BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Proprietate intelectuală
DezbateriCărţiProfesionişti
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

Întrebare preliminară cu privire la caracterul distinctiv al unei mărci. UPDATE: Hotărârea CJUE (dreptul Uniunii se opune, în circumstanțe precum cele din litigiul principal)

29.03.2019 | Mihaela MAZILU-BABEL, Vlad BĂLĂNESCU
Abonare newsletter
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Vlad Bălănescu

Vlad Bălănescu

29 martie 2019: Curtea declară:

1) Articolul 2 și articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci, trebuie interpretate în sensul că calificarea dată unui semn cu ocazia înregistrării sale de către deponent, ca „marcă de culoare” sau „marcă figurativă”, constituie un element pertinent printre altele pentru a se determina dacă acest semn este susceptibil să constituie o marcă, în sensul articolului 2 din această directivă, și dacă, după caz, această marcă are un caracter distinctiv, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din directiva respectivă, însă nu scutește autoritatea competentă în materie de mărci de obligația sa de a efectua o analiză in concreto și globală a caracterului distinctiv al mărcii examinate, ceea ce implică că această autoritate nu poate refuza înregistrarea unui semn ca marcă pentru simplul motiv că acest semn nu a dobândit caracter distinctiv prin utilizare în raport cu produsele sau serviciile solicitate.

2) Articolul 2 din Directiva 2008/95 trebuie interpretat în sensul că se opune, în circumstanțe precum cele din litigiul principal, înregistrării unui semn ca marcă, ca urmare a existenței unei contradicții în cererea de înregistrare, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere.

:: hotărârea CJUE

***

30 noiembrie 2018: Avocatul general propune:

„1) În cadrul interpretării articolului 2 din Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (versiune codificată) și a condiției privind caracterul distinctiv al unei mărci prevăzute la articolul 3 alineatul (1) litera (b) și alineatul (3) din directiva menționată, aspectul dacă se solicită înregistrarea unei mărci ca marcă figurativă sau ca marcă de culoare este relevant în măsura în care din caracteristicile particulare ale mărcilor de culoare rezultă că este necesară luarea în considerare a acestora la aprecierea caracterului distinctiv al unei mărci de culoare. În această privință, trebuie să se țină seama de faptul că, pe de o parte, o marcă de culoare nu are decât rareori caracter distinctiv ab initio și că, pe de altă parte, există un interes general de a nu restrânge în mod neîntemeiat disponibilitatea culorilor pentru ceilalți operatori care oferă produse sau servicii de tipul celor pentru care este solicitată înregistrarea.

2) Articolul 2 din Directiva 2008/95 trebuie interpretat în sensul că dispoziția respectivă se opune înregistrării unei mărci atunci când, din cauza contradicțiilor din cadrul cererii, nu este posibilă determinarea obiectului exact al protecției solicitate. Aceasta este situația de exemplu atunci când se depune o cerere de înregistrare a unei mărci ca marcă de culoare, deși ea este reprezentată grafic ca o marcă figurativă.”

:: concluziile AG

***

14 august 2017: Judecătorul suprem specializat în contencios administrativ din Finlanda se întreabă cu privire la caracterul distinctiv al unei mărci (C-578/17 Hartwall).

Situația de fapt:
1. interpretarea condiției privind caracterul distinctiv al unei mărci
2.necesitatea de a afla dacă calificarea mărcii ca marcă de culoare sau ca marcă figurativă prezintă importanță cu ocazia aprecierii caracterului distinctiv al acesteia
3. necesitatea de a afla dacă marca trebuie înregistrată ca marcă de culoare:
3.1. indiferent de aspectul că a fost reprezentată ca imagine
3.2. sau aceasta poate fi înregistrată numai ca marcă figurativă
4. în ipoteza în care există posibilitatea înregistrării ca marcă de culoare a unei mărci redate în cerere, în mod figurativ (a fost reprezentată grafic cu precizia necesară în temeiul jurisprudenței Curții,, fără să fie vorba despre înregistrarea unei culori în sine ca marcă, în sens abstract, informal sau nelimitat) necesitatea de a afla dacă pentru a putea fi înregistrată ca marcă de culoare at fi necesar:
4.1. să se prezinte în plus o dovadă temeinică a utilizării acesteia, în sensul condițiilor impuse de Oficiul Național de Brevete și Înregistrări,
4.2. sau doar să se prezinte în general o dovadă în acest sens.

Dispoziții incidente: articolul 2 și articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2008/95/CE de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci

Articolul 2

Semne care pot să constituie o marcă

Pot constitui mărci toate semnele susceptibile de reprezentare grafică, în special cuvintele, inclusiv numele de persoane, desenele, literele, cifrele, forma produsului sau a ambalajului său, cu condiția ca astfel de semne să fie capabile să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi.

Articolul 3 (extras)
Motive de refuz sau de nulitate

(1) Sunt refuzate înregistrării sau pot să fie declarate nule, dacă sunt înregistrate:
(b) mărcile fără caracter distinctiv;

Corespondențe pentru România: articolul 2 și articolul 5 alin. (1) lit. (b) din Legea nr. 84/1998

Articolul 2

Poate constitui marcă orice semn susceptibil de reprezentare grafică, cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale şi, în special, forma produsului sau a ambalajului său, culori, combinatii de culori, holograme, semnale sonore, precum şi orice combinatie a acestora, cu conditia ca aceste semne să permită a distinge produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi.

Articolul 5 (extras)

(1) Sunt refuzate la înregistrare sau pot fi declarate nule dacă sunt înregistrate, pentru următoarele motive absolute:
b) mărcile care sunt lipsite de caracter distinctiv;

dr. Mihaela Mazilu-Babel
Vlad BĂLĂNESCU (corespondențe)
Student, Facultatea de Drept, Universitatea din București

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week