Secţiuni » Articole
ArticoleRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
4 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Minarea monedelor electronice prin intermediul sistemelor informatice ale utilizatorilor platformelor online. O nouă metodă de monetizare sau un nou fenomen infracţional?
12.12.2017 | George ZLATI

George Zlati

George Zlati

După cum bine se poate observa, cuvântul cheie pare să fie elementul clandestin al acestui mecanism de monetizare. Aceasta deoarece, majoritatea platformelor online nu aduc la cunoştinţa utilizatorilor faptul că puterea de calcul a sistemelor informatice folosite de aceştia este deturnată în vederea obţinerii de profit prin minarea de monede electronice (Monero, Bitcoins, Litecoins etc.). Mai mult decât atât, se poate observa faptul că unele platforme online folosesc vulnerabilităţi pentru continuarea procesului de minare inclusiv după momentul în care utilizatorul părăseşte respectiva pagină web ori chiar închide browserul (Firefox, Chrome etc.) folosit pentru accesarea acesteia – a se vedea detalii aici. Discutăm aşadar despre o monetizare continuă şi o utilizare clandestină a unor sisteme informatice aparţinând unor persoane ce nici măcar nu mai sunt utilizatori ai platformei respective.

Sub acest aspect, s-ar putea face inclusiv o paralelă cu supravegherea comunicaţiilor şi activităţii online a angajaţilor în cadrul unei corporaţii. Deşi în acest caz se poate identifica un interes în ceea ce priveşte un anumit nivel de supraveghere, ca de exemplu protecţia datelor, combaterea furtului de secrete comerciale, evitarea accesării de către angajat a unor pagini web cu conţinut ilicit (pornografie infantilă) etc., este cert că o supraveghere clandestină ridică multe semne de întrebare din perspectiva legalităţii unei asemenea conduite. Aceste semne de întrebare sunt cu atât mai stridente atunci când discutăm despre acest nou sistem de „monetizare”.

În esenţă, conceptul de minare a unor monede electronice constă în soluţionarea unor probleme matematice complexe ce ajută la menţinerea şi funcţionarea corespunzătoare a reţelei ce stă la baza monedei electronice. Pentru ca monedele electronice să poată fi tranzacţionate, folosite ori create este necesar ca o parte din utilizatori să pună la dispoziţie puterea de calcul în vederea verificării tranzacţiilor şi procesarea acestora. Această contribuţie este recompensată în monede electronice, ceea ce a făcut din minarea monedelor electronice o afacere per se. Cu toate acestea, cu cât există mai multe monede electronice şi utilizatori în reţea, iar tranzancţiile folosind astfel de monede electronice devin tot mai numeroase, procesul de minare devine unul tot mai dificil şi costisitor.

Esenţial este faptul că minarea monedelor electronice necesită un echipament hardware, cu cât mai performant cu atât mai eficient, a cărui putere de calcul urmează să fie pusă la dispoziţie pentru activitatea descrisă mai sus şi consumă resurse, îndeosebi energie electrică. Tocmai de aceea, pentru mulţi, minarea monedelor electronice nu se mai dovedeşte ca fiind profitabilă. Dacă o platformă online cu mulţi utilizatori ajunge însă să folosească resurselor utilizatorilor şi nu propriile resurse pentru minarea unei monede electronice, aceasta ajunge să obţină profit fără a avea parte de pierderi constând în achiziţionarea de echipamente hardware costisitoare, consum de energie electrică etc. Mai mult decât atât, cu cât numărul utilizatorilor a căror sisteme informatice urmează să fie folosite în procesul de minare este mai mare, cu atât va conta mai puţin faptul că puterea de calcul a fiecărui sistem informatic în parte nu este una semnificativă. În context, discutăm despre un „mining pool” în care profitul nu este împărţit între utilizatori ci este doar în beneficiul platformei online.

Astfel, având în vedere toate aceste aspecte, se pune problema în ce măsură această utilizarea clandestină a puterii de calcul poate reprezenta ori nu o conduită infracţională. Din această perspectivă ar trebui luate în serios următoarele posibilităţi privind reţinerea unei infracţiuni (o analiză mai detaliată aici):

1. Infracţiunea de furt (art. 228 alin. 3 Cod penal). Prin această infracţiune se sancţionează furtul de energie electrică.Premisa este aceea că utilizarea clandestină a puterii de calcul a unui sistem informatic generează un consum suplimentar de energie ce va rezulta într-o facturare suplimentară a utilizatorului platformei online. Astfel, câştigul patrimonial urmărit – obţinerea de noi monede electronice – are la bază un consum suplimentar de energie realizat prin intermediul sistemului informatic utilizat de la distanţă în mod clandestin.

Având în vedere faptul că utilizarea puterii de calcul a sistemului informatic se realizează în mod clandestin, utilizatorul nici măcar nu este conştient despre faptul că nu el ci o altă persoană urmează să beneficieze de pe urma acestui consum suplimentar.

2. Infracţiunea de acces neautorizat la un sistem informatic (art. 360 Cod penal). În context, utilizarea clandestină a puterii de calcul a unui sistem informatic îl transformă pe acesta într-un Bot care acţionează conform instrucţiunilor pe care le primeşte. Prin urmare, această interacţiune logică şi clandestină cu sistemul informatic aparţinând utilizatorului platformei online evidenţiază faptul că se beneficiază de la distanţă de resursele (puterea de calcul a procesorului) şi funcţiile (acesta urmează a se comporta conform instrucţiunilor primite) sistemului informatic, ceea ce se suprapune peste noţiunea de acces neautorizat la un sistem informatic.

3. Infracţiunea de fraudă informatică (art. 249 Cod penal). Frauda informatică implică printre altele introducerea de dateinformatice ori împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sisteminformatic în scopul de obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, dacă s-a cauzat o pagubă.

În ceea ce ne priveşte beneficiul material este unul evident şi anume obţinerea de noi monede electronice. De asemenea, prin intermediul platformei online se realizează o introducere de date informatice în sistemul informatic aparţinând utilizatorului platformei, ceea ce se suprapune peste conduita specifică fraudei informatice atâta timp cât se poate stabili o legătură directă între această conduită şi paguba suferită.

4. Infracţiunea de perturbare a funcţionării unui sistem informatic (art. 363 Cod penal). Începem prin a spune că un atac de tip DOS (denial-of-service) se poate plia pe acest text de incriminare. Or, suprasolicitarea procesorului unui sistem informatic datorită procesului de minarepoate avea un efect similar unui atac de tip denial-of-service, sistemul informatic putând fi pus în situaţia de a nu putea să proceseze ori să execute instrucţiuni legitime ale utilizatorului platformei online, ori să le execute cu întârziere, din cauza suprasolicitării datorate procesului de minare.

După cum se poate observa, acest nou sistem de monetizare nu este unul lipsit de riscuri. Dincolo de necesitatea unei analize mult mai serioase a acestui fenomen, primul pas care ar trebui luat ar fi informarea corespunzătoare a utilizatorilor platformelor online şi utilizarea puterii de calcul a sistemelor informatice doar cu consimţământul titularilor acestora.

Avocat George Zlati
SERGIU BOGDAN & ASOCIAȚII


Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Au fost scrise până acum 4 de comentarii cu privire la articolul “Minarea monedelor electronice prin intermediul sistemelor informatice ale utilizatorilor platformelor online. O nouă metodă de monetizare sau un nou fenomen infracţional?”

  1. Mihai VITMAN spune:

    „Virtuale”, nu „electronice”.

    • George ZLATI spune:

      Sau virtuale, da. Fără a susţine că sunt noţiuni interschimbabile, nu există vreun dubiu că te poţi referi la monedele virtuale ca fiind electronice. Sau digitale. Nu orice monedă electronică este virtuală. Însă monedele virtuale sunt electronice. Sau digitale. După preferinţe 🙂

  2. „Minarea” monedelor? A mina înseamnă a pune o mină, explozibil pe un teren minat. Să înţeleg că e o infracţiune la regimul explozibililor?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.