Când sunt creditorii dezavantajați?
22 decembrie 2017 | Cristian BĂLAN
Referitor la art. 1114 din Codul civil, cred că cel mai rău ar ieși creditorul, pentru că dacă noi rămânem la bunuri și la subrogație, practic dacă eu trebuie să execut numai bunurile respective pentru datorii, eu pot să le execut și la 30% din valoare. Dar dacă eu îl vând, atunci eu pot să-l vând la prețul pieței, atunci ar fi mult mai bine pentru creditor să-l vândă moștenitorii debitorului și să execute banii. Codul spune “numai bunurile respective pot fi”, adică noi trebuie să ne comportăm ca și cum debitorul în continuare ar fi trăit și el ar fi avut niște bunuri, nici măcar ca beneficiu de inventar ca în Codul vechi, că acolo mă limita la valoare și pe mine nu mă interesa ce se întâmpla cu bunurile acelea, aceea era valoarea de la un anumit moment. Acum fiind bunurile, cred că pentru creditor e mult mai rău.
Probabil că dacă moștenitorii nu vând la prețul pieței, creditorul trebuie să se apuce să execute bunurile propriu-zise, nu spune că ei vor răspunde în limita valorii acelui bun, să zicem o casă care este evaluată la 100 de mii de euro și atunci moștenitorii vor răspunde cu bunurile, nu contează ale cui, pentru suma de 100 de mii de euro, cum era pe vechiul Cod. Dacă să spunem că a fost vândut la prețul pieței, e simplu, vine subrogația și execut prețul. Ori face schimb, ori nu-l vinde la prețul pieței. Sau rămâne bunul. Creditorul când trebuie să execute, trebuie să-l execute la un preț care poate fi sau e de cele mai multe ori inferior valorii de piață.
Tot cu bunurile răspunde pe subrogația reală generală, dar pentru situația asta Codul îi dă un alt remediu, acțiunea revocatorie și să atace vânzarea. Fluctuațiile pieței sunt fluctuațiile pieței, nu e neapărat problema creditorului la ce preț vând. Problema e ce se întâmplă dacă nu-l vinde și trebuie să stea, îl pune la vânzare, el are o valoare 200 de mii de euro, dar e într-o zonă și nu vine nimeni să-l cumpere. Și atunci trebuie să înceapă să-i scadă valoarea și degeaba are valoare de 200 de mii. Cea mai fericită situație ar fi ca moștenitorul să vândă bunurile la prețul pieței, că atunci o să execute pe bani și banii nu contează dacă pleacă, pentru că sunt bunuri de gen, dacă bunurile rămân, s-ar putea să fie o situație mult mai păguboasă din punct de vedere economic.
Jud. drd. Cristian Bălan
* Opinie susținută în cadrul dezbaterii Executarea defuncților, ediția 162, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro