantă a adoptat Proiectul de Constituție. Din numărul total de 510 deputați și senatori, ce au compus Adunarea Constituantă, au răspuns la apelul nominal 476 parlamentari, dintre care: 371 deputați și 105 senatori. Din numărul voturilor exprimare, 414 membri au votat pentru adoptare, în timp ce 95 de membri au votat contra adoptării Constituției.

Prin Legea nr.67 din 23 noiembrie 1991 privind organizarea și desfășurarea referendumului național asupra Constituției României s-a stabilit ca pe data de 8 decembrie 1991 cetățenii României să fie chemați să-și exprime voința asupra Constituției României, aceștia având dreptul să se pronunțe prin „DA” sau „NU” la următoarea întrebare: „Aprobați Constituția României adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991?”.

În urma referendumului național, în data de 14 decembrie 1991, Biroul Electoral Central a dau un comunicat cu privire la rezultatul referendumului asupra legii fundamentale. Din cei 10.948.468 de cetățeni români participanți la referendum, 77,3% dintre cetățeni s-au pronunțat în favoarea Constituției, 20,4% au fost împotriva, iar 2,3% dintre voturi au fost declarate nule.

Constituția din 1991 reprezintă renașterea democrației naționale, după aproape 50 de ani de guvernare socialist-comunistă.

Cu toate acestea, necesitatea revizuirii legii fundamentale adoptate în 1991 a fost motivată de reformele de structură și de substanță care s-au produs în viața economică, socială și politică a țării, în mod special de perspectiva îndeplinirii celor două obiective majore ale politicii externe românești în anii postdecembristi: integrarea în Uniunea Europeană și aderarea la Alianța Nord-Atlantică.

Constituția adoptată în 1991 a fost modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003 și a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 22 octombrie 2003, pentru confirmarea rezultatului referendumului național din 18-19 octombrie 2003, privind Legea de revizuire a Constituției României.

***

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis următorul mesaj:

Se împlinesc astăzi 29 de ani de la momentul în care, aprobând prin referendum noua Constituție, națiunea română și-a afirmat atașamentul față de valorile supreme ale democrației, în numele idealurilor Revoluției din decembrie 1989.

Prin acest vot s-a consfințit nu doar înlocuirea unui regim politic autoritar cu unul pluralist, ci s-a manifestat aspirația către libertate, care i-a călăuzit pe români în perioada întunecată a regimului comunist.

Constituția României este una tânără, astfel încât consolidarea parcursului nostru democratic depinde de înțelegerea profundă a spiritului ei și de asumarea autentică de către toți actorii politici și instituționali a valorilor care îi stau la bază.

Respectarea pluralismului, înfrânarea tendințelor de a folosi legea pentru beneficii particulare și înțelegerea rolului și funcțiilor Constituției României sunt aspecte fundamentale. Cu atât mai mult cu cât, în multe dintre momentele de cumpănă, s-a dovedit că nu Constituția a fost sursa derapajelor politice ori a tendințelor de îndepărtare de la parcursul democratic al României, ci incapacitatea unor decidenți de a o aplica cu bună credință și de a-și înțelege rolul și responsabilitatea pe care o funcție publică le implică.

În ultimii ani s-a discutat despre revizuirea Constituției. Rămân consecvent ideii că un asemenea demers reprezintă un act de mare responsabilitate, care trebuie realizat de așa natură încât intervențiile legislative să corespundă cu adevărat realității sociale, economice și politice din România. Revizuirea Legii fundamentale nu poate fi folosită nici ca subiect de campanie electorală, și nici dusă în derizoriu, fiindcă orice modificare are implicații profunde, pe termen lung. Constituția trece dincolo de orizontul unei generații și, din acest motiv, se impune o analiză temeinică a consecințelor asupra evoluției statului, care să depășească interesele de moment ale actorilor politici. De aceea, o viitoare revizuire a Constituției trebuie să înglobeze, în mod autentic, nu numai aspirațiile generațiilor prezente, ci și pe ale celor următoare.

În calitate de Președinte al României, voi continua să veghez la respectarea Constituției, la buna funcționare a autorităților statului și voi încuraja transpunerea valorilor care stau la baza Legii fundamentale în practici politice și sociale care să facă posibil progresul democratic al țării noastre.

***

Președintele Curții Constituționale, Prof. univ. dr. Valer Dorneanu, a transmis un mesaj cu această ocazie:

„Constituția e un instrument de pace internă (…), este proprietatea țării” Mihai Eminescu

În data de 8 decembrie, națiunea română aniversează Ziua Constituției, proclamată astfel prin Legea nr.120/1995, în semn de omagiu adus Constituției aprobate prin Referendumul național de la 8 decembrie 1991. Aceasta a devenit Actul fundamental prin care în România s-au pus bazele statului de drept și ale democrației constituționale. În anul 2003 a fost revizuită, construcția sa fiind consolidată și adaptată la evoluțiile statului de drept, ale societății și la noul context euro-atlantic.

Constituția reprezintă actul nostru de identitate națională. Consfințită prin voința suverană a poporului, ea este corpul de principii și norme fundamentale care se adresează, în egală măsură, autorităților statului și cetățenilor săi. Funcționarea instituțiilor statului, garantarea drepturilor și libertăților individuale și derularea în ansamblu a întregii vieți a unei națiuni își au originea în textele înscrise în Constituție. De aceea, Constituția este cartea sacră a existenței noastre, iar
aniversarea ei constituie o adevărată sărbătoare.

În orice stat de drept există o relație directă între gradul de respectare a Constituției și nivelul de protecție a tuturor valorilor, principiilor și drepturilor fundamentale ce guvernează viața unei națiuni. Constituția trebuie respectată nu doar în litera, ci și în spiritul ei, destinatarii săi având obligația nu doar morală, ci și constituțională de loialitate constituțională și interpretare a normelor sale cu bună-credință. În aceste condiții, cuvintele istoricului Nicolae Iorga, rostite în 1937, rămân încă actuale: „Adevărata revoluție la români va fi respectarea legii și nu altceva.”

Printre marile valori ale democrației contemporane, receptate în Constituția din 1991, se numără și instituirea în România a modelului european de control al constituționalității legii. Astfel a luat ființă Curtea Constituțională – „garantul supremației Constituției”. Locul și rolul Curții Constituționale se disting în arhitectura etatică prin aceea că ea este unica autoritate de jurisdicție constituțională din România, deciziile sale fiind definitive și general obligatorii.

Constituția României este instrumentul de lucru al Curții Constituționale, iar sensul existenței sale constă în apărarea valorilor fundamentale înscrise în Legea fundamentală. Dacă nu este în mod activ și efectiv apărată, Constituția riscă să fie redusă la un set de principii și norme de drept frumoase, nobile, dar invalide, lipsite de orice valoare și forță. Iar atunci când Constituția nu este respectată, sunt puse sub semnul incertitudinii înseși construcția democratică a statului și întreaga sa ordine de drept.

Orice popor, pentru a fi puternic, trebuie să își iubească și să își apere Constituția,
pentru că aceasta îi aparține și îl reprezintă.

Curtea Constituțională apără și prețuiește Constituția României și îi dorește să se
bucure de respectul și devotamentul autorităților române și ale cetățenilor ei.

La mulți ani Constituției României!

***

Victor Alistar și Romeu Chelariu, membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, au dat publicității următorul mesaj:

Ziua de 8 decembrie 1991 reprezintă un moment cu o deosebită importanță pentru România, fiind ziua în care, în urma organizării referendumului național, cu o majoritate covârșitoare de voturi, a fost aprobată și a intrat în vigoare Constituția României. Prin Legea nr. 120/1995, Parlamentul României a proclamat ziua de 8 decembrie ca fiind ziua Constituției României.

La doi ani de la căderea regimului comunist, moment care a schimbat întregul curs al istoriei României, Legea fundamentală a oferit o nouă direcție societății românești, prin promovarea supremației acesteia, a respectului față de lege lato sensu, precum şi garantarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetățenilor.  Aceste valori se clădesc pe democrație, care presupune ideea că omul se află  în centrul societății. Toate instituțiile publice, inclusiv instanțele judecătoreşti, au obligația să își exercite activităţile specifice având la bază interesele persoanelor, precum şi respectul profund pentru garantarea şi promovarea drepturilor şi libertăților  fundamentale ale omului. Acesta este cel care deține reala putere în stat, pe care doar o deleagă spre exercitare autorităților publice în limitele şi formele prevăzute de Constituție.     

În acest context, Consiliului Superior al Magistraturii are responsabilitatea stabilită de Constituție la articolul 133 de a garanta independența justiției. Pentru aducerea la îndeplinire a acestui deziderat, Consiliul Superior al Magistraturii are o arhitectură pluralistă care include reprezentarea nu doar a magistraților, dar şi a societății civile prin doi membrii care nu fac parte din categoria magistraților, dar care au statut egal de membri aleși ai Consiliului, în vederea conferirii unui just echilibru, necesar situării omului în centrul conținutului serviciului public de justiție.

Materializarea garantării acestui drept fundamental este posibilă prin dezbateri bazate pe exprimarea neîngrădită, liberă, uneori în contradictoriu a opiniilor pentru conturarea imaginii de ansamblu a sistemului judiciar în vederea identificării deficiențelor şi a posibilelor soluții.

Pe aceste considerente, membrii societății civile din cadrul CSM asigură opinia publică de continuarea acționării cu bună credință şi stăruință, pentru ca vocea societății să fie auzită în cadrul Consiliului într-un mediu deschis şi de respect reciproc. Aceasta tocmai pentru a ne asigura de faptul ca mecanismele de autoreglare a autorităţi judecătoreşti nu patinează spre riscul identificat de Comisia de la Veneția de corporatism şi protecționism, dând eficiență principiilor şi dispozițiilor constituționale.

Orice forma de retorsiune directă sau indirectă împotriva membrilor aleși ai CSM care nu sunt magistrați, ca urmare a opiniilor şi acțiunilor lor, este de natură să delegitimeze Consiliul de rolul său de autoreglare a sistemului judiciar îndeplinit sub supravegherea şi cu participarea reprezentanților societății, afectând arhitectura constituțională astfel cum a fost aceasta revizuită prin referendum național în octombrie 2003.

Anul 2021 este anul în care legile justiţiei vor face din nou obiectul examinării legiuitorului, sens în care sunt imperativ necesare reflectarea echilibrelor şi principiilor constituționale, amintite mai sus, sub cel puțin două aspecte:

1. pentru păstrarea separării carierelor şi dat fiind faptul că secțiile au competenţa constituțională exclusivă doar în domeniul răspunderii disciplinare a magistraților [art. 134(2)] iar celelalte competențe ale Consiliului se organizează prin legea sa organică [art. 134(4)] este necesară consolidarea prevederilor referitoare la analiza şi redactarea proiectelor de hotărâri în cadrul comisiilor permanente de specialitate cu participarea efectivă a reprezentanților societății civile şi a membrilor de drept;

2. păstrarea tuturor obligațiilor de transparență internă şi externă ale Consiliului şi întărirea lor pentru a garanta că atribuțiile acestuia nu se îndeplinesc discreționar sau conjunctural cu privire la problemele soluționate.

Independența justiţiei este strâns legată de responsabilitatea acesteia față de societate pe care trebuie să o servească cu echilibru, bună-credință, măsură egală şi în vederea aplicării supremației legii față de orice rațiuni personale ale magistraților [art. 1(5) din Constituția României].

***

Jud. Corina Alina Corbu, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, a transmis următorul mesaj:

În 2020 omenirea a traversat probabil cel mai dificil și mai atipic an de la încheierea celui  de-al doilea război mondial, confruntându-se cu o amenințare globală pentru care era insuficient pregătită, renăscând temeri din vremuri ancestrale și generând reacții fără precedent ale autorităților și ale societății. Eforturile de a o contracara efectele pandemiei de COVID-19 au  mpus luarea unor măsuri acceptate la un nivel diferit în funcție de fiecare societate în parte, iar asigurarea justului echilibru între interesele sociale ținând de asigurarea siguranței sanitare a cetățenilor și garantarea caracterului efectiv al drepturilor fundamentale ale acestora a devenit marea provocare a timpurilor pe care le trăim. 

În toate statele democratice, și România nu face excepție, acest echilibru a fost asigurat prin mecanismele de control, cu rol ponderator, prevăzute în legile fundamentale. Ceea ce diferențiază în mod decisiv un stat de drept este tocmai supremația Constituției și a legii și preeminența legalității în fața arbitrariului. Din această perspectivă, rolul unei legi fundamentale, de declarație a libertăților fundamentale ale cetățeanului și de contract social între acesta și stat cu privire la apărarea lor, este cu atât mai important într-o democrație care a cunoscut în mod nefericit lunga perioadă de adormire din timpul regimului comunist. 

Dacă, imediat după adoptarea sa, Constituția României a reprezentat motorul transformării sistemului judiciar și a cadrului juridic din România pe baze democratice, rolul din prezent al legii fundamentale, de garant al funcționării statului și de ultimă linie de apărare în ceea ce privește garantarea drepturilor cetățenești rămâne la fel de important, nu numai în planul abstract al regulilor democrației constituționale, dar și cu impact direct asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor. În niciun caz perfecte, uneori criticate și considerate o frână în calea unor reforme sau măsuri rapide, normele Constituției rămân ultimul refugiu care asigură funcționarea democrației noastre, iar faptul că ele sunt de multe ori invocate tocmai de aceia care în alt context le-au criticat demonstrează faptul că pârghiile echilibrului constituțional funcționează și că, parafrazându-l pe Winston Churchill, democrația constituțională e poate cel mai imperfect sistem de organizare statală a unei națiuni, însă cu excepția tuturor celorlalte. 

În acest context, Ziua Constituției constituie tocmai prilejul de a aniversa reintrarea României, după 1989, într-o stare de normalitate, în care drepturile cetățeanului sunt recunoscute și apărate (oricât de multe am mai avea cu toții de făcut pentru asigurarea eficienței și celerității modului de transpunere în practică a acestui principiu), iar autoritățile statului își exercită puterea în limitele atribuțiilor conferite de legea fundamentală și pentru realizarea interesului public. 

În numele Înaltei Curți de Casație și Justiție exprim astfel aprecierea și respectul instanței supreme pentru legea fundamentală care stă la baza statului român modern și salut rolul esențial exercitat pentru apărarea supremației acesteia de către Curtea Constituțională a României, uneori în contexte faptice sau de imagine extrem de dificile. Cele mai înalte instanțe ale României poate nu s-au aflat întotdeauna în acord și poate, cel puțin sub aspectul imaginii publice, s-au regăsit uneori într-o competiție de întâietate, însă rolul fundamental al acestora nu poate fi decât complementar și interdependent, supremația Constituției și a legii fiind modul în care se asigură caracterul efectiv al modului în care se transpune în viața de zi cu zi a societății conceptul de stat de drept. 

Doresc să subliniez că nici Curtea Constituțională a României și nici Înalta Curte de Casație și Justiție nu sunt singure în ceea ce privește asigurarea prevalenței normei de drept și a egalității tuturor cetățenilor în raport cu aceasta. Li se alătură toate celelalte instanțe judecătorești, care, zi de zi, aplică în fiecare dosar aflat pe rolul lor normele legale, interpretate în raport cu principiile cuprinse în legea fundamentală, cu convențiile și tratatele internaționale în materia drepturilor omului și cu normele de drept al Uniunii Europene. Și cred cu tărie că împrejurarea că putem spune astăzi că fiecare instanță judecătorească a României este în același timp o instanță constituțională și europeană constituie unul dintre marile succese ale Statului Român modern. 

În final, aș dori să îmi exprim speranța că următoarea aniversare a Constituției României ne va găsi pe toți într-un context revenit la normal sub aspectul provocărilor legate de siguranța sanitară a societății noastre și vă adresez tuturor cele mai bune urări de sănătate, liniște și succes.

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Alina Gaja

2019Ziua Constituției României este marcată, anual, la data de 8 decembrie.

Ludovic Orban, Premierul României, a dat publicității următorul mesaj: “Se împlinesc, astăzi, 28 de ani de când românii au aprobat, prin referendum, în 1991, prima Constituție a țării de după căderea comunismului. Ziua de 8 Decembrie, în care marcăm Ziua Constituției României, are putere de simbol al garanției că legea fundamentală a țării pune în centru interesul și drepturile cetățenilor, statul de drept și idealurile Revoluţiei din Decembrie 1989.
Schimbările prin care a trecut de atunci societatea românească evidențiază nevoia continuă de adaptare la prezent și, mai ales, de îmbunătățire în plan constituțional și legislativ. Ceea ce toți am trăit însă în ultimii câțiva ani, din păcate, ne-a demonstrat că valorile Constituției au nevoie să fie permanent vegheate, pentru ca derapaje de orice natură de la democrație, de la principiile statului de drept, să nu mai fie posibile.
Legea este una pentru toți și îi asigur pe români că vom cultiva respectul pentru lege. Așteptările și interesul cetățenilor trebuie să fie prioritare pentru puterea decizională și administrativă din România. Să le respectăm, să lucrăm pentru oameni, luând, la timp, cu bună credință și nepărtinitor, deciziile necesare pentru progres și binele comun.   
Consider în egală măsură util să luăm în calcul chiar reexaminarea sistemului constituțional şi legislativ, atunci când vom avea momentul politic oportun, astfel încât democrația să fie întărită. Nu putem tolera sub nicio formă încălcarea Constituției, pentru că vrem să menținem în siguranță drumul european pe care România s-a înscris după căderea comunismului. Este crezul meu, ca prim-ministru, și al întregii mele echipe de miniștri.

***

Curtea Constituțională a dat publicității următorul comunicat: „În data de 8 decembrie a fiecărui an, România sărbătorește Ziua Constituției României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 și care a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul național din 8 decembrie 1991.

Momentul istoric petrecut în urmă cu 28 de ani marchează trecerea ireversibilă a României la o democrație constituțională, în care guvernează statul de drept și respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

Constituţia României constituie actul fundamental al statului de drept, legea legilor, care-i defineşte conceptul, trăsăturile şi principiile sale esenţiale, stabileşte şi garantează drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor, reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţilor publice. Ea este cea care asigură întreaga funcționare a statului de drept, ocrotește atât ordinea de drept și interesul public, cât și drepturile și interesele legitime ale cetățenilor.

În acest context, fiecare cetățean al României și fiecare autoritate sau instituție publică trebuie să se identifice cu Legea fundamentală, să o respecte și să o invoce atunci când aceasta este nesocotită. Orice demers trebuie să aibă în vedere nu doar litera, ci și spiritul Constituției, iar principiile loialității autentice, ale bunei-credințe și ale fidelității față de țară trebuie să funcționeze în mod real, pentru bunăstarea poporului și a întregii națiuni.

Într-un stat de drept stabilitatea constituțională este o condiție esențială și un reper fundamental. Desigur, nu există legi imuabile și într-o societate vie trebuie ca și dreptul să fie viu, mai ales că nu există nici legi perfecte și nici chiar constituții perfecte. Dar, orice inițiativă de modificare și mai cu seamă de revizuire substanțială trebuie să pornească de la o necesitate obiectivă a națiunii, să fie tratată cu foarte multă răspundere și să nu servească interesele unui partid sau ale unei singure autorități. Până atunci, Constituția trebuie respectată cu sfințenie, în litera și spiritul ei, iar Curtea Constituțională se angajează să fie apărătorul și garantul supremației sale.

La 28 de ani de la adoptarea Constituției din anul 1991, Curtea Constituțională are bucuria de a adresa un încrezător „La mulți ani!” Legii noastre fundamentale.”

***

Înalta Curte de Casație și Justiție a dat publicității mesajul preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la aniversarea Zilei Constituţiei României, organizată la 10 decembrie 2019 de Curtea Constituţională în colaborare cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Alina Gaja

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Daniela Niculcea

Daniela Niculcea

2018Ziua Constituției României este marcată, anual, la data de 8 decembrie.

Ziua Constituţiei României este marcată astăzi de Curtea Constituţională, care organizează o adunare solemnă, la Palatul Parlamentului. La eveniment participă personalităţi din cadrul unor autorităţi şi instituţii publice reprezentative pentru dezvoltarea şi consolidarea democraţiei constituţionale şi a statului de drept în România.

***

Victor Alistar şi Romeo Chelaru, membri CSM, reprezentanți ai societății civile, au transmis următorul mesaj, potrivit unui comunicat:
„Echilibrul și responsabilitatea sunt valorile așteptate de societate de la sistemul de justiție

În această perioadă de profunde frământări care se manifestă în cadrul societății românești dar și în interiorul magistraturii, este necesar mai mult ca oricând de echilibru, nepărtinire și aprecierea justei măsuri în discursul public și înfăptuirea justiției. Totodată, în aceste zile marcăm pe 8 decembrie Ziua Constituției, pe 9 decembrie Ziua Anticorupție iar astăzi, 10 decembrie, Ziua drepturilor omului prin adoptarea acum 70 de ani a Declarației Universale a Drepturilor Omului.

Statul de drept se înfăptuiește numai în limitele ordinii constituționale de la care emană toate celelalte acte legislative și de asigurare a domniei legii. În aceste zile când sărbătorim „Ziua Constituției României”, adoptată în 8 decembrie 1991 de societatea românească prin referendum, se cere justiției să demonstreze că este unul dintre principalii contributori la consolidarea statului de drept în care respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie iar drepturile și libertățile cetățenilor sunt apărate și ocrotite în cadrul democrației constituționale. În acest sens prin comportamentul profesional și deciziile judiciare, magistrații sunt chemați să:
– asigure justa balanță care garantează cetățenilor echilibru societății în care trăim;
– respecte în toate cauzele civile și non civile dreptul efectiv deplin și util la apărare a părților din cauzele aflate pe rol;
– să respecte limitele puterii judecătorești și să dea dovadă de respectarea principiilor constituționale ale autonomiei și respectului reciproc cu celelalte puteri ale statului;
– să contribuie la consolidarea statutului lor (independență profesională, salarizare specială și acoperitor compensatorie, pensii vocaționale etc.) prin detașarea de orice activități sau mesaje de convergență cu ale forțelor politice și asumarea obligației corelative a rezervei, care garantează întregii societăți că justiția este nepartizană;
– loialitate față de valorile Constituției și aplicarea conformă a deciziilor definitive și general obligatorii ale Curții Constituționale;
– magistrații au datoria profesională de a soluționa cauzele într-un termen rezonabil, având permanent în minte doar legea și faptul că au responsabilitatea vieții, demnității și respectării drepturilor patrimoniale și nepatrimoniale ale unor oameni.

De asemenea pentru a răspunde profesional la principala temă a societății, și anume combaterea corupției, sistemul judiciar românesc trebuie să își asume aplicarea legislației anticorupție de o manieră neselectivă, corectă, bazată pe respectarea legii și care să fie în afara dubiului că s-a administrat un act de dreptate. Provocările sistemului judiciar la care trebuie găsite și aplicate soluții au fost legate de:
– nerespectarea legii în procedurile judiciare care au condus la achitarea persoanelor învinuite pentru încălcarea normelor de procedură;
– practici neconstituționale privind partajarea funcțiilor judiciare, ingerințe în independenţa justiției din partea instituțiilor de forță;
– decredibilizarea obiectivității luptei împotriva corupției prin practici juridico-mediatice nepermise de standardele unei justiții echitabile;
– mușamalizări de fapte de notorietate pentru opinia publică (tăierile ilegale de păduri, răspunderea companiilor mari pentru dare de mită în România, evaziune fiscală transfrontalieră finanțări nelegale a ultimei campanii electorale în care ancheta este stagnată etc.), care dau neîncredere cetățenilor privind onestitatea și eficacitatea luptei împotriva corupției;
– cauze păstrate în nelucrare care ulterior se (re)activează în raport de evenimentele din societate de natura deciziilor economice, politice sau sociale;
– coruperea pârghiilor proprii de autoritate pentru obținerea unor interese de carieră sau impunitate față de situații de încălcare a legii chiar în interiorul sistemului judiciar;
– asigurarea unei practici unitare de aplicare a normelor anticorupție privind modul de interpretare a faptelor similare și formulare a acuzațiilor, care să garanteze eliminarea dublei măsuri și a practicilor opuse (de impunitate sau din contră de cercetare abuzivă) raportat la aceleași tipuri de fapte.

În acest context, menționăm că societatea are nevoie de o luptă anticorupție necruțătoare, legală, obiectivă și neselectivă care să își atingă funcția de descurajare a faptelor penale în viitor, și nu de compromisuri între sistemul judiciar și făptuitori pentru schimburi nelegitime de favori și susțineri reciproce.

În materia drepturilor omului, justiția are obligația de a le da conținut concret pe două paliere, atât în respectarea standardelor procesului echitabil cât și în afirmarea cu fermitate prin practica judecătorească a drepturilor persoanelor statuate de legile acestei țări. De aceea, la 70 de ani de la adoptarea și proclamarea Declarației Universale a Drepturilor Omului de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 10 decembrie 1948, trecând de festivism și în contextul realităților de astăzi justiția nu se poate desista de misiunea ei de bază privind asigurarea eficacității normelor de conviețuire și de aplicare previzibilă și predictibilă a normelor de drept și trebuie să dea un răspuns imediat și neechivoc următoarelor priorități ale societății:
– să își facă datoria de a reduce agresivitatea crescândă din societate prin sancționarea cu fermitate a oricăror derapaje care afectează dreptul nepatrimonial la imagine și demnitate prin garantarea aplicării legilor în vigoare care sancționează denigrarea, violenţa de limbaj sau găzduirea de mesaje discriminatorii;
– să își facă datoria față de a reduce starea de incertitudine juridică prin îndeplinirea obligației de asigurare a unei justiții unitare prin reducerea practicii diferite în situații similare (numai condițiile de certitudine a aplicării unitare a legii pot genera dezvoltare economică și socială);
– să își facă datoria de autoreglare în interesul societății și să renunțe la abordările protecționiste și sindicalizate în care critica societății ori este apreciată încălcarea independenței ori rămâne fără ecou sancționând fără ezitare derapajele interne;
– să își facă datoria de a proteja drepturile fundamentale și libertățile cetățenilor, libertatea de conștiință, libertatea de organizare și protecție a vieții private și de familie;
– să respecte dreptul societății la  bună administrare care se aplică prin obligații simetrice și serviciului public de justiție sens în care ar trebui introduse sisteme de evaluare a sistemului din partea publicului (este de reamintit că legitimitatea tuturor celor trei puteri vine de la societate și nu este un prerogativ propriu ce se opune societății);
– să își exercite atribuțiile pe baza standardelor procesului echitabil și a legii (ceea ce presupune tărie de caracter profesional de a renunță la preconcepții proprii, prejudecăți, prejudecarea cauzelor înaintea concluziilor fondului, aprecierea pe bază de afinitate sau antipatie față de părți sau apărători) prin acceptarea deficiențelor și îmbunătățirea conduitei socio-profesionale.

Așadar solicităm cu tărie în numele cetățenilor, a societății civile în ansamblul său, de la sistemul de justiție să asigure faptul că în România – stat de drept, democratic și social – demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane sunt valori supreme, de natură perenă care sunt întotdeauna apărate și garantate în mod plenar.”

***

8 decembrie 2017Ziua Constituției României este marcată, anual, la data de 8 decembrie.

Sediul materiei: Ziua Constituției României este proclamată prin Legea nr. 120/8 decembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 287

Constituția din 1991, în forma inițială, a fost adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991. A intrat în vigoare în urma aprobării ei prin Referendumul național de la 8 decembrie 1991, cu o majoritate semnificativă. Noua Constituție a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233, din 21 noiembrie 1991.

Constituția adoptată în 1991 a fost modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003 și a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 22 octombrie 2003, pentru confirmarea rezultatului referendumului național din 18-19 octombrie 2003, privind Legea de revizuire a Constituției României.

***

Vineri, 8 decembrie 2017, Mariana Ghena, președintele Consiliului Superior al Magistraturii a transmis următorul mesaj, potrivit unui comunicat: „Manifestarea omagială de astăzi este una cu semnificaţii deosebite, adoptarea Constituţiei la 8 decembrie 1991, prin referendum naţional, înscriind o nouă pagină a istoriei constituţionale a României.

Prin amploarea şi caracterul său, Revoluţia din 1989 a impus transformarea radicală a societăţii şi guvernării acesteia, făcând necesară, în acest context, adoptarea unei noi Constituţii.

Rămâne un exemplu pentru posteritate efortul creator, devotamentul faţă de principii şi capacitatea de a gândi progresist a celor ce au făcut ca textul Constituţiei de la 1991 să aibă valoare şi să capete sens.

Constituţia României este legea fundamentală a Statului Român care reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor şi autorităţile publice fundamentale.

Menţionat pentru prima dată în Constituţia de la 1866, principiul separării puterilor în stat, a căpătat, în timp, consistenţă şi perenitate, dovedindu-se un factor important de modernitate şi progres spre o democraţie autentică.

În egală măsură, independenţa justiţiei ca valoare constituţională, reprezintă garanţia supremă a respectării legii şi a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor consacrate de textele constituţionale.

Independenţa magistraţilor nu reprezintă un privilegiu al acestora, nu constituie doar o garanţie a statului de drept, ci este acel atribut al funcţiei care îi permite magistratului să acţioneze şi să decidă doar în baza legii, fără nicio subordonare sau influenţă, respectând astfel dreptul fundamental al cetăţeanului de a avea acces la o justiţie independentă.

Arhitectura constituţională atribuie, din această perspectivă, o prerogativă esenţială şi de maximă responsabilitate Consiliului Superior al Magistraturii, aceea de a garanta independenţa justiţiei.

Dincolo de complexitatea acestui concept, eficienţa şi modalitaţile de exprimare a acestei garanţii, trebuie să fie rezultatul efortului tuturor autorităţilor şi instituţiilor statului, a societăţii în ansamblu şi a fiecărui cetăţean în parte.

Istoria a dovedit că realitatea constituţională, indisolubil legată de viaţa colectivă, presupune şi obligă la evoluţie constituţională şi, din această perspectivă, sunt elocvente cele 8 modificări suferite de Constituţia României de la prima s-a adoptare din 1866 până astăzi.

Orice revizuire a Constituţiei este privită cu temerea că o modificare de această natură ar putea antrena dezorganizarea unui echilibru găsit. Totuşi, aceeaşi istorie a dovedit că ideile pentru revizuirea Constituţiei nu pot şi nu trebuie să fie ignorate, însă, în acelaşi timp, despre ele nu se poate discuta decât în termenii legii fundamentale.

Este în puterea noastră, a celor de azi, să gândim cu respect şi maturitate la cei de mâine şi, cu principiile însuşite, legea pe masă şi moralitatea în conştiinţă, să acţionăm în spiritul vremurilor, dar cu dorinţa de a evolua.

Trebuie să credem în perenitatea valorilor democratice în capacitatea de dialog real între autorităţile statului şi în forţa justiţiei române independente!

Judecător Mariana Ghena
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii

Legal Days este un proiect dezvoltat de prof. univ. dr. Cristian Jura cu susținerea Societății de Științe Juridice.

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Ana-Maria Antonovici
Intern SSJ
Daniela Niculcea, Facultatea de Drept, Universitatea din București, Internship la Societatea de Științe Juridice (SSJ)

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi ciţi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑
Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii
 
© 2003-2023 J JURIDICE.ro