Secţiuni » Arii de practică » Business » Banking
Banking
DezbateriCărţiProfesionişti
11 comentarii

România la CEDO: cauza Brădățeanu și alții. Francii elvețieni, practica neunitară, clauze abuzive, dreptul de proprietate și articolele 6 și 14 din Convenție. UPDATE: vădit nefondată
10.03.2020 | Mihaela MAZILU-BABEL

Secţiuni: Banking, CEDO, Content, Drept civil, Dreptul Uniunii Europene, Jurisprudența ÎCCJ, Procedură civilă, Protecția consumatorilor, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

10 martie 2020: Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în complet de comitet de trei (Faris Vehabović, Iulia Antoanella Motoc, Carlo Ranzoni) și deci în unanimitate, a constat că nu a existat nici o încălcare a articolului 6 CEDO, și nici a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Negăsind o încălcare cu privire la aceste două articole, capătul de cerere referitor la articolul 14 din Convenție a fost respins de asemenea. Ca atare, cauza a fost declarată vădit nefondată și deci inadmisibilă (în sensul autonom al Convenției – diferit de sensul de la nivel național din România).

Atrag atenția asupra paragrafului 66 care face trimitere la paragraful 37. Voi comenta critic această decizie în Pandectele Române:

66. However, turning to the present case, the Court takes note of the Government’s arguments relating to the existing case-law at the level of the High Court, indicating that a clear majority of cases allow the applicants’ claims and thus find the terms of loan contracts to be unfair (see paragraph 37 above). Moreover, it was for that reason that the setting into motion of a unifying mechanism was not considered necessary (see paragraph 48 above).

Câte hotărâri a adus Guvernul României ca dovadă, la paragraful 37, la care trimite CEDO în paragraful 66?

37. The Government submitted several judgments rendered by the High Court on the fairness of certain terms of loan contracts. They concerned contracts concluded with several commercial banks, including the Bank. While emphasising that each loan contract – and, implicitly, each case – had its own particularities, the Government indicated that the High Court’s case-law concerning the unfairness of loan terms such as those relevant for the present case was generally favourable to the claimants. The main arguments used by the court were that the terms had not been negotiated, they had not been drafted in sufficiently clear language, or that the relevant indicators were imprecise. (s.n. – M.M.-B.)

(…)

For these reasons, the Court, unanimously,

Declares the application inadmissible.

:: decizia CEDO

***

10 ianuarie 2018: Secția a patra, CEDO

Cererea nr. 27189/17
Gheorghe BRĂDĂȚEANU și alții împotriva României
depusă la 31 martie 2017 și comunicată la 15 decembrie 2017

1. Obiectul cauzei (precum este redat de CEDO și tradus de noi)

Cererea se referă la jurisprudența divergentă (conflicting case-law) a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-au pronunțat hotărâri definitive în litigii privind presupusele clauze abuzive ale contractelor de credit denominate în valută străină (și anume francul elvețian) încheiate de reclamanți cu Banca. În special, prin decizia atacată din 23 martie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererile reclamanților în întregime și a considerat că termenii contestați ai contractelor de împrumut erau „legali și negociați”. Cu toate acestea, aceeași instanță a pronunțat hotărâri în cauze similare, constatând că termenii contractuali în cauză erau incorecți, ceea ce le dă dreptul reclamanților din acele cauze să obțină de la bancă banii pe care i-au plătit în contul respectivilor clauze contractuale ilegale.

2. Întrebări adresate

1. Reclamanții au beneficiat de un proces echitabil în stabilirea drepturilor și obligațiilor lor civile, în conformitate cu articolul 6 § 1 din Convenție, citit singur sau împreună cu articolul 14 al Convenției, în măsura în care acțiunile similare de pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și de pe rolul diferitelor curți de apel, referitoare la interpretarea termenilor din contractelor de credit încheiate de diferiți reclamanți cu Banca Comercială Română au avut rezultate diferite?

2. A fost principiul securității juridice, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții în interpretarea articolului 6 din Convenție (a se vedea, de exemplu, Albu și alții 63 contra României, cererea nr. 34796/09 , 10 mai 2012) , respectat de instanțele naționale?

3. Au fost supuși reclamanții unui tratament discriminatoriu contrar articolului 14 al Convenției coroborat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1, având în vedere faptul că, în ceea ce privește acțiunile similare ale altor reclamanți în fața instanțelor naționale, acestea din urmă au constatat că termenii contractuali în cauză nu erau nici „legali”, nici „negociați” și, prin urmare, clauze incorecte [unfair] (abuzive)?

dr. Mihaela Mazilu-Babel

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

11 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti