BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
Print Friendly, PDF & Email

FJR solicită Preşedintelui României să sesizeze CCR ref. modificarea Legilor Justiţiei

27.12.2017 | Dragoș Alin CĂLIN, Ionuţ MILITARU
Abonare newsletter

Excelenţei Sale,
Domnului Klaus Werner Iohannis,
Preşedintele României

STIMATE DOMNULE PREȘEDINTE
KLAUS WERNER IOHANNIS,

Asociaţia profesională „Forumul Judecătorilor din România” vă solicită prin prezenta ca, în calitate de Preşedinte al României, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţia României, republicată, ale art. 15 şi următoarele din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să formulați o

CERERE DE SESIZARE A CURȚII CONSTITUŢIONALE

cu privire la exercitarea controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, în legătură cu legile de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Ultimul Raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (2017)[1] recomandă expres, în cazul României, ”în vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate”, ca ”Guvernul și Parlamentul (…) să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă”.

Sub același aspect, Comisia Europeană a reținut că ignorarea avizelor Consiliului Superior al Magistraturii și a poziției ferme a corpului magistraților, trebuie imediat abandonate, ridicând întrebări cu privire la necesitatea reexaminării de Comisia Europeană a tuturor progreselor înregistrate în legătură cu independența sistemului judiciar.

Prin Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a României a apreciat că, prin faptul că are calitatea de membru al Uniunii Europene, statului român îi revine obligația de a aplica acest mecanism şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispozițiile art.148 alin.(4) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actele aderării şi din prevederile alineatului (2)”.

Dezbaterea parlamentară desfășurată cu privire la acest proiect de lege, asumat de 10 deputați și senatori, prin deturnarea unui proiect promovat în PowerPoint de Ministrul Justiției, la 23 august 2017, a ignorat punctul de vedere covârșitor majoritar al magistraturii și avizele consecutive negative emise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin urmare, este din start neconform cu legea fundamentală. De asemenea, inclusiv normele legislative ce prevăd avizul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie interpretate în spiritul loialității față de Legea fundamentală și obligației autorităților publice de a aplica Mecanismul de cooperare și verificare şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru.

În cursul lunii octombrie 2017, aproximativ 4000 de judecători și procurori români, adică mai mult de jumătate din numărul lor total, și-au însușit Memoriul pentru retragerea proiectului de modificare a ”legilor justiției” adresat Guvernului României, iar în noiembrie 2017, peste 90% din adunările generale de la instanțele și parchetele din România s-a opus actualelor proiecte aflate în dezbatere parlamentară.

Prin urmare, peste 6000 de judecători și procurori români nu au acceptat acest proiecte de lege, voința lor nefiind luată în considerare, evitându-se orice dialog cu aceștia. Totodată, protestele tăcute efectuate de mii de magistrați români, începând cu 18 decembrie 2017, în fața sediilor instanțelor judecătorești sunt de notorietate, fiind preluate de presa din întreaga lume.[2]

Proiectele au fost criticate sever de zeci de ambasade occidentale în România, de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, de numeroase organizații nonguvernamentale din România și alte state, de întreaga societate civilă și de sute de mii de cetățeni simpli, în demonstrații stradale.

Chiar dacă proiectul conține și propuneri ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale magistraților ori ale asociațiilor profesionale, formulate de-a lungul timpului, acestea reprezintă simple corecții ale sistemului actual, pregătirea neserioasă a unui veritabil „experiment judiciar”, în lipsa oricăror studii de impact și prognoze, putând determina consecințe foarte greu sau chiar imposibil de remediat. Inițiativa legislativă cuprinde foarte multe modificări care vor influența cariera și activitatea profesională a magistraților și vor produce dezechilibre în sistemul judiciar.

Participarea la dezbaterile Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului s-a realizat numai în baza unor invitații speciale, emise de domnul Florin Iordache, președintele comisiei, selecția nu s-a realizat la cerere, ci discreționar, la bunul plac al coordonatorului comisiei respective.

Prin urmare, adoptarea prezentelor legi încalcă flagrant dispozițiile art. 148 alin. (4) din Constituție, fapt care nu a fost invocat expres și amănunțit în sesizările formulate de parlamentarii liberali respectiv de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care au punctat doar aspecte individuale privind numeroase articole din Legea fundamentală încălcate prin proiectele de lege adoptate de Parlament pe care le-ați primit pentru promulgare.

Excelenţa Voastră, în calitate de Președinte al României, aveți obligația constituțională de a garanta aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actele aderării, inclusiv din Rapoartele din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, conform art. 148 alin. (4) din Constituție.

De asemenea, aveți la îndemână sesizarea Comisiei de la Veneția pentru formularea unei opinii cu privire la chestiunile esențiale sau orice alt demers care să asigure respectarea statutului magistratului, respectiv să garanteze independența și imparțialitatea justiției, așa cum și Secretarul general al Consiliului Europei a învederat săptămâna trecută, demersuri care ar oferi claritate în ceea ce priveşte compatibilitatea acestor texte cu standardele fundamentale ale statului de drept.


[1] A se vedea aici [accesată ultima dată la 20 decembrie 2017].
[2] A se vedea, spre exemplu, paginile de aici, aici, aici [accesate ultima dată la 20 decembrie 2017].


:: Anexa 1
:: Anexa 2
:: Anexa 3

Judecător Dragoș Alin Călin, Curtea de Apel Bucureşti, co-președinte
Judecător Ionuț Militaru, Curtea de Apel Bucureşti, co-președinte

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week