Dacă debitorul decedează anterior inițierii procedurii de executare?
26 decembrie 2017 | Ofelia DOBRA
Dispozițiile secțiunii a III-a – Executarea împotriva moștenitorilor din Codul de procedură civilă este cea care, de fapt, ne-a creat dileme din multe perspective. Am încercat să avem o analiză profundă spre a identifica o cale corectă în vederea continuării procedurii de executare. În principal suntem în ipoteza în care avem o cerere de executare și luăm la cunoștință fie încă de la momentul sesizării că debitorul este decedat, fie în timpul procedurii aflăm că acesta a decedat anterior sau a decedat chiar în timpul procedurii. Ceea ce spunem noi că este de primă importanță, orice cerere incidentă unei proceduri de executare silită ce vizează un patrimoniu al unui debitor decedat este de competența instanței de executare. Instanța de executare în schimb nu trebuie confundată cu instanța de judecată de drept comun, astfel cum este definită prin dispozițiile art. 954 Cod civil.
Instanța, conform dispozițiilor art. 954 Cod civil, are ca și criterii de determinare a competenței teritoriale ultimul domiciliu al debitorului defunct sau circumscripția notarului întâi sesizat, indiferent dacă în circumscripția notarului întâi sesizat se află, se identifică sau nu bunuri ale debitorului decedat. Particularitatea instanței de executare față de instanța de drept comun conform art. 954 Cod civil constă în aceea că are evident alte criterii de determinare.
Criteriile de determinare sunt cele prevăzute în dispozițiile procedurii executării silite, respectiv ultimul domiciliu al defunctului, domiciliul creditorului dacă avem un domiciliu al debitorului decedat în străinătate sau sediul executorului judecătoresc în condițiile în care domiciliile ambelor părți implicate în procedura de executare sunt în străinătate cu condiția însă ca la data sesizării în circumscripția teritorială a executorului judecătoresc să existe bunuri care aparțin patrimoniului succesiunii. Aceasta ar fi prima particularitate care ne identifică instanța competentă chiar și în cazul în care avem un debitor decedat anterior procedurii și dorim să cunoaștem către ce instanță mergem, de exemplu, cu o cerere de semnare în numirea unui curator special în condițiile art. 58 Cod procedură civilă.
Referindu-ne strict la ipoteza în care debitorul decedează anterior inițierii procedurii de executare, iar executorul ia la cunoștință despre acest fapt după ce înregistrează cererea și înaintează instanței de executare solicitarea de încuviințare, întrebarea care a apărut din perspectiva executorului judecătoresc este următoarea: am aflat în timpul procedurii, adică am înregistrat, am sesizat instanța de executare, am aflat că debitorul decedase anterior procedurii de executare, ce ar trebui să fac ca și executor învestit? Ar trebui să merg către Camera notarilor solicitând să mi se comunice dacă a fost întocmit un certificat al moștenirii, dacă a fost sau nu dezbătută, să solicit informații, care sunt persoanele care au calitatea de moștenitor, dacă există un moștenitor acceptant din perspectiva dispozițiilor art. 687 Cod procedură civilă și dacă a fost numit un curator al succesiunii, pentru că pot avea ipoteza în care un notar public este învestit cu dezbaterea succesiunii care nu a fost finalizată și atunci trebuie să iau aceste elemente din dosarul de succesiune. Firește că în multe situații răspunsul furnizat atestă că nu a fost dezbătută succesiunea și atunci ne reîntoarcem la procedura de executare silită și la dificultățile cu care se confruntă executorul judecătoresc.
Exec. Ofelia Dobra
SCPEJ DOBRA COȘOREANU & ASOCIAȚII
* Opinie susținută în cadrul dezbaterii Executarea defuncților, ediția 162, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
