ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Magistrații pot protesta. Magistrații ar trebui să protesteze
10.01.2018 | Veronica SÎRBU


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019
Veronica Sîrbu

Veronica Sîrbu

„Libertatea e un lucru destul de ciudat. Odată ce ai trăit-o, îți rămâne în suflet și nimeni nu-ți poate lua acest sentiment. Apoi, ca persoană, poți fi mai puternic decât o țară întreagă.” – Ai Weiwei

România, decembrie 2017: Cu o săptămână înainte de Crăciun, sute de judecători, procurori și auditori de justiție (viitori magistrați) români au protestat tăcut în fața instituțiilor unde lucrează, având în mână robele sau Constituția și majoritatea ținând la vedere jurământul pe care l-au depus la începutul carierei: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”

Pe scurt, protestele au fost determinate de adoptarea de către Parlament a așa-numitelor „legi ale justiției”, constând în modificări majore aduse celor trei legi principale care vizează statutul și organizarea magistraților, fără a lua în considerare opoziția fermă a peste jumătate dintre magistrații români. Mai mult, protestele tăcute au vizat modificările propuse a fi adoptate la Codul penal și de procedură penală, care ar limita în mod semnificativ prerogativele poliției și a procurorilor, precum și posibilitatea acestora de a proteja victimele și de a identifica infractorii, indiferent de natura infracțiunii (omor, furt, viol, corupție etc.).

București, Cluj, Constanța, Timișoara, Iași, Galați, Craiova, Pitești, Brașov, Bacău, Baia Mare, Suceava, Botoșani, Brăila, Satu Mare, Oradea, Călărași, Miercurea Ciuc, Zalău, Slatina, Târgoviște, Târgu Mureș, Tulcea, Piatra Neamț. Acestea sunt principalele orașe în care magistrații au protestat împotriva acțiunilor Parlamentului.

În timpul protestelor și după acestea, au fost anumite voci în presă care au contestat dreptul magistraților de a protesta, afirmând că legea le interzice acestora orice formă de protest.

Prezentul text își propune să arate că nu numai că magistrații pot protesta, ci și că sunt anumite cauze și situații pentru care însuși jurământul depus le cere să protesteze.

Pentru început, în vederea lămuririi primului aspect, dacă legea interzice într-adevăr orice formă de protest a magistraților, trebuie precizat că legea interzice doar activitățile cu caracter politic, nu orice formă de activitate sau întâlnire publică. Astfel, art. 9 din Statutul judecătorilor și procurorilor prevede că judecătorii și procurorii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic, fiindu-le totodată interzis să-și exprime public convingerile politice.

Esențială în înțelegerea interdicției activităților politice, dar nu a oricărei activități publice (ca de exemplu, un protest tăcut), este distincția între „politică” și „politici”.

Politica, definită foarte simplu ca fiind activitatea de a guverna un stat, este – fără îndoială – în afara atribuțiilor unui magistrat, încadrându-se în interdicția sus-menționată. În mod ironic, modificările adoptate de Parlament permit unui magistrat să fie membru al Guvernului (puterea executivă) și apoi să-și reia activitatea de judecător sau procuror. Deși nu acesta este scopul prezentului text, se impune a se menționa că printre cei mai vocali critici ai dreptului magistraților de a protesta se numără și cei care au votat că magistrații pot fi miniștri în Guvern; mai simplu spus, aceste voci spun că magistrații nu pot critica legile acum, dar le pot adopta în viitor.

Politicile, de cealaltă parte, explicate pe scurt ca fiind un ansamblu de principii de acțiune adoptate sau propuse de o organizație sau o persoană, ar trebui dezbătute, discutate și – dacă este cazul – contestate de către toți actorii vizați de acestea.

Magistrații români nu au protestat împotriva unui partid politic (o activitate strict interzisă fără îndoială), ci împotriva politicilor publice adoptate în domeniul justiției, care îi afectează direct ca actori principali, alături de fiecare cetățean și locuitor al țării. Prin urmare, problema care se pune nu este dacă magistrații pot protesta, ci mai degrabă când și de ce aceștia ar trebui să protesteze.

Judecătorii și procurorii nu sunt altceva decât instrumente; nu instrumente servind unui grup de persoane, fie acestea majoritare sau minoritare, și unor interese materiale și efemere, ci instrumente care servesc valorilor și principiilor constante de dreptate și echitate, care apără siguranța unei întregi societăți, indiferent de tendințele schimbătoare ale politicii și ale economiei.

Magistrații sunt un instrument în înfăptuirea dreptății și, în consecință, trebuie să rămână independenți de orice influență politică. Independența justiției nu este un privilegiu al judecătorilor și al procurorilor, ci un drept fundamental al persoanei. Art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prevede că orice persoană are dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe independente.

Oamenii ar trebui să se revolte atunci când magistrații – ca un instrument legal – sunt amenințați cu controlul politic, la fel cum un chirurg ar trebui să se răzvrătească dacă bisturiul său – ca instrument medical – ar fi folosit să rănească în loc să vindece. La fel cum profesorii ar trebui să se revolte dacă ar fi forțați să predea copiilor propagandă, iar nu știință, artă și limbi străine. La fel cum polițiștii ar trebui să reziste unor eventuale presiuni de a-și servi superiorii în detrimentul cetățenilor.

Nu este rolul magistraților să îi critice pe politicieni, membrii unei societăți sunt singurii în măsură să sancționeze sau să răsplătească parcursul profesional și personal al unui politician, prin votul majorității. Totuși, în ce privește protestul magistraților români, nu este cazul de o asemenea critică, după cum s-a arătat prin distincția între politică și politici – protestul nostru nu este îndreptat împotriva politicienilor, ci împotriva politicilor propuse și adoptate de aceștia.

Când sunt amenințate principii de bază ale statului de drept, precum independența justiției și separația puterilor, este o datorie pentru magistrați să trimită un semnal de alarmă, indiferent de afilierea politică a celor care inițiază amenințarea. Este o datorie pentru magistrați și pentru fiecare cetățean să ia o poziție fermă și constantă împotriva unor politici care afectează însăși structura unei republici democrate.

Lex iniusta non est lex – legea injustă nu este lege. Magistrații români, similar majorității magistraților din lume, au jurat loialitate Legii, iar nu creatorilor acesteia.

Judecător Veronica Sîrbu
Judecătoria Sectorului 4 București

* Prezentul articol a fost publicat în revista „Forumul Judecătorilor”.

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Magistrații pot protesta. Magistrații ar trebui să protesteze”

  1. Darius MARCU spune:

    Titlul corect ar trebui sa fie „Magistratii pot protesta selectiv”. Cat timp protestul se manifesta selectiv, doar cu privire la legile care afecteaza acuzatorii, iar cu privire la legile care incalca drepturile acuzatilor (gen OUG 18/2006) se pastreaza tacerea, deja e vorba de partinire, de politica.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate