Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 
11 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

România la CEDO: cauza pendinte Brădățeanu și alții. Francii elvețieni, practica neunitară, clauze abuzive, dreptul de proprietate și articolele 6 și 14 din Convenție
10.01.2018 | Mihaela MAZILU-BABEL


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Secția a patra, CEDO

Cererea nr. 27189/17
Gheorghe BRĂDĂȚEANU și alții împotriva României
depusă la 31 martie 2017 și comunicată la 15 decembrie 2017

1. Obiectul cauzei (precum este redat de CEDO și tradus de noi)

Cererea se referă la jurisprudența divergentă (conflicting case-law) a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-au pronunțat hotărâri definitive în litigii privind presupusele clauze abuzive ale contractelor de credit denominate în valută străină (și anume francul elvețian) încheiate de reclamanți cu Banca. În special, prin decizia atacată din 23 martie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererile reclamanților în întregime și a considerat că termenii contestați ai contractelor de împrumut erau „legali și negociați”. Cu toate acestea, aceeași instanță a pronunțat hotărâri în cauze similare, constatând că termenii contractuali în cauză erau incorecți, ceea ce le dă dreptul reclamanților din acele cauze să obțină de la bancă banii pe care i-au plătit în contul respectivilor clauze contractuale ilegale.

2. Întrebări adresate

1. Reclamanții au beneficiat de un proces echitabil în stabilirea drepturilor și obligațiilor lor civile, în conformitate cu articolul 6 § 1 din Convenție, citit singur sau împreună cu articolul 14 al Convenției, în măsura în care acțiunile similare de pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și de pe rolul diferitelor curți de apel, referitoare la interpretarea termenilor din contractelor de credit încheiate de diferiți reclamanți cu Banca Comercială Română au avut rezultate diferite?

2. A fost principiul securității juridice, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții în interpretarea articolului 6 din Convenție (a se vedea, de exemplu, Albu și alții 63 contra României, cererea nr. 34796/09 , 10 mai 2012) , respectat de instanțele naționale?

3. Au fost supuși reclamanții unui tratament discriminatoriu contrar articolului 14 al Convenției coroborat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1, având în vedere faptul că, în ceea ce privește acțiunile similare ale altor reclamanți în fața instanțelor naționale, acestea din urmă au constatat că termenii contractuali în cauză nu erau nici „legali”, nici „negociați” și, prin urmare, clauze incorecte [unfair] (abuzive)?

dr. Mihaela Mazilu-Babel

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 11 de comentarii cu privire la articolul “România la CEDO: cauza pendinte Brădățeanu și alții. Francii elvețieni, practica neunitară, clauze abuzive, dreptul de proprietate și articolele 6 și 14 din Convenție”

  1. Darius MARCU spune:

    Ar trebui sa castige. Romania a mai fost condamnata la CEDO din cauza practicii schimbatoare a Curtii Supreme de Justitie, in cauzele Stefan si Stef 2009, Ilie Serban 2012.
    „32 Divergențele de jurisprudență constituie, în sine, consecința inerentă a oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având autoritate teritorială.
    33 Cu toate acestea, Curtea subliniază că rolul unei instanțe supreme este tocmai să soluționeze aceste contradicții… In cazul apariției unei practici divergente în cadrul celei mai înalte autorități judecătorești din țară, aceasta din urmă devine ea însăși sursă de insecuritate juridică, aducând astfel atingere principiului securității juridice și reducând încrederea publicului în sistemul judiciar.
    35 … Curtea Supremă de Justiție nu a explicat în nici un fel motivele schimbării poziției sale”

    • Nu sunt sigura ca am putea avea un mutatis mutandis. Parca intuitia nu-mi permite sa afirm ce afirmati dvs.
      Mi se pare ca mult va depinde de cum au motivat instantele. Si cum nu am acces la acele hotarari …
      Plus ca suntem in domeniul dreptului Uniunii + si avem si trimitere preliminara ref la franci (e adevarat ca ulterior, dar sa nu uitam de efectul retroactiv al interpretarii CJUE).
      Sa lasam sa se pronunte CEDO …peste 2-3-4 ani?
      Pe de alta parte, ar fi interesant daca s-ar sesiza si CJUE ref la aceasta practica neunitara via dispozitile analoage din Carta DFUE – sesizare realizata eventual chiar de ICCJ 🙂 – Cred ca s-ar pronunta mai rapid CJUE decat CEDO ref la aceleasi aspecte de fond, si e mai mult decat posibil ca CEDO sa ia in considerare ce va zice CJUE.
      Bine, ideea cu sesizarea CJUE mi-a venit acum. Deci e la prima vedere. Aș analiza mai în detaliu înainte de a realiza totuși o trimitere preliminară, adică aș verifica bine să văd cum adresez și formulez întrebările. Plus aș verifica – în funcție de cine propune trimiterea preliminară – dacă mă avantajează și în ce măsură 😀

      • Darius MARCU spune:

        În general, instantele nu prea isi motivează schimbarea pozitiilor lor initiale, ci doar invoca alte motive. E foarte posibil sa nu existe o atare motivare.
        Şi în alte dosare cu clauze abuzive, chiar dacă nu era vorba de CHF, au existat asemenea schimbări de practică (după ce judecătorii şi-au admis unii altorara cererile personale din dosarele cu clauze abuzive 🙂 )
        Un avocat îmi povestea că, după ce a câştigat nişte cauze cu clauze abuzive la un judecător, a început să le piardă. A depus la dosar chiar practica de admitere a judecătorului respectiv, şi i-a atras atenţia că tocmai dumnealui i-a admis anterior asemenea cereri. Răspunsul judecătorului a fost sec: „M-am răzgândit”

  2. Marian OPREA spune:

    Este o materie în care soluțiile sunt(inexplicabil) extrem de diferite, de la o instanță la alta, de la un complet de judecată(din cadrul aceleiași instanțe) la altul, de la o ședință la alta(a aceluiași complet / judecător).
    Există chiar și situația în care în 2 cauze, soluționate în aceeași ședință de judecată(apel, aceeași judecători) unde calitatea de profesionist aparținea aceleiași bănci, contractele de credit erau identice(încheiate la câteva luni distanță), acțiunile admise la fond, apelurile(băncii) au fost soluționate diferit : unul respins, unul admis în parte.

  3. Ioan PITICAR spune:

    „Este o materie în care soluțiile sunt (inexplicabil) extrem de diferite, de la o instanță la alta, de la un complet de judecată (din cadrul aceleiași instanțe) la altul, de la o ședință la alta (a aceluiași complet / judecător).
    Există chiar și situația în care în 2 cauze, soluționate în aceeași ședință de judecată (apel, aceeași judecători) unde calitatea de profesionist aparținea aceleiași bănci, contractele de credit erau identice (încheiate la câteva luni distanță), acțiunile admise la fond, apelurile (băncii) au fost soluționate diferit : unul respins, unul admis în parte.”

    Constatarea justificarii este simpla: MODERAT.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate